6,066 matches
-
derivă probabil dintr-o Încercare de a explica pluralul din Geneza 1:26 (În latină: „Faciamus hominem”) drept referire la Lucifer și la asociații săi (Lucifer fuit locutum im persona sociorum: limba lui Burci se situează pe la jumătatea drumului Între latină și italiană). Episodul trebuie să fie o variantă locală, deoarece nu apare În alte izvoare. În rest, „concorricii” sînt riguros bogomili, fideli textului din Interrogatio. Moneta da Cremona subliniază de mai multe ori că pentru catharii monarhieni Dumnezeu este Creatorul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
pauze mari între luările de cuvânt ale vorbitorilor succesivi; tiparul „oriental”, în care luările de cuvânt sunt respectate de interlocutori și urmate de pauze relativ lungi, semn al faptului că ascultătorul a reflectat cu atenție la spusele vorbitorului curent; tiparul „latino”, în care luările de cuvânt tind să fie scurte, cu multe întreruperi și suprapuneri. Autorul pune cele trei tipare în legătură cu modul în care populațiile respective percep distanța față de putere. Tannen (1984) distinge între două stiluri comunicative: „stilul înaltei considerații” și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
altele, „în haine latinești”. A fost o mișcare politică și culturală conștientă, dirijată de cărturarii români din Transilvania, în numele unității de neam și limbă, al ralierii la spiritul limbilor noastre surori. Evoluția de-a lungul secolelor a limbii române de la latină sub influența unor idiomuri străine, dar și a unor mentalități diverse a adus unele modificări și în structura gramaticală față de structura limbii latine: marea diversitate a structurilor impersonale (Plouă, Trebuie, Nu e bine, E frig, Mi-e foame, Mă doare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pierde teren în favoarea modelului de guvernanță în structuri flexibile, tip rețea. 1.1. Conceptul de guvernare. Definiții. Interpretări Termenul de guvernare provine din grecescul kubernân, care se traduce prin a conduce o navă. Analogia cu navigația s-a menținut în latina medievală (gubernance) și chiar în limbile moderne. În prezent, noțiunea de guvernare are cel puțin două semnificații: 1) guvernarea ca instituție - atunci când este folosită în sens strict și 2) guvernarea ca proces - în cazul în care este utilizată în sens
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
1810-1841) a făcut studii strălucite, mai întâi în țară, la Universitatea Sf. Sava, apoi - cu o bursă - la Școala de cadeți de la München și din Paris. A studiat aritmetica, algebra, geometria și trigonometria, cunoștea câteva limbi europene, precum și greaca și latina, avea cunoștințe temeinice de agronomie și economie politică și socială. „Era, scrie Ion Ghica, om de frunte, inteligent, muncitor, stăruitor și plin de devotament.” (Ghica, 1956, p. 238) La Paris este cucerit de idealurile socialismului utopic, se pare că a
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Elveția, unde istoria textului biblic devenise o specialitate odată cu activitatea de catedră și cu lucrările regretatului părinte Dominique Barthélemy. Studiul textului venerabil al Septuagintei, în limba originară și în cele ale vechilor traduceri în coptă, etiopiană, armeană, georgiană, slavonă și latină, și în evoluția pe care a cunoscut-o de-a lungul istoriei transmiterii sale, face în aceeași măsură parte din istoria textului ca și examinarea originalului ebraic, începând de la formele sale cele mai vechi, printre acestea numărându-se manuscrisele descoperite
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
le revenea „textelor clasice” ale Bibliei. Au fost descoperite nenumărate tăblițe cuneiforme și ostracale cu exerciții de scriere bazate pe astfel de texte clasice ale vechiului Orient Apropiat. În prezent se cunosc abecedarele mai multor limbi: ugaritică, aramaică, greacă, etruscă, latină etc. Dintre abecedarele ebraice cele mai cunoscute, le amintim pe cele de la Izbet Sartah, din secolul al II-lea î.Hr., cel de la Lachiș, din secolele VIII-VII î.Hr., de la Arad, din secolul al VIII-lea î.Hr. În lumea cercetătorilor biblici circulă
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
distrugerea Templului din Ierusalim din anul 70 d.Hr., principalele școli rabinice s-au mutat în Galileea, limba literară predată în aceste școli fiind ebraica, iar limbile folosite în comunicarea cotidiană erau aramaica, greaca și, într-o măsura mai mică, latina. În perioada exilului babilonian (sec. al VI-lea î.Hr.), ebraica, limba de zi cu zi a evreilor, a fost înlocuită cu aramaica, devenită deja limba internațională a diplomației în zonă. Istoria limbii aramaice se împarte în trei perioade: veche, mijlocie
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
în Egipt 2, cât și în comunitățile iudaice elinizate din bazinul Mării Mediterane. În orice caz, mărturiile epigrafice care s-au păstrat până în zilele noastre demonstrează limpede că la începutul Evului Mediu, în țările creștine, ebraica înlocuiește treptat greaca și latina, evreii europeni folosind exclusiv limba ebraică, atât pentru inscripții, cât și pentru documente și texte literare. După cum remarca celebrul codicolog evreu Malachi Beit Arie, în Anglia și Spania 1, chitanțele și actele de tranzacții între evrei și neevrei, datate spre
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
în contract. Textul din partea de jos a pergamentului rămânea deschis pentru a putea fi oricând controlat, nefiind sigilat. Aceste documente de la Avroman sunt exemple rare de „documente duble”, ce prezintă o jumătate sigilată cu bule și o alta nesigilată. În latină, porțiunea împăturită era cunoscută sub numele de scripta interior, în timp ce porțiunea nesigilată se numea scripta exterior. Dacă versiunea nesigilată era contestată, se putea deschide partea din interior pentru confruntarea textelor în prezența autorităților 1. Această practică a „documentelor duble” (sau
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Primele patru volume ale acestei lucrări cuprind textul Vechiului Testament, iar primul volum conține textul ebraic, aramaic (Targumul Onqelos), latin și grecesc al Pentateuhului. Întrucât era opera unor învățați creștini, Vulgata ocupă o poziție centrală, alături de textul în greacă și latină, iar ordinea cărților biblice este aceeași cu cea întâlnită în Vulgata. De asemenea, împărțirea masoretică a textului biblic în mai multe părți este înlocuită cu împărțirea în capitole, introdusă în bibliile latine de către Stephan Langton, în secolul al XIII-lea
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
spațiul ultim al semnificațiilor fiind meta-imaginea. Etimologic, "casa" provine din latinescul "casa" care s-a mai păstrat în italiană cu acest sens 48. Derivatele existente în limba română s-au format de la același etimon, dar direct din cuvântul derivat din latină; astfel, căsar sau căsaș (cap de familie) are la bază lat. casarius, căsător (tot cu sensul de "cap de familie"), căsătorie, căsătorit s-au format de la un verb latin dispărut, casare, păstrat în italiană, accasare, și în spaniolă, casar. 49
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lingvisticii care se ocupă cu raporturile dintre funcția poetică și celelalte funcții ale limbajului"8. Etimonul grecesc poieó care semnifică " a face", " a compune" prezent în cuvintele poiêma (poem), poiêtés (poet), poiêsis (creație, poezie), onomatopoieia (onomatopee) , și în cuvintele din latină poema, poeta, poesis -, s-a păstrat în limbile europene: fr. Poème, poète, poétique, poétiser, poésie, onomatopée; it. poema, poeta, poesia, poetiggiare, poetizzare, poetare; esp. Poetizar; engl. poem, poesy, poetry, poet, poetize.9 În greacă, poiéin, care înseamnă "a acționa", "acțiune
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu înțelesul de om însurat, om cu casă, cap de familie, stălp al casei, e derivat al unui verb, a căsa, care ar proveni din casare, a face casă, a se stabili, a întemeia o căsnicie, verb cunoscut și în latina din Dacia(...) Legătura etimologică cu casă este mai evidentă în cazul lui căsar, pe care-l găsim în cărțile vechi cu înțelesul de om de casă, om căsătorit, al lui căsaș, însemnând același lucru cu căsar(...) De la casă s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Stiințe Naturale ținute de profesorul Stelian Gheorghiu, care spunea tuturor elevilor să-i spună Stelică, ca nu cumva să-i găsească o poreclă mai urâtă. La Științe Naturale trebuia să învățăm denumiri latinești pe care, cu cei doi ani de latină, nu le înțelegeam și nu le asociam, așa cum trebuia, unor caracteristici ale plantelor și animalelor. Profesorul știa cu o glumă să treacă însă peste neștiința noastră. Astfel am învățat denumirile latinești, genurile, familiile, speciile, etc. Imi plăceau și lecțiile de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
care se formează în afara imaginației și rațiunii. S-ar crea, astfel, așa cum a remarcat Jouffret: "o ființă geometrică care are individualitatea sa, care este deasupra finitului și nelimitatului, în timp ce nelimitatul este legat de gândirea noastră". Cuvântul infinit, care provine din latină, se referă la mai multe concepte distincte, de obicei legate de ideea de "fără sfârșit" sau "mai mare decât cel mai mare lucru la care te poți gândi", care apar în filozofie, matematică, teologie, dar și în viața cotidiană. În
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
europeni, stânga radicală europeană sau de către extrema dreaptă europenă, curente ce reproduc, la scară europeană, formațiuni politice parlamentare naționale. Prin extinderea treptată a Uniunii Europene, Parlamentul European, ca exponent al puterii legislative a acesteia, reprezintă un amestec între temperamente germanice, latine și slave, la aceasta adăugându-se și multimilenara contribuție elenă. Astfel, visul de secole al înaintașilor, care sperau la o casă comună europeană prinde contur în zilele noastre. I.1. Anii în care s-au organizat alegeri în statele membre
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
domnea, mai ales la început, un anume pozitivism, și unii membri credeau că știința avea să poată ajuta la rezolvarea unor probleme politice. J.-F. B. Eu personal nu speram acest lucru. Am avut rude învățători și profesori, am învățat latina, greaca și filosofia la iezuiți; după clasele de matematici superioare și speciale, l'École des Mines (Școala Minelor) de la Saint-Étienne, după cercetările în cadrul IBM, apoi CEA, mi-am dat seama că singura valabilă e metoda experimentală. Am practicat întotdeauna tehnica
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
de partide, 24 sînt membre cu drepturi depline, 5 sînt admise cu titlu consultativ și, în sfîrșit, 2 cu titlul de observator. Majoritatea 24 se găsesc în țări europene și numai 5 organizații militează în America (mai ales în cea Latină), iar 2 în Asia. În deceniul anilor '50, acest echilibru va fi modificat și, pentru prima dată în istoria sa, socialismul va ieși cu adevărat din cadrul său european pentru a cîștiga influență în Africa, Asia și America Latină, conform unui proces
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
transformă, ca la Charles d'Orléans, în interpretarea lui Starobinski, în cerneală". Iată un citat prin care se poate defini arta eseistică a lui Virgil Podoabă, de o altitudine și o probitate intelectuală ieșite din comun. Știutor de elină și latină, de limbi romanice, italienizant, superinformat pe textele marilor filosofi ai culturii, autorul nu întoarce spatele anecdoticii, biografismului savuros, făcând din cartea sa un exemplar exercițiu de admirație, analiză și interpretare. Castalian cultivator al etimologismului de sorginte heideggerian, Virgil Podoabă se
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Manual sau Steaua Orientului strălucind Occidentului): "Am fost surprins să găsesc un om scrie Arnauld de Pomponne , așa vecin cu Tartaria, dar atît de instruit în limbi și cu o cunoaștere atît de generală asupra tuturor lucrurilor. El cunoaște bine latina, însă consideră, întrucît greaca a fost principalul său obiect de studiu, că este mult mai știutor în aceasta. Cunoaște bine istoria și, mai ales, cea a Bisericii. Și cum a studiat mult diferențele între religia noastră și cea grecească (ortodoxă
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ediției prezente o sinteză a comentariilor asupra naturii operei teologice care atestă, în polemica dintre catolici și protestanți, "credința comună a Bisericii Catolice și a Bisericii Ortodoxe privind Eucharistia", cum și asupra limbii în care aceasta s-a exprimat: "o latină umanistă, elegantă și armonioasă, apropiată de modelul clasic, dar cu înrîuriri grecești la nivel lexical și, mai ales, la nivel mental. Arta și stilul poartă pecetea retoricii medievale", pp. 9-10. 2. Ibidem, p. 13. Impresiile sînt prezentate detaliat în P.
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
lăsase singurătatea la Mănăstirea Neamțului, și învârtea sabia alături de frații săi. Între "oamenii Măriei-Sale" se află și arhimandritul Amfilohie Șendrea, filosof, om de cultură, om politic, om de taină al lui Ștefan cel Mare, dascăl al lui Alexăndrel, cunoscător de latină și elină. El este activ și energic, are o aură de mit și legendă: Ființa lui, deși uscată, avea în ea lumina duhovnicească care-i înfrumuseța mai ales ochii și fruntea înaltă". Fiind devotat domnitorului, îl admiră și-l sfătuiește
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
femeii a fost constantă în artă, aceasta bucurându-se de un interes permanent și în mințile bărbaților; torsul este acel fragment al corpului care include bazinul, o parte din abdomen și rădăcina coapselor. Fesele ca semafor Știai că bucca, în latină, înseamnă de fapt obraz? La originile noastre, fesele erau un fel de semafor. Când sunt în perioada de împerechere, maimuțele din familia Rhesus pot fi văzute de la distanță, pentru că au fundul de un roșu aprins. Spre rușinea lor, băieții din
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
mișcările din Univers, o euritmie a toate. Așa se face că, puse în același loc, ceasurile tind să ticăie la unison, iar femeile care conviețuiesc în aceeași cameră încep să aibă ciclul menstrual la aceeași dată... Doar femeia sângerează În latină, oestrus înseamnă tăun; această muscă este atât de insistentă, încât bietele erbivore pe care le ciupește pot trece brusc de la un păscut pașnic la cea mai agitată zi. O vacă aflată în călduri se manifestă ca și cum ar fi ciupită de
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]