2,595 matches
-
rădăcini mai adânci, mult mai adânci în chiar egoismul genetic, biologic, al ființei noastre. Nimeni nu a inventat peste noapte un om nou, care să nu-și mai dorească apropierea bunului, ca sens de viață fundamental. Nu discutăm aici despre lăcomie ci despre efectele dorinței de a avea, de a fi proprietar, de a deține proprietatea. Civilizația noastră este și o civilizație a uneltei aflate în mâna omului. Hayek arată: ,,Istoria civilizației este istoria unui progres care, în mai puțin de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
lor. Și din această cauză această lume trebuie să fie asumată și condusă în întregime de către noi, oamenii. Este vorba, în conducerea acestei lumi, de a ne lua mereu atât cât avem nevoie și de a nu cădea în păcatul lăcomiei. Chiar dacă finalitățile vieții noastre sunt date de bucurie, fericire și plăcere 6, trebuie să avem în vedere conștientizarea acestor stări, atunci când le atingem și nu goana infinită după necunoscut. O dezbatere despre fericire este în primul rând o dezbatere despre
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
moment viața nu mai are un farmec și este confundată cu un război total în care lupta se duce în fiecare moment și în care fiecare lovește pe fiecare din toate pozițiile. Teoreticienii lumii libere, ai capitalismului, discută intens dacă lăcomia este bună sau nu. Există păreri conform cărora lăcomia duce lume înainte, după cum există păreri care consideră lăcomia a fi un păcat. Este evident că dorința de a avea ne-a adus pe această treaptă a civilizației. Pe de altă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
confundată cu un război total în care lupta se duce în fiecare moment și în care fiecare lovește pe fiecare din toate pozițiile. Teoreticienii lumii libere, ai capitalismului, discută intens dacă lăcomia este bună sau nu. Există păreri conform cărora lăcomia duce lume înainte, după cum există păreri care consideră lăcomia a fi un păcat. Este evident că dorința de a avea ne-a adus pe această treaptă a civilizației. Pe de altă parte trebuie să știm că tot această dorință poate
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
duce în fiecare moment și în care fiecare lovește pe fiecare din toate pozițiile. Teoreticienii lumii libere, ai capitalismului, discută intens dacă lăcomia este bună sau nu. Există păreri conform cărora lăcomia duce lume înainte, după cum există păreri care consideră lăcomia a fi un păcat. Este evident că dorința de a avea ne-a adus pe această treaptă a civilizației. Pe de altă parte trebuie să știm că tot această dorință poate distruge tot ceea ce am construit până acum. Omul își
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
că aceste plăceri depind de avere"47. Evident că tendința omului permanentă va fi cea de scurtcircuitare a oricărei reguli și chiar a virtuții. În acest caz drumul ales este unul în disonanță și nefericire. Virtutea umană trebuie să ucidă lăcomia umană infinită 48. Capitalismul înseamnă și ascetism, adică un trai moderat, stăpânit, în afara exceselor. Libertatea economică și prosperitatea nu înseamnă de exemplu ca un om să mănânce până la obezitate și moarte. Despărțirea de lipsuri este marele pas pe care omul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ne influențează viața în mod decisiv. Este vorba aici despre o alegere pe care o face orice om liber 49. Se poate trăi ca sclav al banilor sau se poate trăi în liniște și echilibru. Aristotel ne avertizează: ,,Și apoi lăcomia oamenilor este nelimitată: la început erau de ajuns doi oboli; pe urmă când acest lucru a intrat în obicei, a fost nevoie mereu de mai mult, și s-a ajuns așa la infinit. Natura dorinței este infinită și mulți oameni
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
le dobândesc. Însă fiecare dintre lucrurile bune pentru suflet sunt mai folositoare cu cât sporesc mai mult"72. Cumpătarea este o premisă a fericirii, tocmai pentru că îl pune pe om în zona moderației și a așteptărilor modeste. În mod evident lăcomia este o sursă de mari deziluzii și mare nefericire. Nu întâmplător întemeietorii capitalismului, protestanții europeni ai secolului al XVI-lea aveau ca trăsătură distinctă de caracter ascetismul. Reținerea, moderația și evitarea lăcomiei fac parte și trebuie să fie impuse în
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
moderației și a așteptărilor modeste. În mod evident lăcomia este o sursă de mari deziluzii și mare nefericire. Nu întâmplător întemeietorii capitalismului, protestanții europeni ai secolului al XVI-lea aveau ca trăsătură distinctă de caracter ascetismul. Reținerea, moderația și evitarea lăcomiei fac parte și trebuie să fie impuse în viața unui om care se dorește a fi fericit. Caracter uman înseamnă și o cuantificare exactă a necesităților și a ceea ce fiecare dintre noi cere societății în funcție de poziția și utilitatea sa în
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
are nimic hazliu sau prostesc. Ei sunt inteligenți și încearcă să ne mintă. Ne livrează minciuna pe post de situație firească folosind argumente ce par a fi credibile. Aceștia sunt șmecherii, oligarhii politicii și finanțelor din România. Acești oameni și lăcomia lor infinită (pe banii noștri și nu pe bani privați) ne lasă fără argumente în fața copiilor și studenților noștri. Istoria scrisă de protestantul căruia îi tremură mâna pe ultimul cent și pe care Max Weber o invocă în lucrările sale
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
se refuză nimănui nimic din ceea ce îi este strict necesar"27. Modelul utopic al repartiției vorbește mereu despre asigurarea a ceea ce este necesar pentru fiecare locuitor al cetății, dar nu vorbește despre infinitele nevoi ale fiecăruia ca și despre infinita lăcomie umană. Un alt motiv al poziționării anticapitaliste a multora dintre noi îl reprezintă refuzul responsabilității pe care o implică libertatea. În capitalism suntem liberi să ne căutăm fericirea 28 și din această cauză nu pot fi vinovați alți oameni dacă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
celor bogați, cel puțin a bogăției și exaltării celor săraci și mai cu seamă a sărăciei". Mises plasează invidia și ura în zona patologiei și a bolii mintale. Analiza sa, asupra căreia vom insista în continuare, este profund adevărată. Din lăcomie sau din alte pricini, atunci când nu-și ating obiectivele materiale, oamenii se pot îmbolnăvii. Puțini dintre noi știm de ce vecina de la etajul trei este parcă mai palidă de când sora sau cumnata sa și-a cumpărat o mașină nouă, cea mai
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
credințe stau în convingerea că oamenii sunt răi prin definiție, că lumea noastră este profund coruptă și rea, irecuperabilă sub aspectul posibilităților omului de a face ceva. Există aici un nihilism periculos în capcana căruia oamenii cad, de regulă din lăcomie și din lipsă de caracter 39. Nefericirea lor, personală, se transmite printr-un sistem de auto-protecție, asupra întregii societăți. Lumea și mereu alții sunt vinovați de ne-împlinire noastre. Cel mai des găsit vinovat este capitalismul adică ceea ce avem construit
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
135 Anthony Giddens, Sociologie, Editura ALL, București, 2001, p. 616. 136 Ibidem, p. 616. 137 Ibidem, p. 617. 138 Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 8. 139 Autorul citat o spune în mod clar: ,,Lăcomia neînfrânată de câștig nu este nici în cea mai mică măsură egală cu capitalismul și cu atât mai puțin cu ,,spiritul" său. Capitalismul poate fi, ce-i drept, identic cu înfrânarea sau cel puțin cu o temperare rațională a acestei
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ceară mai mult decât are nevoie? Și într-adevăr, de ce ar dori cineva să aibă mai mult decât îi trebuie de vreme ce e sigur că nu va duce niciodată lipsă de nimic. La toate viețuitoarele teama de lipsurile viitoare este mama lăcomiei și a jafului; dar la om se mai adaugă și altă pricină și anume trufia care-l face să se împăuneze cu lucruri de prisos pe care le poartă numai ca să orbească pe semenii lui. Rânduielile utopienilor (locuitori ai Utopiei
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
se smulge de sub autoritatea ilustrului model: ,Mann este un geniu al secolului care joacă însă într-o altă ligă decît noi ceilalți", el este ,un romancier straniu, în a cărui operă păcatele atît de omenești precum invidia, ura, gelozia, patimile, lăcomia, sexul aproape că nu sunt prezente"... Un portret datat 1950, semnat de Hans Mayer, intitulat ,Neîndrăgitul" (de către colegii de breaslă, se-nțelege) l-a iritat într-atît pe Thomas Mann încît a ripostat, tot într-o scrisoare, în termeni neobișnuit de
Comemorare - Posteritatea lui Thomas Mann by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11375_a_12700]
-
total. Asupra actului suicidar al omului meditează și invită la meditație autorul. Căutările minții umane care depășesc limitele umanului, în vinovata dorință a înnoirii profitabile, material și egoist interesate, nu mai seamănă întru nimic cu generozitatea suicidară a gestului prometeic. Lăcomia nu are nimic măreț, deci nimic tragic. Sedus de câștig, homo sapiens se alienează treptat și ireversibil. Originalitatea lui Karel Capek consistă și în aceea că e un imaginativ atât de înzestrat, încât nu se sfiește să lase la vedere
Un roman al ecologiei umane by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11418_a_12743]
-
totul e de citit. Și ți-e mai mare dragul să o faci: redactare, paginare, ilustrații îngrijite, absența greșelilor de tipar (mare lucru, știm ce spunem!), confortul lecturii în pagini aerisite (aspect neglijat de tot mai multe publicații care, în lăcomia cantității, uită de ochii bietului cititor. Ce-i drept, nici publiciștii noștri culturali nu știu să scrie scurt, oferind revistelor articole de zeci de pagini, iar dacă le ceri să taie din motive de spațiu, se cheamă că faci cenzură
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13650_a_14975]
-
sa este perfect solidară cu vîrsta biologică și spirituală a autorului. Lucrările din tinerețe sînt, în cea mai mare parte, univoce, fără contexte perturbante și fără subtexte care să relativizeze lectura. Există în percepția lui Kazar din această perioadă o lăcomie denotativă și o încredere mărturisită discret în natura ireductibilă a faptului concret. Observația este mai puternică decît interogația, după cum, în expresia plastică, linia fermă, ductul continuu, hașura energică și, în ultimă instanță, conturul nițel arogant nu lasă nici un loc îndoielii
Desenul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13696_a_15021]
-
păcate cardinale”, scrisă de pastorul Cristian Barbosu, ne călăuzește în lumea fascinantă a înțelegerii mecanismelor de natură sufletească ce stau la baza diferitelor devieri de comportament și de caracter, descrise simbolic prin noțiunea de cele șapte păcate: mândria, mânia, îmbuibarea, lăcomia, pofta, invidia, apatia. Cristian Barbosu, teolog cu vocație de scriitor Cristian Barbosu este păstorul bisericii Metanoia Arad (www.bisericametanoia.ro). Acesta s-a născut la Arad și a urmat trei școli teologice, absolvind (BA) Moody Bible Institute în 1995, Dallas
SAU DESPRE SUFLETUL OMENESC SI VICISITUDINILE VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349720_a_351049]
-
din aranjamentele lui de înaltă calificare ceaușistă? Încă o enormă escrocherie bancară, încă un "tun" pe care-l suportă tot prostul de român, etern prizonier al unei stângi descinsă direct din mintea întunecată a unui neputincios în care se întâlnesc lăcomia bestială și iresponsabilitatea cinică. Adrian Năstase n-a făcut această mișcare chiar în deplină inocență. În fapt, în zece ianuarie s-a declanșat bătălia pentru București. Adevăratul vizat e Traian Băsescu, singurul politician care după alegerile din 2000 le-a
Ramadanul românesc (Pamflet cu damf de caltaboș) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15582_a_16907]
-
și factori de risc ai traficului de persoane Abordarea fenomenului de trafic de persoane pornește de la o bună cunoaștere a cauzelor generatoare și a factorilor favorizanti. Studiile privind traficul de persoane includ un număr impresionant de cauze, de la sărăcie sau lăcomie, la discriminare în funcție de gen, de etnie sau politici guvernamentale referitoare la migrație în țările de origine și/sau de destinație. Conform cercetării sociologice realizate de IMAS în anul 2005 cu sprijinul UNICEF, factorii de risc ai traficului de persoane se
HOTĂRÂRE nr. 1.654 din 22 noiembrie 2006 privind aprobarea Strategiei naţionale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2006-2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183006_a_184335]
-
și factori de risc ai traficului de persoane Abordarea fenomenului de trafic de persoane pornește de la o bună cunoaștere a cauzelor generatoare și a factorilor favorizanti. Studiile privind traficul de persoane includ un număr impresionant de cauze, de la sărăcie sau lăcomie, la discriminare în funcție de gen, de etnie sau politici guvernamentale referitoare la migrație în țările de origine și/sau de destinație. Conform cercetării sociologice realizate de IMAS în anul 2005 cu sprijinul UNICEF, factorii de risc ai traficului de persoane se
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 22 noiembrie 2006 împotriva traficului de persoane pentru perioada 2006-2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183008_a_184337]
-
cu căruțele a infirmilor, bătrânilor, bolnavilor sau copiilor către noile locuri de locuri de detenție din Transnistria, sau cel puțin până la malul râului Nistru.”[26] În Basarabia, spune un alt supraviețuitor, populația rurală manifestă o înclinație mai accentuată spre antisemitism, lăcomie și furturi decât locuitorii orașelor.[27] În general, comportamentul populației ne-evreiești din Basarabia și Transnistria poate fi explicat cu ajutorul mai multor factori. Indiscutabil, atmosfera politică și socială din perioada anterioară războiului și-a lăsat amprenta asupra relației dintre evrei
Atitudinea populației ne-evereiești din Basarabia și Transnistria față de evrei în perioada Holocaustului: o perspectivă a supraviețuitorilor () [Corola-website/Science/295809_a_297138]
-
nu fie de acord cu asta. Eu am mari speranțe pentru ziua de mâine și simt asta și la oamenii de rând. Cred că lucrurile se vor îmbunătăți, dar va dura mult, pentru că sistemele de valori s-au schimbat și lăcomia e peste tot. Ce planuri ai pentru viitor? Aș vrea să fac scurtmetraje cu mesaje ale comunităților. Mi se pare că ar fi accesibile mai multor oameni, iar documentarea ar fi mai usor de facut. Mulțumesc! Interviu realizat de David
„Comunitățile ar trebui să se ajute reciproc și să se dezvolte împreună” () [Corola-website/Science/295740_a_297069]