3,668 matches
-
Fischer-Galați, au ajuns la concluzii similare. După părerea mea, naționalismul lui Iorga seamănă cu "Noul naționalism" al Gărzii de Fier, așa cum Karl Marx seamănă cu marxismul primitiv al Kmerilor Roșii sau cu cel al "Cărării luminoase" din Peru. Sau așa cum liberalismul lui Thomas Jefferson sau al lui Alexis de Tocqueville seamănă cu acela al "aparatcicului" Hubert Humphrey de la Washington, al cărui entuziasm era la fel de metodic ca și zîmbetul său. Liberalii (sau Național-Țărăniștii) voiau să realizeze o tradiție directă spre democrația parlamentară
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
economic, mai ales în privința economiei moderne. El nu considera economia drept cel mai important criteriu după care s-ar cuveni să fie estimată o politică sau o națiune. Ignora unele iluzii economice care constituiau baza marxismului de ieri și ale liberalismului de astăzi. Pentru el, națiunea reprezenta adevărul, cel mai important adevăr. Păstrarea identității naționale și a bunăstării națiunii constituiau esența "Legii Supreme". Din fericire, chiar și adevărul istoric avea sens doar uneori pentru Iorga, atunci cînd servea interesele României. Dar
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
proletar" într-o cale cu sens unic implicînd totodată dezmembrarea României? Sau o democrație occidentală și onestitatea și devotamentul lui Maniu? Ofereau vreo soluție "socialismul arhanghelic" și "Noul naționalism" al Legiunii (care aveau la bază insolubila frustrare)? Dețineau vreun răspuns "liberalismul" și industrializarea forțată (de pe urma căreia, ca să-l parafrazăm pe Banuel, numai "o burghezie lipsită de farmec și de discreție" a profitat), suportată de 80% din populație (țărănimea)? Acest liberalism avea să se transforme ulterior în "neoliberalismul" de tip fascist al
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
al Legiunii (care aveau la bază insolubila frustrare)? Dețineau vreun răspuns "liberalismul" și industrializarea forțată (de pe urma căreia, ca să-l parafrazăm pe Banuel, numai "o burghezie lipsită de farmec și de discreție" a profitat), suportată de 80% din populație (țărănimea)? Acest liberalism avea să se transforme ulterior în "neoliberalismul" de tip fascist al Dictaturii Regale. În ciuda marilor lui eforturi, cea mai importantă contribuție a lui Iorga la politica țării sale a fost faptul că și-a dat seama de la bun început de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
libertate, veselie, zgomot. Unde se afla mătușa Estelle erau și râsete, muzică de jazz și (vai ce șocant!) alcool. Și cele de mai sus pot da o impresie greșită. Vorbesc despre visul unui copil. Mătușa Estelle nu era „bețivă“, iar „liberalismul“ ei nu era decât o permanentă bună dispoziție: sănătate, tinerețe, frumusețe, bani. Avea acea generozitate instinctivă a persoanelor cu desăvârșire norocoase. Față de mine, pe când eram copil, se arăta, într-un anume fel, ostentativ de afectuoasă. Neostentativa mea mamă urmărea probabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
din 27 Februarie 1938 rezumă o realitate: Statul promovator al realităților românești, al forțelor lui autochtone. Pînă la această lege fundamentală naționalismul a încercat înfrângeri continui. Naționalismul tradițional al lui Bălcescu și Kogălniceanu, pînă la Unire, a fost învins de liberalism. Un naționalism importat și formal s-a substituit, printr-o anumită practică politică, naționalismului autohton. Statul Național a fost în realitate Statul liberal, desăvârșit după tipare străine de nevoile noastre și adoptate pe cale de împrumut. Nepotrivirea între formule politice împrumutate
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
C.I., Metodă și sistem la Hegel, Editura Academiei RPR, București, 1957. Gulian, C.I. Lumea culturii primitive, Editura Albatros, București, 1983. Gulian, C.I., Hegel sau filosofia crizei, Editura Academiei RSR, București, 1970. Gwartney, James D, Richard L. Stroup, Dwight R. Lee, Liberalismul economic, Editura Humanitas, București, 2008. Habermas, Jürgen, Discursul filosofic al modernității, Editura ALL, București, 2000. Haret, Spiru, Mecanica socială, Editura Gramar, București, 2001. Hayek, Friedrich, Drumul către servitute, Editura Humanitas, București, 1997. Hayek, Friedrich, Mecanismul evoluției culturale nu e darwinist
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
România, București, 2006. Mises, L.V., Intervenționismul. O analiză economică, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2011. Mises, L.V., Calculul economic în societatea socialistă, www.mises.ro. Mises, L.V., Capitalismul și dușmanii săi, Editura Nemira, București, 1998. Mises, L.V., Liberalismul în tradiția clasică, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012. Mommsen, Theodor, Istoria Romană, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. Montanelli, Indro, Roma - o istorie inedită, Editura Artemis, București, 1995. Montbrial, ThierryAcțiunea și sistemul lumii, Editura Expert, București, 2003. Morar
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
Globalizarea. Nenumele nimicului, Tiberiu Brăilean • Globalizare etică, Aurica Brișcaru • Inteligența globală și dezvoltarea umană. Către o ecologie a învățării globale, Mihai I. Spariosu • Intelectualii și puterea, Vasile Boari, Natalia Vlas și Radu Murea (coord.) • Intellectuals and Politics, Gheorghe Lencan Stoica • Liberalismul, Gabriel Mursa • Libertatea academică, Viorel Rotilă • Memorandum către președintele ales, Madeleine Albright • Noua economie, Tiberiu Brăilean • Nuclearul, Ciprian-Beniamin Benea • Omul societății de consum. În așteptarea unei noi ideologii, Viorel Rotilă • Postcomunismul, Leslie Holmes • Prin culisele serviciilor secrete, Mària Schmidt • Puternicul
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
domestic, interstatal și global. Însă abordarea de bază pe niveluri de analiză nu este singura soluție pentru sistematizarea literaturii dedicate cauzelor conflictelor, teoreticienii relațiilor internaționale având o tradiție bogată în mari dezbateri sau așa-numitele războaie paradigmatice între realism și liberalism, fiecare cu propria lui viziune asupra variabilelor cauzale ale războiului. Aici vom adopta ca punct de pornire pentru prezentarea cauzelor războiului schema devenită deja clasică în teoria relațiilor internaționale a lui Kenneth N. Waltz. În lucrarea sa Omul, statul și
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
familii transmit valori, atitudini, cunoștințe diferite, o fac apelând la stiluri, la metode și la tehnici diferite, care sunt adaptate, de regulă, obiectivelor și care contribuie la întărirea conținuturilor transmise. Aceste stiluri se organizează în jurul a doua axe : Axa autoritate/ liberalism sau constrângere/ permisivitate Axa dragoste/ ostilitate sau atașament / respingere. În primul caz , sunt utilizați indicatori care reflectă limitele si constrângerile impuse de părinții activității copiilor, responsabilitățile atribuite acestora, modul in care este exercitat controlul parental, rigoarea cu care sunt aplicate
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
a materiei»” Partea a treia: La porțile feminismului politic Cripto-patriarhatul Istoria ascunsă, istoria regăsită Etatizarea facultăților reproductive Inegalele „egalilor” Minoritare, anonime, invizibile Femei în posturi de decizie O poveste „banală” și originea ei politică La porțile feminismului politic Femeile și liberalismul yoghin Partea a patra: Familia și analfabetismul în viața privată Nici Casandre, nici romantici Cine educă pentru viața privată? Partea a cincia: Politica omagiilor și presa din spatele ei Politica omagiilor Eternul masculin Ziariștilor, cu mulțumiri De la limbajul, la practica desconsiderației
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
eram atât de ocupată cu schimbarea manualelor de filosofie, cu mitinguri maraton, când intram încet în comunitatea filosofică internațională și mai și descoperisem un program minunat: filosofia pentru copii? Puteam să strig în gura mare că nu voiu altceva decât liberalism. De când așteptam să spun asta în spațiul public și să fac oficial filosofie așa cum o făceam pe ascuns. Ba chiar să modelez curriculumul național după pohta ce am pohtit. Deschid manualul. Nici urmă de gând femeiesc în el. Deschid tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
o iau mai pe ocolite, prin zona influenței. Creează un ONG pe care îl botează cu numele generic al fiecăreia dintre ele: AnA. Descoperă că lor nu le place să supună și să ierarhizeze, nici măcar să domine conjunctural. Descoperă adică liberalismul genuin, atât de neinteresant într-o țară în care presa stimulează dominarea numind guvernul putere și nu administrație, iar pe guvernanți îi tratează cu expresii de genul „foștii sau actualii stăpâni ai României”. De aceea Anele nici nu speră la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
dar cu ceva mai multă minte. Între altele, eu revin la o idee mai veche pe care am tot repetat-o: nu știu o mișcare grass-roots, una foarte populară și zgomotoasă, inclusiv în lumea intelectuală în afara ortodoxismului, legionarismului, poporanismului, naționalismului. Liberalismul nu a fost și nu este „o mișcare”, nici măcar intelectual prea populară. Socialismul nu a apucat să fie, în formă civilizată, o astfel de mișcare. Feminismul a fost și în perioada interbelică o mișcare realizată de către o elită, la fel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
fost și nu este „o mișcare”, nici măcar intelectual prea populară. Socialismul nu a apucat să fie, în formă civilizată, o astfel de mișcare. Feminismul a fost și în perioada interbelică o mișcare realizată de către o elită, la fel ca și liberalismul, dar fără ca primul să aibă accesul acestuia la putere și influență. Despre ecologie ce putem spune? Mai avem mult până să devenim făpturi morale față de alte viețuitoare și față de mediul natural căruia îi suntem parte inconștientă și iresponsabilă. De aceea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
nici o intenție să dubleze numărul de competitori. Este mai comod să dai la o parte o jumătate dintre ei, ținând discursuri despre egalitatea formală în drepturi. Cu alte cuvinte, liberalilor noștri le convine mai mult să mimeze, decât să practice liberalismul. Revista 22, nr. 44, 3 noiembrie, 1998 Minoritare, anonime, invizibile Societatea pe care o construim acum în România este (încă) foarte îndepărtată de democrațiile liberale apusene. Între indicatorii acestei distanțe sunt și cei referitori la menținerea unor mari categorii de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
locale. Nu avem și nu am avut nici o femeie prefect. Partidele liberale (cele care ar fi trebuit să fie vârful de lance al modernizării) nu au politici de egalizare a șanselor și eliminarea discriminărilor, practicând o dublă orbire: atât în privința liberalismului contemporan apusean, cât și în privința minimalismului civic românesc. Multe partide sunt conservatoare în privința genului: Partidul Național Creștin-Democrat, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (obsedat de minorat doar pe dimensiunea etnică, nu și pe cea de gen), Partidul Unității Naționale a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
statului într-unul de drept, nu de „drepți” și combaterea corupției sunt și politici pentru femei. Nu femeile sunt campioanele clientelismului și corupției ca să se supere pe ministra Justiției. Politica românească mai beneficiază de o feministă convertită în timp de la liberalismul orb la diferențe: este politiciana cea mai orientată către cetățeni din Parlamentul României: Mona Muscă, fosta ministră a Culturii, fostă vicepreședintă a PNL. Poate de aceea a fost pedepsită de propriul partid ca din poziția: cea mai populară dintre liberali
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
cu ochii legați, de politicieni care să îi pună problemele pe agenda politică, nu să o îmbrobodească electoral și să abandoneze până la următorul tur. Ea încă îi mai așteaptă. Revista 22, nr. 182, 18 noiembrie, 2005 (forma integrală) Femeile și liberalismul yoghin Lunea trecută am inițiat un protest. Ceream sancționarea lui Ludovic Orban de către CNCD și retragerea sprijinului politic. Convins că a fost greșit înțeles, Orban s-a întâlnit cu mine să îmi explice că este promotor al implicării politice a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
propriile mâini. Organizațiile de femei sunt foarte bune, dar nu cred că e bine să deveniți un bantustan în care bărbații să vă dea acolo o organizație în care să vă faceți de lucru.” Soluția lui Orban este cea a liberalismului interior: Aveți încredere în propriile forțe: din interior pleacă armonia, pacea, iubirea. Concentrați-vă, întoarceți-vă la sinele adânc și armonios și după aceea veți avea reprezentare politică. Sintetizez: a) Starea de fapt în PNL este aceea că, în general
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
politici (n.n.); e) Soluția politică a procentelor de reprezentare îl sperie, deși este singura care le-ar elibera pe femei de voința arbitrară a șefilor lor și le-ar așeza doar sub legi, nu sub „stăpâni”, visul de aur al liberalismului (acordul femeilor prin râsete); f) Soluția prefigurată și tacit consimțită de liberalele din Alba este cea yoghină: liberalismul interior. Voind să consult vox populi am parcurs sute de comentarii electronice ale cititorilor. Domină indignarea decentă. Gura celorlalți, mult mai slobodă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
pe femei de voința arbitrară a șefilor lor și le-ar așeza doar sub legi, nu sub „stăpâni”, visul de aur al liberalismului (acordul femeilor prin râsete); f) Soluția prefigurată și tacit consimțită de liberalele din Alba este cea yoghină: liberalismul interior. Voind să consult vox populi am parcurs sute de comentarii electronice ale cititorilor. Domină indignarea decentă. Gura celorlalți, mult mai slobodă, era încărcată de un dispreț crunt: „Pentru putere, femeile sunt în stare de orice”; „Ele ajung în politică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
proeminentă în partid (sunt adesea lucrători din umbră). PNL, prin reprezentantul său și susținătoarele de Alba, desfide cu indignare atât soluția privată: accesul prin soți sau intrarea în grațiile șefilor, cât și pe cea politică: egalitatea de șanse. Propune un liberalism yoghin în locul celui politic. Niciodată nu am fost mai convinsă că, dacă vrem stat de drept, femeile nu mai trebuie să depindă de „pohta ce a pohtit-o” șeful, ci de legi și politici publice. Sexismul este discriminare fundațională și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
toată această perioadă, n-a repreezentat deloc o adeziune la principiile statului totalitar fascist. Din contră, ideologia lui de dreapta, caracterizată printr o deosebită deschidere umanistă, era lipsită de orice simpatie față de curentele șovine, rasiste sau mistice. Ca reprezentant al liberalismului democratic, Gh.I.Brătianu și-a manifestat constant opoziția față de regimul de autoritate monarhică al regelui Carol al IIlea, iar regimul politic condus de Ion Antonescu În perioada 1940-1944 s-a bucurat de o susținere parțială a savantului, motivată numai de
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]