KorAP: Find »[drukola/base=legionar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...95 96 97 ...240 >

5,988 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

Biserica Patriarhală. A doua zi, 11 martie 1939, Ordinul nr. 1318 a venit cu completări asupra instrucțiunilor din ziua precedentă. La 13 martie 1939, cu o zi înainte de înhumarea patriarhului, D.G.P. a primit de la I.G.J. noi date privind intențiilor unor legionari de a organiza un atentat în timpul procesiunii. În ziua de 14 martie 1939, procesiunea a fost atent supravegheată de autoritățile statului pentru a preveni și anihila eventuale provocări, proteste violente sau atentate. Regele Carol al II-lea, alături de alți oameni

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Argetoianu a confiat colaboratorilor că, în pofida eforturilor, situația politicii externe a României nu se va îmbunătăți în urma vizitei și numai o apropiere de Germania va putea modifica pozitiv situația țării. Agenții Corpului Detectivilor au reținut și teama lui Argetoianu ca legionarii să nu comită „fapte necugetate” în lipsa regelui din țară, arătându-se îngrijorat față de precaritatea situației interne. Din mediul Legației Greciei la București, Corpul Detectivilor a exploatat informativ considerațiile că vizita la Londra ar avea ca scop dorința de apropiere față de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
referitoare la schimburile comerciale și „interpenetrațiunile” economice dintre cele două țări. După revenirea monarhului din periplul european, la 25 noiembrie 1938, ziariștii străini din Capitală au comentat rezultatele întrevederii cu cancelarul Adolf Hitler, în sensul că „se va ameliora” situația legionarilor arestați și se vor „calma” spiritele tineretului naționalist. Jurnaliștii au apreciat că, din punct de vedere politic, cele mai mari șanse de reușită le-ar avea un cabinet condus de Alexandru Vaida-Voevod și Istrate Micescu, care să aibă un program

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de suveranul României în periplul său european. Astfel, un zvon „insistent” a menționat că împrumutul cerut la Londra a fost condiționat de o concesiune petrolieră pe 5 ani și alcătuirea unui Parlament care să ofere „garanția efectiv morală” a țării. Legionarii au apreciat vizita monarhului la Londra și Paris drept un eșec, in timp ce întâlnirea din Germania a fost caracterizată drept „demnitate națională”. La acest punct de vedere s-au raliat cercurile financiare și cele cerealiste, care au avut la

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
răspândit știrea că înlăturarea a avut loc din cauza actelor sale „de autoritate” și din cauză că ar fi „nesocotit” unele dispoziții ale guvernului. Generalul a avut o întrevedere cu profesorul Enric Oteteleșeanu, căruia i-a confiat că a încercat să îmbunătățească situația legionarilor închiși în închisorile civile transferându-i în stabilimentele militare. În plus, a elaborat un raport pe care l-a destinat conducerii Ministerului Apărării Naționale și în care a afirmat că nu e de acord ca tineretul țării să fie „tratat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
România. Noua organizație avea în frunte pe Constantin Popescu, în timp ce teoreticienii mișcării au fost identificați în persoana lui Randa și Cernea, care și-au propus să atragă în partid „toate elementele negativiste, toți nemulțumiții vieții sociale”, indiferent dacă au fost legionari sau comuniști. Datele au convers spre ideea că atragerea comuniștilor „cu o pregătire ideologică și doctrinară sistematică și serioasă” va canaliza acțiunile politice spre obiectivele mișcării de stânga. Până la acea dată, Frontul Național Român a reușit să-și afilieze Sindicatul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
profesionale. La 30 octombrie 1938, o consfătuire restrânsă a liderilor, la domiciliul Luciei Alioth-Caragea (bd. Dacia nr. 46) a abordat planurile de viitor ale mișcării. Doamna Alioth-Caragea „a dat ordin” pentru intensificarea recrutării de noi membri, mai ales din rândurile legionarilor și muncitorilor de la C.F.R. Pentru un rezultat pozitiv s-a decis contactarea familiilor legionarilor aflați cu domiciliu forțat și sprijinirea acestora cu bani sau produse de strictă necesitate. O altă întrunire a avut loc la 29 decembrie 1938, iar lidera

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
bd. Dacia nr. 46) a abordat planurile de viitor ale mișcării. Doamna Alioth-Caragea „a dat ordin” pentru intensificarea recrutării de noi membri, mai ales din rândurile legionarilor și muncitorilor de la C.F.R. Pentru un rezultat pozitiv s-a decis contactarea familiilor legionarilor aflați cu domiciliu forțat și sprijinirea acestora cu bani sau produse de strictă necesitate. O altă întrunire a avut loc la 29 decembrie 1938, iar lidera Frontului a declarat că ideea corporatistă va fi dezvoltată prin înființarea „a patru bodegi

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
între cei doi a avut loc în prima decadă a lunii noiembrie 1939, ocazie cu care a fost abordată problema mișcării legionare. Fostul ministru al Apărării și-a exprimat regretul de a se fi înșelat asupra scopurilor reale urmărite de legionari și a afirmat că, dacă ar fi cunoscut adevăratele intenții ale acestora, ar fi intervenit pentru „eventuala lor captare” și ar fi schimbat direcția acestei organizații. Dacă elementele de dreapta s-au dovedit lucide și pragmatice în analiza evenimentelor interne

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
obiectiv informativ - atât din punct de vedere numeric, dar și prin aderența extrem de largă - a fost mișcarea legionară. În 1938, agenții acoperiți nr. 90, 64, 101, 102, 103, 192, 151, 104 și 105 s-au infiltrat în mediile frecventate de legionari (sediul din str. Gutenberg nr. 3, biserica Sfântul Ilie-Gorgani etc.), au cules informații din zone publice și industriale ale Capitalei sau din provincie. Regele Carol al II-lea, după o tentativă de apropiere față de mișcarea legionară, prin care să fie

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Râmnicu-Sărat, împreună cu asasinii lui I. G. Duca („nicadorii”) și Mihai Stelescu („decemvirii”). Pentru punerea planului în aplicare au fost selectați 14 subofițeri jandarmi, conduși de maiorul Iosif Dinulescu, comandantul Legiunii de Jandarmi Ilfov, care i-au asasinat pe cei 14 legionari în noaptea de 29/30 noiembrie 1938, în timpul transferului de la penitenciarul Râmnicu-Sărat la Jilava, sub pretextul fugii de sub escortă. În perioada iunie 1938-martie 1939 la nivel județean, Poliția și Jandarmeria au fost unificate sub conducerea comandanților de legiuni de jandarmi

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
activitatea informativă și represivă exercitată în timpul dictaturii regelui Carol al II-lea, Jandarmeria, deși a fost un organ de execuție, a plătit sub toate regimurile politice ulterioare. Unele surse au afirmat că jandarmii au fost „principalii schingiuitori și ucigași ai legionarilor”, dar s-a omis că cei însărcinați erau militari și au primit ordine clare în acest sens. B. Serviciul Secret de Informații S.S.I. și-a consolidat supremația în comunitatea informativă din România aducându-și aportul atât la sprijinirea regimului instaurat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
lui Barbu Călinescu, fiul premierului, intenția de aruncare în aer a trenului regal în zona Văii Prahovei și a unui pod în București peste râul Dâmbovița, pe unde trecea mașina lui Armand Călinescu în drum spre casă. Intenții criminale ale legionarilor au mai existat la o conferință susținută de premier la Ateneul Român și în grădina restaurantului „Continental”, unde acesta lua masa cu un grup de prieteni. În toate aceste cazuri, membrii „echipelor morții” au constatat că șeful guvernului era bine

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
deghizeze și să participe la diferite evenimente în anturajul lui Armand Călinescu, dar paza devenea „inoperantă” din momentul descinderii din tren a premierului, când nu mai exista nici o posibilitate de camuflare, după cum atestă un material alcătuit ulterior atentatului reușit de legionari. Ultima modificare în propriul dispozitiv de pază i-a fost fatală lui Armand Călinescu. Acesta a renunțat la șoferul de la D.G.P., un agent cu experiență, și l-a preferat pe cel de la Președinția Consiliului de Miniștri, „care nu avea nici

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
demnitarilor. Astfel, la 21 septembrie 1939, în timp ce străbătea traseul de la Marele Stat Major spre casă, mașina lui Armand Călinescu a fost implicată într-o ambuscadă (o tamponare intenționată din spate, mașina primului ministru lovind o căruță), șoferul a oprit, iar legionarii aflați în spate, într-o altă mașină, i-au împușcat, în ordine, pe agentul de poliție Radu Androne (din Prefectura Poliției Capitalei) și pe primul ministru. Asasinii, denumiți grupul „Răzbunătorii”, în număr de cinci - studenții Cezar Petrescu (anul IV la

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Călinescu a condus la o represiune severă a autorităților. Cei nouă asasini au fost aduși la locul crimei, împușcați și lăsați în stradă timp de mai multe zile. Apoi, în fiecare județ al României au fost arestați și executați trei-cinci legionari, de regulă cei cunoscuți, conducătorii locali sau intelectuali. În sfârșit, au fost executați și unii dintre legionarii reținuți și aflați în diverse închisori sau lagăre - Râmnicu-Sărat (13), Miercurea-Ciuc (44), Vaslui (32) și Spitalul Militar Brașov (13) - ceea ce a totalizat peste

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
crimei, împușcați și lăsați în stradă timp de mai multe zile. Apoi, în fiecare județ al României au fost arestați și executați trei-cinci legionari, de regulă cei cunoscuți, conducătorii locali sau intelectuali. În sfârșit, au fost executați și unii dintre legionarii reținuți și aflați în diverse închisori sau lagăre - Râmnicu-Sărat (13), Miercurea-Ciuc (44), Vaslui (32) și Spitalul Militar Brașov (13) - ceea ce a totalizat peste 250 de victime din rândul membrilor Gărzii de Fier, denumirea ulterioară a Legiunii Arhanghelului Mihail. Colaborarea structurilor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
unui număr de 20 funcționari, care au verificat tribuna regală, stadionul, curtea școlii, clădirile din subsol și până în pod, au instalat posturi fixe și mobile, au percheziționat personalul de serviciu civil și au înlăturat de la serbare elevii „bănuiți” ca simpatizanți legionari. Paza a fost executată „cu precizie, promptitudine și conștiinciozitate”, iar comandantul școlii, colonel Dumitru Eftimescu, a apreciat ca „ireproșabil” modul în care s-au desfășurat măsurile de protecție. Aceleași măsuri, dar la o scară mai mare, au avut loc și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
sociale și a inamicilor politici, asupra regelui Carol al II-lea nu a avut loc nici măcar o tentativă de atentat. După abdicare, în trenul care îl transporta peste graniță, fostul suveran a fost ținta unor tiruri de arme trase de legionari, dar care nu au avut efectul scontat, garda trenului ripostând eficient. În noile condiții politice interne, inaugurate în septembrie 1940, structurile informative/contrainformative au continuat să-și facă datoria și să colaboreze în vederea protecției demnitarilor români. CAPITOLUL IV ORGANIZAREA ȘI

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
asasinați marele istoric Nicolae Iorga și reputatul economist Virgil Madgearu, acte caracterizate de primul ministru drept „cea mai odioasă crimă pe care o va înregistra istoria neamului nostru”. Un alt lot de oameni politici a fost ridicat de acasă de legionari și dus la sediul Prefecturii de Poliție a Capitalei, însă intervenția salvatoare a lui Alexandru Rioșanu, subsecretar de stat la Ministerul de Interne pentru Poliție și Siguranță, a evitat ca aceștia să aibă soarta celor de la Jilava. În aceste condiții

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
clar că dualitatea puterii nu putea să aibă decât un final violent, în care una din părți trebuia să părăsească scena politică. Conflictul latent a izbucnit în ianuarie 1941 și s-a încheiat cu victoria generalului Antonescu. Începând de acum, legionarii se vor afla în vizorul serviciilor de informații/contrainformații în vederea arestării și judecării celor vinovați de acțiuni ilegale, abuzuri, crime etc., a cunoașterii anticipative a diferitelor acțiuni politice și a neutralizării unor atacuri la adresa Conducătorului Statului. Liderii legionari care au

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de acum, legionarii se vor afla în vizorul serviciilor de informații/contrainformații în vederea arestării și judecării celor vinovați de acțiuni ilegale, abuzuri, crime etc., a cunoașterii anticipative a diferitelor acțiuni politice și a neutralizării unor atacuri la adresa Conducătorului Statului. Liderii legionari care au reușit să fugă din România au fost primiți în Germania, unde au fost păstrați ca o eventuală rezervă politică și chiar ca o amenințare față de guvernarea de la București. După înlăturarea mareșalului Antonescu a fost activat Horia Sima și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pozitive pentru funcționarii Ministerului de Interne, mai ales pentru cei care au luat parte la acțiunile represive contra Gărzii de Fier. Totuși, generalul Antonescu a știut să păstreze în funcțiile-cheie oameni loiali, apropiați, capabili să se opună agresiunilor comise de legionari. Prima numire ministerială a generalului Antonescu a cea a lui Alexandru Rioșanu, la 7 septembrie 1940, în funcția de subsecretar de stat la Ministerul de Interne pentru Poliție și Siguranță. Legionarii au primit conducerea Ministerului de Interne, unde a fost

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
loiali, apropiați, capabili să se opună agresiunilor comise de legionari. Prima numire ministerială a generalului Antonescu a cea a lui Alexandru Rioșanu, la 7 septembrie 1940, în funcția de subsecretar de stat la Ministerul de Interne pentru Poliție și Siguranță. Legionarii au primit conducerea Ministerului de Interne, unde a fost numit generalul Constantin Petrovicescu, deși opțiunea primului ministru a fost colonelul Petre Cameniță, și D.G.P., unde s-au instalat Alexandru Ghica și Constantin Maimuca. Totuși, în pofida funcțiilor de conducere deținute, direcțiile

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în preocuparea guvernului. Prin brigăzile centrale a fost organizat aparatul informativ, care a adunat date despre mișcările politice, sociale, economice din Capitală, a supravegheat activitatea minoritarilor, străinilor și suspecților, a investigat/descoperit întrunirile clandestine și agitațiile puse la cale de legionari sau comuniști. La nivel teritorial, organele exterioare ale D.P.S. au fost: - la inspectoratele regionale de poliție, Serviciul de Siguranță, cu patru compartimente; - la chesturi, Serviciul de Siguranță, cu trei compartimente; - la polițiile de reședință, Biroul de Informații pe teren și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]