8,145 matches
-
de pictură, sculptură și grafică a cadrelor didactice Iași, Muzeul de Artă Expoziție de artă plastică 1983 1984 Tabără de creație pentru sculptură, organizată cu studenții anilor I și II, la Tg. Neamț activitate coordonată de profesorul Vasile Condurache și lectorul Ioan Antonică Expoziția republicană de pictură, sculptură și grafică a cadrelor didactice 1985 noiembrie, Sala Dalles, București Arta ieșeană contemporană Expune 9 sculpturi realizate în diferite materiale - Odihnă, Portret, Compoziție I-II, Copiii lumii, Fata cu flori decembrie, Sala Victoria
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
Colecția ACADEMICA 126 Seria Drept Gabriel-Liviu ISPAS, doctor în drept al Universității din București, sub conducerea științifică a prof. univ. dr. Adrian Năstase. Lector universitar la Universitatea din București și la Universitatea Creștină "Dimitrie Cantemir" din București. În perioada 20022004 a fost consilier personal al primului ministru pe probleme de educație, tineret și studenți, iar în perioada 20072009 director al Departamentului de Control al
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Colecția ACADEMICĂ 105 Seria Științele limbajului CAMELIAMIHAELA CMECIU este lector universitar doctor la Facultatea de Stiinte ale Comunicării din cadrul Universității "Danubius" din Galați. Este membră a AROSS (Asociația Română de Studii Semiotice, România), AFCOM (Asociația formatorilor din jurnalism și comunicare, România), EUPRERA (European Public Relations Education and Research Association), ECREA
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
cognitiv în procesul de interpretare rămâne o caracteristică importantă a semioticii sociale. Lumea în care trăim promovează transparență printr-un discurs vizual, ceea ce duce la o angajare continuă a privitorului-lector într-un proces de codificare-decodificare. Astfel, fiecare dintre noi, în calitate de lector abil, va descoperi în cadrul variatelor perspective semiotice acele abordări teoretice prin care texte aparent eterogene pot fi tratate și analizate într-un mod omogen. Încadrarea produsului textual (fie el literar, politic, organizațional, publicitar etc.) în contextul cultural adecvat precum și decelarea
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
codării. Fiecare dintre noi a fost la început un Vic Wilcox, care se întreba nedumerit "semio-ce?" și, mai apoi, am devenit un Robyn, care conștientiza semnificația reprezentării obiectelor. "A privi dincolo de" este paradigmă care transformă "semio-ce" în termenul "semiotica". Orice lector abil va găsi în numeroasele modele de analiză semiotica perspectivele teoretice prin care texte aparent eterogene pot fi abordate omogen. A încadra producțiile textuale organizaționale, politice sau literare în co(n)texte, a descoperi implicațiile ideologice și pasionale dincolo de tendințele
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
alcătuiește din mai multe adevăruri miciʺ, că același lucru devine cu mult mai adevărat, dacă este privit de mai mulți ochi și din unghiuri dive rseʺ. Adevăr cum nu se poate mai explicit de vreme ce „lecturând și corectând manuscrisulʺ autorul și lectorul scapă unele inadvertențe, cum ar fi cea de la pagina 214, unde se afirmă că reședința administrativă a ținutului Fălciu s-a mutat în 1757 de la Fălciu la Huși. Or istoric se știe că la 1757, sub domnia lui Constantin Cehan
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de față? Iată cum și-a făcut-o singur cu ocazia sărbătoririi celui de al 500-lea număr al ziarului „Națiunea”, sub titlul - „Autofișă”: Pagina de gardă a cărții spune că Ioan Baban este nu numai autorul, ci și tehnoredactor, lector și cor ectorul ei. Lipsa „Capului limpede”, a celei de a doua sau a tr eia perechi de ochi, a lăsat loc liber multor greșeli, proprii mai tuturor cărților noastre de la litere lipsă ori cuvinte încârligate, până la cele scrise de la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
din nou la concurs un post de conferențiar, îndeplinindu-se toate formalitățile, inclusiv referatele membrilor comisiei, dar promovarea nu s-a finalizat, din motive bine cunoscute (la nivelul țării). În 1984 i s-a acordat de către M.E.Î. diploma de „Lector universitar evidențiat”. În 1985 a f ost pensionată forțat pentru limită de vârstă, la numai 57 de ani! A continuat să lucreze științific, fiind zilnic prezentă la catedră. Mai târziu i au fost recunoscute meritele, încât î n 1997 Universitatea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
hundred years it has survived the test of time. James M. Welsh Iași, Easter, 1998 Jim Welsh, Editor of Literature/Film Quarterly, is Professor of English at Salisbury State University, Salisbury, Maryland, UȘA. He has served two assigments aș Fulbright Lector at the Universitatea "Al. I. Cuza," Iași, and sits on the Board of Directors for the Center for Romanian Studies. Originally trained aș a specialist în textual criticism, he held a Research fellowship în analytical bibliography under the supervision of
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
citit atât de bine în suflet, fără s-o fi cunoscut înainte. Cele două femei nu practică, prin urmare, același tip de lectură. Motivele invocate de Lovinescu sunt, în primul rând, rasiale: Mite ("năsoasa", cum o alinta Veronica) e un lector suspicios și își evaluează adoratorul cu o măsură nepotrivită, raportându-l mereu la imaginea standard a geniului romantic vehiculată în cultura occidentală. Cealaltă femeie (tipul lectorului naiv) e însă "din rasa moldovenească" ("argilă românească arsă de soarele românesc și zbicită
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Lovinescu sunt, în primul rând, rasiale: Mite ("năsoasa", cum o alinta Veronica) e un lector suspicios și își evaluează adoratorul cu o măsură nepotrivită, raportându-l mereu la imaginea standard a geniului romantic vehiculată în cultura occidentală. Cealaltă femeie (tipul lectorului naiv) e însă "din rasa moldovenească" ("argilă românească arsă de soarele românesc și zbicită de vântul nostru"), și abia în sufletul unui asemenea exemplar feminin își găsește versul eminescian ecoul lui profund și "specific". Din acest motiv, între fotografia din
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Colecția ACADEMICA 131 Seria Psihologie Coordonatorul seriei este Ștefan Boncu Zenobia Niculiță este psiholog, doctor în sociologie și lector universitar. Predă cursuri de statistică socială, metodologia cercetării în științele sociale și psihosociologia organizațiilor. Între domeniile sale de competență și interes se regăsesc: psihosociologia organizațiilor, psihologia carierei (metode de recrutare și testare a personalului), psihologia vârstelor și psihologia creativității. De
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
-mi găsesc anumite repere. Abia după 1990, cum spuneam, a apărut posibilitatea de a cunoaște ideile și ideologiile acestea în mediul lor de emergență. Puteai și înainte de 1989 să citești aproape orice, după cum îți ajungea pe sub mână în România, prin lectorii străini sau rarii călători români în Occident (dintre aceștia, cum am spus și cu alte prilejuri, Alexandru Zub a fost esențial pentru mine). Dar e altceva să ai acces direct la marile biblioteci străine. După 1990, foarte mulți români au
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
o carte ce-mi place și acum, prin mixtura de literatură, politică și filozofie), recenzii publicate regulat în TLS care și azi încă e cel mai bun hebdomadar intelectual din lume. Abia în 1979 am obținut un post stabil de lector universitar la Universitatea din Cincinnati (1978-1979), de unde repede am fost luat la Washington (1979) de Catholic University of America (CUA), direct conferențiar (ambele pe bază de concurs național). Aveam de gând inițial să plec și de acolo, dar curând deliciile
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
volum din Unde scurte, care se termină imediat după iulie 1971, este diferit din punct de vedere compozițional, tematic și axiologic, de celelalte cinci volume. Dacă înainte răspunde provocărilor concesiv și conciliator, după 1971 nu mai tolerează și devine un lector aspru și ferm. Monica Lovinescu susține ideea că "Tezele" sunt întâmpinate cu neliniște de către toată lumea: și de anticomuniști și de demagogi. Din freamătul general, se ridică și osanalele celor mulțumiți de propuneri: "nu se putea să nu revină vremea aceea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
unui părinte celebru, trebuie să-și câștige valoarea chiar și în fața tatălui. El este de altminteri, cauza pentru care începe să scrie: În fond, ceea ce impunea tăcere sau cel puțin surdină îndoielilor mele era reacția tatei, primul și marele meu lector. El mă îndemna să perseverez"254. Cu toate acestea, în jurul tatălui (și a-ntregii familii, de altfel) păstrează aura misterului: nu anii liniștiți ai copilăriei sau căutările adolescenței și tinereții o marchează, ci evoluția mult prea tumultoasă a maturității pe
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
repetă". Dar acest "nefamiliar", observă el, "întrucât acest nefiresc nu e în realitate nimic nou sau străin, ci un lucru familiar și întipărit de mult în minte, care a fost înstrăinat doar prin procesul reprimării""258. Primul și marele ei lector este Eugen Lovinescu: cu el învață să scrie și să persevereze. Din memorii aflăm că începe să mâzgălească hârtia "spre a "exista" dinaintea lui"259. Scriitorul nu se poate desprinde de propria personalitate și de realitatea social istorică, de formarea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
textului supus discursului critic, cititorul inclus în text, acel coautor care înțelege textul într-un mod personal. Monica Lovinescu vede în Dimineață pierdută un roman generos cu cititorul implicat direct, lăsat să decidă punctul de vedere din care îl citește. Lectorul are libertatea de a prefera un personaj sau altul. Asupra lui nu există constrângeri care să-l deruteze sau să-i influențeze opțiunile. Personajele acționează împreună și se completează pentru ca cititorul să-și poată forma o viziune de ansamblu. Cronicile
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
un pretext pentru a populariza o creație desăvârșită într-o cultură ce suferă din pricina lipsei de valoare, pentru a-și arăta la nesfârșit devotamentul față de literatură, pentru a îndruma cititorul către o lectură interesantă. Citatele au menirea de a introduce lectorul în text, de a-i face cunoscute ideile interesante și pentru asta îl lasă pe autor liber, nu-l reduce la parafrază. Folosită de toți criticii, citarea este considerată o metodă specifică, un procedeu critic. În două cronici dinspre finele
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
unei fantezii, de atracția unei interpretări libere ce tinde să fie la rândul ei literatură bogată în idei personale. Vocea comentatorului dublează vocea operei fără să o acopere deoarece este rezultatul unor reflecții organizate științific, neintuitive. Critica trebuie să apropie lectorul de text, nu de opiniile comentatorului. Mobilitatea privirii critice presupune deschiderea interpretării, receptivitate echilibrată între interpret și text deoarece între ele există o relație dinamică. Monica Lovinescu se pronunță pentru examinarea operei în întregime, cu toate modelele necesare și disponibile
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
abstractă, ci se bazează pe observație: Jurnalul este romanul unui spațiu de câteva decenii din viața publică, expresia puterii conștientizate a individului capabil să schimbe valorile sociale. Naratorul la persoana întâi este reprezentant al autorului, al naratorului și chiar al lectorului. Eul este subiectul enunțării, punctul de pornire al eului concret, generator al timpului și al spațiului pe care textul le reproduce. Naratorul are funcția de a povesti ce se întâmplă, dar și de a se povesti pe sine. Persoana întâi
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
despre oameni, dar nu se știe dacă destinatarul își va apropria răspunderea sau dacă va reuși să ducă la bun sfârșit sarcina de a face o judecată corectă istoriei. Deși scrieri cu grad mare de veridicitate, Jurnalele aduc în planul lectorului senzația de îndoială, provenită din subiectivitatea persoanei întâi. Opoziția dintre naratorul credibil și naratorul necredibil (din punctul de vedere al cititorului) influențează modul în care naratorul spune "eu": tonul e sigur, plin de certitudine, natural. Faptul că autoarea folosește persoana
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
dă cititorului sentimentul că ceea ce consemnează este adevărat și se petrece aievea. Spontaneitatea, sinceritatea și autenticitatea sunt atributele fără de care textele și-ar pierde calitatea de document revendicată de autoare. Concomitent cu lectura lor se formează o înțelegere tacită între lector și autorul implicit, despre modalitatea de parcurgere a ideilor. Naratorul nu iese din propriul câmp de experiență, iar eul generator de idei este omniprezent. Jurnalele sunt construite pe un eu fix, nesupus schimbărilor, la care naratorul se raportează atunci când se
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
alt personaj. Discursul non-ficțional din memorii face ca eul să se manifeste ca prezență fizică, ceea ce transformă textul în obiect-document. Dorința de a scrie este augmentată inconștient de pornirea de moralizare, de educare a cititorului: memorialistul nu-și poate nega lectorul fără de care textul nu există pentru că și-ar nega propria scriere. Deși nu se simte prezența unui receptor în spatele textelor, scopul scrisului este informativ, iar experiența folosește pentru a impune un anumit punct de vedere. Paginile freamătă de nerv intelectual
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cu sinele, o consecință a introspecției. Contextele, informațiile, atitudinile, emoțiile devin modele: operei Monicăi Lovinescu i se atribuie calitatea de canon etic și estetic, construit în afara cenzurii, nesupus coruperii, militant, polemic. Textele transmit mesaje clare, cu intenții transparente și implică lectorul în dezbateri cu teme ce acoperă tot arealul manifestărilor umane. Scopul memoriilor este ca timpul să nu micșoreze eficiența mesajelor ce părăsesc spațiul cărții pentru a se integra într-o mentalitate unică sau colectivă. Experiența autoarei se întâlnește cu cea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]