134,783 matches
-
că sub domnia în cauză asistăm la apogeul creației noastre interbelice, susținută masiv de Editură Fundațiilor Regale și de alte monarhice gesturi și inițiative: "Suveranul crede în putință infinită de creație a poporului peste care domnește și pe principiul unei libertăți, neîmpiedicată de nici o cenzură, nici de aceea a fățărniciei, a împins această putere de creație la infinit. Se poate discuta dacă marea mișcare provocată de imensele mijloace puse-n pierdere de către suveran, a corespuns în calitate intențiilor regale și dacă
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
sine. O "bunăstare" a scriiturii calofile, atît de accentuată deseori, încît pagina constituită din materiile ostentative ale prețiozității, cu minuția unui bijutier, preia inițiativa, neezitînd a sugera, așa cum remarcă un critic, o "nebunie" esteta a cuvîntului ce se bucură de libertatea funcționarii sale. Astfel cercul se închide, inconformismul reapărînd. Conformisele conștiinței poetului sînt contracarate de postura scriiturii sale constant "rebele". Prin superfetația metaforica, instanța supraveghetoare a artistului dă impresia a îngădui cuvîntului o supremație, ce-i permite a adopta forme insolite
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
se pare că stă în această frază: "...esteticul este adăpostit de infinitul de dinaintea intrării în experiența, a primei iubiri, după cum poate fi găsit în sinteză contrastelor pe care iubirea le presupune: el este în același timp senzual și spiritual, este libertate, dar și necesitate, este fiul momentului, aparținînd în cel mai înalt grad prezentului, dar în același timp are în el o eternitate". Căsătoria e plasată în acest topos al infinitului ancorat în prezent, al eternității născute din clipă. Valoarea ei
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
din lume. Cînd i s-a încredințat această pagină a doua la Ultima oră, Comarnescu a chemat să-l ajute la redactarea ei trei proaspăt bacalaureați, cu ucenicia făcută la Vlăstarul, pe Noica, pe Arsavir și pe mine, dîndu-ne deplină libertate de acțiune. Să vă arăt o poză la care țin în mod special: vedeți, aici sîntem Noica și cu mine, arătînd pagina întreaga pe care Ultimă oră o consacrase românului de curînd apărut al lui Mateiu Caragiale, Craii de Curtea-Veche
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
a măsura puterea oamenilor în fața tentațiilor și orgoliilor puterii se dovedeste caracteristică pentru noi. Liberalismul e o creație europeană. Nu-l găsim în vechea Chină și nicăieri altundeva. Liberalismul are, la un capăt, afirmarea valorilor individuale, ale persoanei și ale libertății ei de acțiune și de visare, iar la celălalt, afirmarea valorilor democrației, ale societății capabile să se autoregleze și să se transforme nonviolent. De aici provine toată ambivalenta modernă a citirii cărților.
Două efecte ale citirii cărtilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18129_a_19454]
-
de la Valladolid (ajuns, în octombrie, la a 43-a ediție) și cel de la Salonic (ajuns, în noiembrie, la ediția a 39-a). Iată, pentru cititorii României literare, cîteva rînduri extrase dintr-un "jurnal de festivalist". PRINTRE atributele care șunt conferite libertății "spiritului latin", este și acela al lipsei de punctualitate. La "Semăna Internacional de Cine de Valladolid" poți însă potrivi ceasurile elvețiene după exactitatea cu care ți se închide ușa cinematografului în nas: odată începută proiecția, nimic nu-i mai convinge
De la Valladolid la Salonic by Magdalena Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/18122_a_19447]
-
de istoricism și m-au făcut să scriu eu ănsumi o Istorie, deocamdată, neterminata, ca și căutarea lui Popper, fără să mi se mai pară nefirească, fără să mă mai terorizeze cu implacabilele ei, deschizăndu-mi, din contră, ochii spre splendida libertate a spiritului uman de a lua cele mai neașteptate, măi vii și mai originale forme, într-o ștafeta infinită și adesea aleatorie, ăn care prezentul nu e decât miradorul din care privim marele spectacol. Voi ăncheia mărturisirea mea adaptând o
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]
-
al său, intitulat Literatura în totalitarism, se referă la anii 1957-1958. Sunt anii în care partidul comunist, prin ideologii săi de serviciu, îi cheamă din nou la ordine pe scriitori, după ce, derutat de moartea lui Stalin, le lașase o anumita libertate. Între timp, însă, avusese loc - în 1956 - revoltă anticomunista din Ungaria, care, ca o parabolă a istoriei, îi dăduse de gândit lui Dej și îl făcuse mai vigilent. Începe deci un nou val de arestări, căruia îi cad victima scriitori
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
și individ, desemnarea generica fiind în unele cazuri ofensatoare pentru persoana umană. Determinat sau nu, "cetățeanul" nu e privit cu simpatie: "Un individ dubios bagă spaimă în fochistele din cartierul Colentina (...) Cetățeanul se furișează noaptea și dă buzna peste fochiste " ("Libertatea" 2199, 1997, 1); "Pe cetățeanul X.Y. îl lasă rece scrierile lui Eminescu." ("Dilemă", 269, 1998, versiunea pe Internet). Și mai puternică mi se pare această nuanță depreciativa în cazul femininelor cetățeana și în special cetățeanca. Ultimul e derivat cu
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
făcut Unirea cu Țara. Unul din cele mai emoționante momente pe care le-am trăit a fost al mulțimii de sute de mii de oameni adunați, la 22 decembrie 1989, în Piața Palatului, hotărâți să doboare dictatură și să redea libertate Țării. Inima tremura când evocă fiecare din evenimentele acestea și cuvintele nu sunt atât de inspirate pe cât ar voi să fie." De altfel, în mod curent scriitorul se oferă să exprime ceea ce publicistul vrea să comunice, pentru a nu fi
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
din Fantasmele salvării de Vladimir Tismăneanu, Ed. Polirom). Citînd cartea profesorului Ed Mentă îmi îmbogățesc chipul unui artist mare și drag. Dar se mai întîmplă un lucru. Am retrăit, la alte cote, starea de incandescenta artistică a primilor ani de libertate și democrație, după o lungă perioadă de încarcerare. Dar încarcerarea a însemnat și solidaritate, chiar clandestina, si euforia unei culturi făcute din spirit de fronda, purtătoare de semnele istoriei și ale salvării. Sîntem în anul de grație 1999. Privesc în
Andrei Serban si lumea magicã by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17451_a_18776]
-
Doamna Bovary?). Ceea ce definește, dintru început, aceste două simptomatice istorii de amor (spun simptomatice, fiindcă circumscriu mentalități și moravuri atât de caracteristice nouă) este lipsa apriorica de șanse a îndrăgostiților. Din start, totul le stă împotriva. Chiar și în condițiile libertății redobândite după decembrie 1989 (Educația se petrece de-a lungul anului 1990), orice fel de aspirații spre schimbare în bine sunt limitate la spațiul apartamentului de bloc unde se întâlnesc cei doi. Sau, eventual, la cel sub cer liber al
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
aproape un deceniu. Am facut-o eu insumi, mai mult sau mai putin conștient, pe întreg parcursul lecturii. Ce stranie senzație de dislocare temporală mi-a creat narațiunea, atunci când mi s-au reanimat în memorie evenimentele acelui prim an de libertate! Un singur exemplu: exact în timp ce iubirea dintre Sandi și Cora ajunsese în prag de toamnă ("În camera de la etajul trei, noaptea a căzut pe neașteptate, ca un avertisment. Te-ai lipit și mai strâns de Cora. În curând, din minunatul
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
an Cabinet des antiques, ăn Splendeurs et misères des courtisanes și an Secretele prințesei de Cadignan... Diana aparține, atât prin naștere cât și prin căsătorie, ănaltei aristocrații din faubourgul Saint-Germain." Mai ăntăi că ducele de Maufrigneuse acorda cele mai mari libertăți conjugale soției sale care, ăn Comedia umană, fiindu-i socotite toate aventurile, ajunge la impunătoarea cifră de vreo treizeci de amanți. Dicționarul, simplificând, continuă pe scurt descrierea eroinei, cea mai complexă și mai perversa curtezana din opera lui Balzac. Leș
Secretele Printesei de Cadignan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17473_a_18798]
-
Dacă mîntuirea așteaptă sau nu la capătul lui, rămîne de văzut. Ceea ce se știe însă sigur este faptul ca întreg instrumentarul de lucru face parte din inventarul celei mai stricte actualității și că aparentă constrîngere este un vast spațiu al libertății.
Transcendentă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17471_a_18796]
-
membru, ceea ce atrăgea după sine pierderea dreptului de a deține un atelier din fondul Uniunii. Iată, așadar, cum o sancțiune administrativă, din fericire nedusa pînă la capăt, viza nu o abatere de ordin administrativ, ci una care ține exclusiv de libertatea fundamentală a expresiei și a opiniei. Un al treilea caz, în care planurile se încurcă iarăși într-un mod inacceptabil, este foarte recent și el se referă la cunoscutul pictor, grafician, scenograf și critic de artă François Pamfil. Pe numele
O executie sumarã by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17452_a_18777]
-
a lui Matei Corvin, din piață concurență, "aparținând ungurilor". Recunosc că, martor fiind la toate aceste inflamări belicoase, mă ăncearcă un sentiment de stupoare. ăntăi, nu ănteleg cum de lezează statuia martirilor militari arădeni sensibilitățile specifice ale românilor. Statuia exalta libertatea ca atare, si rememorează executarea demonstrativa a unui grup de 13 generali maghiari pașoptiști de către armata imperiala austriacă. Eventual, lezate s-ar putea simți Ambasada Austriei la București și statul suveran pe care aceasta o reprezintă: românii nu joacă, ăn
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
Cioran că pe un zeu acceptat benevol, după suită de zeități impuse, ăn totalitate ori an diverse procente, sub regimul comunist. Dar venerația (componentele ei fiind admirația, respectul, iubirea etc.) nu poate fi reală fără a fi testată continuu prin libertatea spiritului. Am putea spune, ăncercănd un paradox, ca alimentul sau e dubiul. Altminteri riscăm a cădea an mecanică artificiului cu aspect pios, atât de ușor de manipulat, atât de frecvent manipulata. Iată de ce ni s-au părut pline de interes
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
kafkiene" (Ceață). Senzațiile gustative, tactile, vizuale au un loc de cinste: "Acre mai șanț poftele/ obiceiuri/ an tandrețea așa-zisa imperiala/ an topul/ cuvintelor sufocate de imaginație de greutate/ de prea mult rost/ nici nu mai cred că a fost libertate/ an eul măzgălit pe fruntea poetului/ poate o slujbă de pomenire la ora amiezii/ an bisericuța lui literară!" (Acre poftele). Visul ănsusi e demonic-senzual, ăn grotescul sau se oglindește o nostalgie a inocentei:"Visul/ stă spănzurată o tărfă de-oglindă
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
poetice fundamentale, ceea ce dă versurilor sale coerentă și valoarea esențiale unui univers liric autonom și peren. Deși osândit să scrie ăntr-un regim autoritar plebeian, ce ridicase mitocănia și mârlănia la rang de criteriu de selecție și afirmare socială, el regăsește libertatea poeziei pure care, cu toată aură ei de artă dificilă destinată elitelor și cu toată nobilă ei obscuritate a unui mesaj accesibil an genere numai inițiaților (sau poate tocmai de aceea), va avea an epoca un paradoxal impact și un
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
o viteză înspăimântătoare, fără ca vreunul din popândăii în uniformă să intervină -, violurile, tâlhăriile proliferează monstruos. Și toate acestea sunt receptate că ținând de normalitatea deschiderii României spre Vest! Efectele propagandei antioccidentale au devenit astăzi un mod de gândire curent. Or, libertatea și democrația înseamnă cu totul altceva decât nesiguranță cetățeanului, decat frică de a ieși din casă de spaimă hoților și a tâlharilor, decat zăvorârea ușilor și decât lehamitea de a te adresa justiției pentru că oricum e coruptă. Era greu de
Disperarea "Playboy" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17494_a_18819]
-
Dorohoi, ca "alegerile nu sunt libere decât an aparentă, guvernul desfășurând cea mai completă teroare". De fapt, au fost cele mai relaxate alegeri pentru că PNȚ venea pe un mare val de simpatie populară. Și, oricum, nu se puteau compară cu "libertatea" alegerilor, nici macar aparentă, de sub liberali sau averescani. Speră, totuși, să obțină, pentru PNL, două locuri (le-o fi obținut?), unul, desigur, pentru el. Și alerga, pentru asta, prin tot județul, ăn campania electorală, necrutăndu-si sănătatea ("Mi-e imposibil să plec
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
fusese și tatăl lui. an 1945 a scris articole de pagina ăntăi an "Dreptatea". Deja ăncepuse lupta ămpotriva partidelor istorice. an 1946, după falsificarea alegerilor, "a urmat teroarea atâtor decenii, cu deținuți an temnițe, cu deportări, cu o lipsă de libertate continuă. Că national-tărănist am fost arestat la grevă studențeasca din 1946 de la Cluj și apoi din nou arestat an cadrul unor organizații clandestine national-tărăniste." Până an anii '60, Nae Antonescu nu a avut drept de semnătură. Preocupările sale de repunere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
Da, arbitrariul salvează popoarele venindu-i justiției în ajutor... Legalitatea ucide societatea modernă. - Încearcă să-i faci pe alegători să priceapă asta! făcu Bixiou. Există totuși cineva care se ocupă de acest lucru. - Cine? - Timpul. Cum spunea episcopul Leon: Dacă libertatea este străveche, regalitatea este eternă..." * Balzac, monarhistul. Dincolo, se aude un glas, - vorbea Finot! - care exclama: - Ia te uita, alături era lume, - exclamase el auzindu-ne că ieșeam: autorul veșnic pe fază care tocmai lua prînzul cu Doamna... nu spune
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
poate fi reprivit cu aceeași ăncăntare cu care poți privi, de mai multe ori, un spectacol de comedia dell^arte, doldora de gaguri, improvizate, parcă, ăn fața camerei; un vârtej dezlănțuit, vitalistic, trepidant, multicolor (și "multisonor"!), un film electrizat de libertatea jocului, de bucuria jocului, de nebunia jocului; viața că un joc și moartea că un joc -, pentru ca, ăn lumea lui Kusturica, până și morții ănvie - cât se poate de firesc - ca să mai petreacă o clipă! Distribuția e "amatoare", cu excepția a
Kusturica cel Liber by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17503_a_18828]