4,083 matches
-
emoționale complexe" și autorizarea imaginației "la un răspuns particular necesar". Încă o dată interpretarea lui Davidson se aseamănă în chip remarcabil cu ceea ce spune Garland: "o persoană care e confruntată cu anumite fapte și ne relatează relația lui individuală cu acestea". Jurnalismul literar narativ, deci, a încercat să aducă conceptul jurnalistic al realității verificabile reflectat de cerința adevărată "într-o zonă de contact cu realitatea" care nu poate fi structurată decât de subiectivitate. Bakhtin atinge aceasta, la fel de bine ca și evoluția continuă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
este capabil să fie omniprezent sau să elibereze obiectivitatea de limitările subiectivului. Poziția similară a lui Zavarzadeh cu privire la subiectivitate este reflectată într-o afirmație care ne ajută să distingem diferența dintre romanul declarat ficțional și construit conform canoanelor clasice și jurnalismul literar narativ ca fiind o formă romanescă, care admite în mod implicit ficționalitatea din cauza naturii speculative a limbajului. Zavarzadeh notează că evenimentele și acțiunile din jurnalismul literar narativ "sunt fenomene actuale din lume care sunt accesibile înțelegerii oamenilor obișnuiți și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ajută să distingem diferența dintre romanul declarat ficțional și construit conform canoanelor clasice și jurnalismul literar narativ ca fiind o formă romanescă, care admite în mod implicit ficționalitatea din cauza naturii speculative a limbajului. Zavarzadeh notează că evenimentele și acțiunile din jurnalismul literar narativ "sunt fenomene actuale din lume care sunt accesibile înțelegerii oamenilor obișnuiți și, care invers decât în romanul ficțional, există în afara coperților cărții. Subiectivitatea implicată în toate actele percepției umane a lumii externe nu elimină statutul fenomenologic concret al
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a face cu un statut fenomonologic concret sau cu alunecarea în zona de siguranță a solipsismului conștiinței. În același timp, așa cum presupune implicit Zavarzadeh, statutul fenomenologic al experienței transcrise nu neagă subiectivitatea implicată în toate actele percepției umane. Încă o dată, jurnalismul literar narativ este structurat de această quadratură a cercului. Connery recunoaște existența, în anul 1890, a unei literaturi a faptului concret care acceptă rolul subiectivității în practică. "O relatare aparținând jurnalismului literar nu este numai înregistrare și raport, este în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
subiectivitatea implicată în toate actele percepției umane. Încă o dată, jurnalismul literar narativ este structurat de această quadratură a cercului. Connery recunoaște existența, în anul 1890, a unei literaturi a faptului concret care acceptă rolul subiectivității în practică. "O relatare aparținând jurnalismului literar nu este numai înregistrare și raport, este în același timp și interpretare. O face prin plasarea de detalii subiective și impresii care nu mai pot fi considerate acceptabile conform standardelor jurnalistice în expunerea unei povești, și de aceea au
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
prin plasarea de detalii subiective și impresii care nu mai pot fi considerate acceptabile conform standardelor jurnalistice în expunerea unei povești, și de aceea au fost plasate în afara presei institutionalizate" (Third Way 6). Într-adevăr, una din trăsăturile distinctive ale jurnalismului literar narativ, așa cum au notat Ronald Weber (Some sort - Ceva de genul - 18, 20-21), Dan Wakefield (Personal Voice - Vocea personală - 41-44, 46), Norman Mailer (Armies of the Night - Armatele umbrelor - 65-66, 243-44) și alții, este subiectivitatea accentuată și uneori prioritară
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pentru că, așa cum observă Weber, "este evident... că arta romanescă a scenei și caracterizarea personajelor ei fac cunoscută prezența scriitorului și structura conștientă în această formă (Some Sort 20). Dar în timp ce scriitorii și cercetătorii au observat de mult prezența subiectivității în jurnalismul literar narativ, rămâne neclar de ce jurnaliștii au ales să-și refuleze propria subiectivitate într-un mod atât de flagrant. Pentru a înțelege acest lucru este necesar să conștientizăm deosebirile de natură epistemologică dintre stilul jurnalismului literar narativ pe de o
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de mult prezența subiectivității în jurnalismul literar narativ, rămâne neclar de ce jurnaliștii au ales să-și refuleze propria subiectivitate într-un mod atât de flagrant. Pentru a înțelege acest lucru este necesar să conștientizăm deosebirile de natură epistemologică dintre stilul jurnalismului literar narativ pe de o parte și noul stil al jurnalismului obiectiv sau factual, și, alături de el, al jurnalismului de senzație, pe de alta. Jurnalismul literar narativ poate fi inclus într-un modul jurnalistic pe care Michael Schudson îl caracteriza
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
jurnaliștii au ales să-și refuleze propria subiectivitate într-un mod atât de flagrant. Pentru a înțelege acest lucru este necesar să conștientizăm deosebirile de natură epistemologică dintre stilul jurnalismului literar narativ pe de o parte și noul stil al jurnalismului obiectiv sau factual, și, alături de el, al jurnalismului de senzație, pe de alta. Jurnalismul literar narativ poate fi inclus într-un modul jurnalistic pe care Michael Schudson îl caracteriza ca fiind un modul narativ ("story" model) iar jurnalismul factual, obiectiv
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
într-un mod atât de flagrant. Pentru a înțelege acest lucru este necesar să conștientizăm deosebirile de natură epistemologică dintre stilul jurnalismului literar narativ pe de o parte și noul stil al jurnalismului obiectiv sau factual, și, alături de el, al jurnalismului de senzație, pe de alta. Jurnalismul literar narativ poate fi inclus într-un modul jurnalistic pe care Michael Schudson îl caracteriza ca fiind un modul narativ ("story" model) iar jurnalismul factual, obiectiv, poate fi categorisit într-un modul "de informație
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Pentru a înțelege acest lucru este necesar să conștientizăm deosebirile de natură epistemologică dintre stilul jurnalismului literar narativ pe de o parte și noul stil al jurnalismului obiectiv sau factual, și, alături de el, al jurnalismului de senzație, pe de alta. Jurnalismul literar narativ poate fi inclus într-un modul jurnalistic pe care Michael Schudson îl caracteriza ca fiind un modul narativ ("story" model) iar jurnalismul factual, obiectiv, poate fi categorisit într-un modul "de informație" (89), sau, ceea ce ar fi în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
stil al jurnalismului obiectiv sau factual, și, alături de el, al jurnalismului de senzație, pe de alta. Jurnalismul literar narativ poate fi inclus într-un modul jurnalistic pe care Michael Schudson îl caracteriza ca fiind un modul narativ ("story" model) iar jurnalismul factual, obiectiv, poate fi categorisit într-un modul "de informație" (89), sau, ceea ce ar fi în teoria retoricii tradiționale, "narativ" și "discursiv". Excepția o face jurnalismul de senzație care poate fi inclus în ambele modele, o teză pe care am
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pe care Michael Schudson îl caracteriza ca fiind un modul narativ ("story" model) iar jurnalismul factual, obiectiv, poate fi categorisit într-un modul "de informație" (89), sau, ceea ce ar fi în teoria retoricii tradiționale, "narativ" și "discursiv". Excepția o face jurnalismul de senzație care poate fi inclus în ambele modele, o teză pe care am s-o explorez în capitolul patru. În tot cazul, perioada de după Războiul Civil este considerată ca perioada în care reportajul factual obiectiv - sau ceea ce noi astăzi
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
inclus în ambele modele, o teză pe care am s-o explorez în capitolul patru. În tot cazul, perioada de după Războiul Civil este considerată ca perioada în care reportajul factual obiectiv - sau ceea ce noi astăzi numim reportaj factual obiectiv - și jurnalismul de senzație s-au dezvoltat și extins, luând locul vechiului jurnalism partizan. Consecința dezvoltării stilului articolelor de știri factuale și obiective a fost un paradox în percepția umană. Alan Trachtenberg sugerează că, în timp ce ziarele americane păreau să aducă lumea mai
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
explorez în capitolul patru. În tot cazul, perioada de după Războiul Civil este considerată ca perioada în care reportajul factual obiectiv - sau ceea ce noi astăzi numim reportaj factual obiectiv - și jurnalismul de senzație s-au dezvoltat și extins, luând locul vechiului jurnalism partizan. Consecința dezvoltării stilului articolelor de știri factuale și obiective a fost un paradox în percepția umană. Alan Trachtenberg sugerează că, în timp ce ziarele americane păreau să aducă lumea mai aproape de cititorii lor, ele de fapt îi despărțeau de experiența acestei
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
umană. Alan Trachtenberg sugerează că, în timp ce ziarele americane păreau să aducă lumea mai aproape de cititorii lor, ele de fapt îi despărțeau de experiența acestei lumi. Pentru că multe din ceea ce spune se axează pe modelul "de informație", există similarități și cu jurnalismul de senzație. Trachtenberg notează: Monopolizate de serviciul de presă telegrafic, vechiul tip de știri, o înregistrare a evenimentelor semnificative, ajunge acum în redacțiile cotidienelor sub formă de pachet. Sistemul telegrafic, observă un scriitor la 1870, "a făcut toate foile importante
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
paraliza imaginația cititorilor limbajul folosit în ziare" (On Some Motifs - Despre câteva motive). În stilul informațiilor factuale subiectivitatea individuală este separată de ceea ce acum a devenit un obiect distanțat. Acest stil e reflectat în sfaturile care stau în cărțile despre jurnalism. Într-una autorul numește ca "cea mai importantă parte" a unei știri "obiective" linia poveștii, iar el prescrie ca această linie să releve cât mai rapid toate detaliile relevante (Fedler 139, 214). Aspirația acestuia este un așa numit sinopsis care
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pună - Este Lincoln în viață sau nu? În cele din urmă subiectivitatea cititorului a fost exclusă de la participarea imaginativă. Imaginația a fost cu adevărat paralizată. O concluzie asemănătoare poate fi trasă cu privire la nașterea în acea perioadă a presei de senzație. Jurnalismul de senzație încearcă să producă scârbă, oroare, sau să sperie prin sublinierea diferențelor dintre subiectivități, și nu prin încercarea de a îngusta prăpastia dintre ele. Subliniind diferența, sau ceea ce ne face diferiți de Celălalt, jurnalismul senzațional reactivează problema epistemologică moștenită
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
perioadă a presei de senzație. Jurnalismul de senzație încearcă să producă scârbă, oroare, sau să sperie prin sublinierea diferențelor dintre subiectivități, și nu prin încercarea de a îngusta prăpastia dintre ele. Subliniind diferența, sau ceea ce ne face diferiți de Celălalt, jurnalismul senzațional reactivează problema epistemologică moștenită, a obiectivizării, a jurnalismului "factual". Dar o asemenea alienare izolată nu putea fi suficientă dacă această ascensiune a știrilor "obiective" și a jurnalismului de senzație nu ar fi avut loc într-o perioadă de extraordinare
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
să producă scârbă, oroare, sau să sperie prin sublinierea diferențelor dintre subiectivități, și nu prin încercarea de a îngusta prăpastia dintre ele. Subliniind diferența, sau ceea ce ne face diferiți de Celălalt, jurnalismul senzațional reactivează problema epistemologică moștenită, a obiectivizării, a jurnalismului "factual". Dar o asemenea alienare izolată nu putea fi suficientă dacă această ascensiune a știrilor "obiective" și a jurnalismului de senzație nu ar fi avut loc într-o perioadă de extraordinare schimbări și crize sociale și culturale. Ele au început
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
prăpastia dintre ele. Subliniind diferența, sau ceea ce ne face diferiți de Celălalt, jurnalismul senzațional reactivează problema epistemologică moștenită, a obiectivizării, a jurnalismului "factual". Dar o asemenea alienare izolată nu putea fi suficientă dacă această ascensiune a știrilor "obiective" și a jurnalismului de senzație nu ar fi avut loc într-o perioadă de extraordinare schimbări și crize sociale și culturale. Ele au început să domine discursul jurnalistic exact în timpul în care oamenii aveau nevoie să înțeleagă mai de aproape ceea ce se întâmpla
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de afaceri și mai mult de 6,6 milioane de muncitori. Pierderile totale provocate pentru salariate și salariați a fost estimate la 450 milioane $. Dat fiind acest context social nu este de mirare alienarea naturii informației și faptul că modelul jurnalismului de senzație a jurnalismului obiectiv a încetat să mai relateze ce se întâmplă cu viața oamenilor. Psihicul social era hrănit cu ceva ce nu putea să se mențină în viață. Cu siguranță jurnalismul literar narativ este la fel de mediat ca și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mult de 6,6 milioane de muncitori. Pierderile totale provocate pentru salariate și salariați a fost estimate la 450 milioane $. Dat fiind acest context social nu este de mirare alienarea naturii informației și faptul că modelul jurnalismului de senzație a jurnalismului obiectiv a încetat să mai relateze ce se întâmplă cu viața oamenilor. Psihicul social era hrănit cu ceva ce nu putea să se mențină în viață. Cu siguranță jurnalismul literar narativ este la fel de mediat ca și jurnalismul obiectiv datorită naturii
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
alienarea naturii informației și faptul că modelul jurnalismului de senzație a jurnalismului obiectiv a încetat să mai relateze ce se întâmplă cu viața oamenilor. Psihicul social era hrănit cu ceva ce nu putea să se mențină în viață. Cu siguranță jurnalismul literar narativ este la fel de mediat ca și jurnalismul obiectiv datorită naturii sale fundamental speculative. Dar ambiția sa este să micșoreze ruptura dintre subiect și obiect, nu să o lărgească. Asta nu înseamnă că astfel de încercări ar fi reușit în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de senzație a jurnalismului obiectiv a încetat să mai relateze ce se întâmplă cu viața oamenilor. Psihicul social era hrănit cu ceva ce nu putea să se mențină în viață. Cu siguranță jurnalismul literar narativ este la fel de mediat ca și jurnalismul obiectiv datorită naturii sale fundamental speculative. Dar ambiția sa este să micșoreze ruptura dintre subiect și obiect, nu să o lărgească. Asta nu înseamnă că astfel de încercări ar fi reușit în cele din urmă complet. Problema este una de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]