2,832 matches
-
să mă aflu Într-o organizație extrem de bine condusă de Eyre, unde m-am simțit relaxat printre actori și tehnicieni. În plus, aveam În autor un adevărat prieten, cu care am putut discuta și colabora deschis, analizând textul. Chiar și Lan descoperea Împreună cu noi care era impulsul ascuns al unei fraze sau intenția la care nu se gândise decât intuitiv când a scris o anumită replică. Această perioadă de repetiții În elegantul spațiu de la Cottesloe (corespondentul londonez mai sofisticat al Sălii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
perioadă de repetiții În elegantul spațiu de la Cottesloe (corespondentul londonez mai sofisticat al Sălii Atelier din București) a fost minunată, cu actori aleși prinaudiție (Naționalul din Londra nu dispune de o trupă fixă), pasionați să descopere atmosfera misterioasă descrisă de Lan, Între două lumi - Între Occident și un spațiu nedefinit „undeva În Balcani, Într-o țară În criză“. În colaborările cu David am apreciat de fiecare dată șansa de a avea un raport bun și sănătos, bazat pe o viziune comună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Avarul de Molière, ART. - A douăsprezecea noapte de Shakespeare, ART. - Cneazul Igor de Borodin, ROH, Covent Garden. 1990 - Preia conducerea Teatrului Național din București, unde realizează În același sezon Trilogia Antică, Cine are nevoie de teatru, Audiția. - Desire de David Lan, Almeida Theater, Londra. - Lucia de Lamermoor de Donizetti, Lyric Theater Chicago, spectacol preluat și de Opera din Los Angeles. 1991 - Evgheni Oneghin de Ceaikovski, Teatro La Fenice, Veneția. - Noaptea regilor, TNB. - Hyppolytos de Euripide, Almeida Theater, Londra. - Îngerul de foc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
d’art lyrique din Paris. - Lucia de Lamermoor de Donizetti, Opéra de Paris Bastille. - Workshop cu actori francezi pe tema vocii În cadrul Festivalului de la Verbier, Elveția. - Oedipe de Enescu, Opera Română din București. 1996 - Ends of the Earth de David Lan, Royal National Theater, Londra. - Disputa de Marivaux și Dragostea e cea mai mare amăgire de Calderón, Schauspielhaus, Bochum, Germania. - Workshop internațional pentru actori și regizori, Festivalul de la Toronto. - Workshop cu actori britanici la Festivalul de la Glasgow. - Cavalleria rusticana de Mascagni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
rămăsesem „în activitate” în comuna în care din ianuarie același an lucram ca profesor. După-amiezile mă duceam să înot „la seră”, punct de pe malul lacului Snagov până la care, din sat, erau vreo 2-3 kilometri. Drumul trecea, mai întâi, printr-un lan de porumb, apoi intra într-o pădure, în mijlocul căreia, precum căsuța fermecată din basme, răsărea dintr-o dată în calea drumețului însetat un chioșc... fermecat, unde se găsea bere! Această evocare, făcută într-un București în care nu se găsea bere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
că trecem pe acolo, să ne fi reperat deja, cu un fel de radar al lor, ce-ar fi să poată să vadă, ca pe un ecran, în direct, întreaga scenă: mașina, pe noi în mașină, capătul acela de șosea, lanurile de porumb, amurgul, ultimele raze de soare, să vadă, fără să se supere, cum îi întoarcem spatele și ne îndreptăm spre casa din care ea lipsește de atâta vreme, să vadă toate acestea și să se mulțumească cu atât, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
pe băgărețul personaj în fața casei de la Ipotești (dacă o fi călcat vreodată pe acolo), sau lângă statuia Poetului, depunând cuviincios o floare... Nici vorbă însă de așa ceva! Fotografia îl înfățișa purtând acel imbecilizant chipiu fals proletar, oprit la marginea unui lan de grâu, înconjurat de câțiva „specialiști” și gazetari de curte, unii mai obedienți decât alții, cu nelipsitele carnețele în mâini, firește. O imagine pe care o mai văzusem, de sute și mii de ori, reiterând la nesfârșit, ni se părea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
uciși legați de copaci, iar alții răniți, și câțiva au rupt dârlogii cu care erau legați și fugiseră. Ne-am dat seama că nu mai putem să ne întoarcem pe același drum. Ne-am orientat, și am plecat printr-un lan de porumb pentru ca să intrăm în pădure, în spatele locului unde era compania noastră când am fost trimiși în misiune. Acolo am dat peste comandamentul companie. Ne-a alungat un ofițer, speriat de aviația ungurilor și de faptul că prezența noastră ar
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Fiindcă soția preotului Gâlcă funcționa la Vlădiceni, într-o bună zi ne-am urcat în căruța doctorului și am pornit într-acolo. Drumul trecea prin marginea Bolgradului, prin comuna Curci și apoi pe malul lacului Ialpug, printre vii, livezi și lanuri, la Vlădiceni. Comuna era locuită de bulgari, găgăuzi și moldoveni. Am stat de sâmbătă până luni. Doctorul avea o fetiță de vârsta lui Petrișor și noi am găsit de cuviință să-i logodim iar preotul Gâlea, tot atât de mintos
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Nicorești. Așteptam cu nerăbdare un ordin ministerial de numire cu titlu provizoriu în învățământ, adică stagiar. Ordinul a venit și iată-mă numit cu titlu provizoriu în comuna Dermendere, satul Marineanca, județul Ismail. * De la Bolgrad, pe drum de care, prin lanuri de porumb, după 35 de kilometri iată-mă la Marineanca singur, departe de Tabacu, de soție și băieți. Noroc de domnișoara Schimider Maria care a fost de acord să facă un schimb. Am făcut cunoștință cu autoritățile satului: moș Filip
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de piatră. Ne-am întors învingători, obosiți dar siguri pe noi, pe viitorul familiei. Eram definitivi în învățământ spre dezamăgirea revizorului școlar Costenco, un om supărat pe ceilalți în lipsă de motive de supărare. De la Traian Val până la Marineanca, printre lanuri de păpușoi, pe drum de care fără pic de sămânță de piatră ne-a dus tot Steopa Volcov, țăran bulgar ca naționalitate și ca om prieten devotat. În sat, în lipsa fanfarei, am arătat mulțimii de oameni cât de frumoasă poate
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
pâinii era peste măsură de grea. Războiul începuse în 22 iunie, chiar la începutul secerișului. În retragerea lor, reprezentanții puterii sovietice luaseră tractoarele, combinele și oamenii nu mai aveau cele necesare recoltării. Bietele femei și copiii mai mari mergeau prin lanuri, culegeau spice, scoteau boabe de grâu și le muiau în apă și când erau umflate și suficient de moi le luau, le puneau în niște cilindri de tablă găuriți ca la răzătoare și prin învârtirea cilindrului interior boabele se transformau
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și atâtea renunțări?!? Cu gândul de a recupera din paguba refugiului am luat pământ în arendă și lotul școlar. Am semănat cartofi, porumb, mazăre și, la îndemnul lui Nicu Radu și al altora am pus și un hectar de orez. Lanul de orez a fost prima slujbă a lui Petrișor și Coca, aceștia învârtind zi de zi cârâitorile de lemn pentru alungat rațele sălbatece. Nici ei, ca salariați sezonieri la nouă și la șapte ani, nici noi nu ne dădeam seama
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
factorii de decizie". Pe durata a 7 zile erau prevăzute deplasări pe ruta Concepcion, Temuco, Valdivia, Puerto Montt, Chiloe, Punta Arenas, Țara de Foc. De la Santiago la Concepcion, cale de 500 de kilometri, am zburat cu un avion al companiei Lan Chile, un zbor de o oră liniștit și plăcut. Concepcion este ca mărime al doilea oraș al țării, centru industrial, fondat de Pedro de Valdivia la 1550, sediu în trecut al Real Audiencia reședința Guvernatorului și între 1565 și 1573
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cu aceleași altitudine fac hotar cu localitatea Santa Mare, cu Todireni la vest, iar în est cu Călărași și Răuseni. Cernoziomurile acestor dealuri fac să-i mulțumească pe săteni cu o producție bună și foarte bună. Grâul semănat pe aceste lanuri au un procent mai mare în glutenină ca în alte părți și de aceea este căutat și a adus faima acestei comune ca și a vinului. Atestarea localității Hlipiceni Arheologia ne-a demonstrat, prin descoperirile sale, că pe aceste locuri
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cu aceleași altitudine fac hotar cu localitatea Santa Mare, cu Todireni la vest, iar în est cu Călărași și Răuseni. Cernoziomurile acestor dealuri fac să-i mulțumească pe săteni cu o producție bună și foarte bună. Grâul semănat pe aceste lanuri au un procent mai mare în glutenină ca în alte părți și de aceea este căutat și a adus faima acestei comune ca și a vinului. Atestarea localității Hlipiceni Arheologia ne-a demonstrat, prin descoperirile sale, că pe aceste locuri
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
mărfare, se călătorea clandestin, te urcai fără bilet. întins la soare, visam la o fată, o nemțoaică, o minunată Etith, pe care eram hotărât să o cuceresc. Deocamdată, închideam ochii să o văd și mă simțeam cam "de veghe-n lanul de secară". Așteptam trenul; hotărâsem să mă agăț de primul tren, indiferent de direcție; peste două zile, întors acasă, voiam să-i dau fetei o scrisoare pe "Corso", unde ne plimbam în fiecare seară. Așa era moda, trebuia un semn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de crudă lovitura, Încât îi zdrobi toți dinții din gură. DINICU GOLESCU Scopul pentru care Dinicu Golescu (1777-1830), boier luminat, compuse Însemnarea călătoriei sale în Occident (Austria, Italia imperială, Bavaria, Elveția) este reținerea fenomenelor de civilizație. Atenția lui merge către lanuri și gospodăria sătească, spre instituțiile publice, școli, spitaluri, aziluri, muzee, teatre și foarte puțin spre caracterul estetic al priveliștilor. Înfipt ca un japonez modern, Golescu vrea să vadă totul și, în ciuda îmbrăcăminții orientale, intră pretutindeni, în cabina motorului de pe vapor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
În Miezul iernii, joasa temperatură usucă pădurea în sunetul de orgă al vântului, prefăcând totul în diamante: În păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar, cumplit! Stelele par înghețate, cerul pare oțelit, Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare Pare-un lan de diamanturi ce scârție sub picioare. Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios Ca înaltele coloane unui templu maiestos, Și pe ele se așează bolta cerului senină Unde luna își aprinde farul tainic de lumină. O! tablou măreț, fantastic!... Mii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
răcoarea pânzetului de in. Înlocuindu-se havuzurile cu balta și pășunile franceze cu Bărăganul, căpătăm o pictură superioară de-un impresionism fumuriu și dezolat ca al pânzelor lui Andreescu. Seara la Miorcani aduce aminte, prin vastitatea orizontului, de Zburătorul: Ritmic lanuri nesfârșite mișcând valul lor de spice, Îl pornesc din capul zării ca să-l frîngă-n cap de sat; Îl izbesc de-un dig de cridă, îndîrjit și îndesat; Îl resfiră printre case, ce se-ncearcă să-l despice Și-n ogrăzi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ion Pillat este Aci sosi pe vremuri, paralelă grațioasă între două veacuri, simbolizare spectaculoasă a uniformității în devenire: În drumul lor spre zare îmbătrîniră plopii. Aci sosi pe vremuri bunica-mi Calyopi. Nerăbdător bunicul pândise de la scară Berlina legănată prin lanuri de secară. Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, și din berlină Sări subțire-o fată în largă crinolină. Privind cu ea sub lună câmpia ca un lac, Bunicul meu desigur i-a recitat "Le Lac". Iar când deasupra casei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
desigur i-a recitat "Le Lac". Iar când deasupra casei ca umbre berze cad, Îi spuse "Zburătorul" de-un tânăr Eliad... Ca ieri sosi bunica... și vii acuma tu: Pe urmele berlinei trăsura ta stătu. Același drum te-aduce prin lanul de secară, Ca dânsa tragi în dreptul pridvorului, la scară. Subțire, calci nisipul pe care ea sări. Cu berzele într-însul amurgul se opri... Și m-ai găsit, zîmbindu-mi, aproape pueril, Când ți-am șoptit poeme subtile de Merill. Iar când
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
unul prin dinamismul lui, celălalt prin panism. Priveliștea silvestră ardeleană, vechimea etnică, sănătatea rasială conduc la o poezie a vigoarei aspre, a stăpânirii pământului, congenere oratoriei lirice a lui Whitman și a lui Esenin. Emil Giurgiuca are sentimentul viguros al lanului: Înfig într-un snop galben secerea. Plesnit de soare-n umere cu bice Mă culc în ierbi de smalț sub cocostârci de spice, Seninul fulguie pe pleoapa mea. Grigore Popa, "cel dintâi poet din satul lui", cântă muntele, sora lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
legați de copaci, iar alții răniți, și câț iva au rupt dârlogii cu care erau legați și fugiseră. Ne-am dat seama că nu mai putem să ne întoarcem pe același drum. Ne-am orientat, și am plecat printr-un lan de porumb pentru ca să intrăm în pădure, în spatele locului unde era compania noastră când am fost trimiși în misiune. Acolo am dat peste comandamentul companie. Ne-a alungat un ofițer, speriat de aviația ungurilor și de faptul că prezența noastră ar
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 1 oră I. Citește cu atenție textul următor: ”Într-o primăvară, o prepeliță aproape moartă de oboseală—că venea de departe, tocmai din Africa—s-a lăsat din zbor într-un lan verde de grâu, la marginea unui lăstar. După ce s-a odihnit vreo câteva zile, a început să adune bețigașe, foi uscate, paie și fire de fân și și-a făcut un cuib pe un moșoroi de pământ, mai sus, ca să
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]