2,404 matches
-
Iată un poet care are nostalgia organică a unor alte ape și altor ținuturi, care respiră oceanic, care simte lipsa tropicelor și a acelei fecundități a unor pământuri în care nu poți înfige un baston, că înflorește (...)”". (Barbu Cioculescu). "„Poet livresc, este un postsimbolist de cea mai pură expresie, ce merge spre redescoperirea unor lucruri fundamentale în poezie”." (Nicolae Florescu) Aducând puncte de vedere noi, opinii personale, formulate cu precizie și claritate , comentariile lui Ștefan Ion Ghilimescu deschid examinării perspective inedite
Ștefan Ion Ghilimescu () [Corola-website/Science/317516_a_318845]
-
valori aspectuale; valorile de timp și de aspect sunt preluate din context. Cealaltă formă este infinitivul perfect (de exemplu "a fi venit"), caracterizat prin trăsătura timpului trecut și a anteriorității față de un reper; infinitivul perfect este rar și aparține registrului livresc. În general prin „infinitiv” se înțelege prima formă, în timp ce a doua este numită „infinitiv perfect” sau, în lucrări mai vechi, „infinitiv trecut”. Infinitivul latinesc s-a păstrat în română sub forma infinitivului lung (de exemplu "venire"). Acesta este în general
Infinitiv () [Corola-website/Science/316318_a_317647]
-
un cinematograf, Magellan trage în ei, în timp ce Bucur fuge... Principalul merit al regiei e transfigurarea împrejurărilor impuse de convenție într-o vibrantă poveste de dragoste despre întâlnirea, în fața ecranului, a două suflete-surori. Totuși prea multe secvențe cad victime unei poetizări livrești.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, îl considera un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste, care descrie lupta comuniștilor în ilegalitate și în perioada cuceririi puterii. Regizoarea Cristiana Nicolae a primit
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
al filmului său numai pentru că i s-ar fi părut că ar fi o lume arhaică și tradițională, fără a se osteni să observe cum vorbesc și cum se comportă oamenii de acolo. Replicile și costumele purtate de țărani par livrești, dar nu și reale, iar actorii interpretează teatral și nu ca niște țărani autentici. Sunetul este lucrat cu migală, dar aduce a „frânturi de liturghie satanistă”, nefiind original. În concluzie, criticul consideră că „un englez a muncit ani întregi, cu
Katalin Varga (film din 2009) () [Corola-website/Science/323741_a_325070]
-
se integra timpului sacru. Datorită nivelului de cunoaștere și de inițiere la care a ajuns, doctorul Zerlendi este unul dintre puținii oameni care au reușit să treacă „dincolo”. „Secretul doctorului Honigberger” este o nuvelă de erudiție yogică cu o geneză livrescă, în opinia lui Șerban Cioculescu, ea putând fi citită „cu plăcere sau chiar cu pasiune, până la ultima pagină” atât datorită subiectului fascinant, cât mai ales a abilității de povestitor a autorului. Eseistul și istoricul religiilor Ioan Petru Culianu considera că
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
Jorge Luis Borges [...] o ambițioasă tentativă de glosare eseistică, în trăirea unei adevărate aventuri a limbajului”. Criticul Cătălin Badea-Gheracostea este de părere că cenzura aplicată asupra primei ediții limitează direcțiile de lectură „sub cheile parabolei, science fiction-ului brut și a livrescului borgesian” și că „abia în ediția din 2012 avem proze care împletesc realismul cu fantasticul, fără magic și parabolic”. Cornel Robu vede în volum „un reper însemnat în evoluția sf-ului românesc din ultimele decenii”, iar Mircea Liviu Goga afirmă că
Aporisticon () [Corola-website/Science/324179_a_325508]
-
pană mai nuanțată sunt consemnate impresiile de călătorie din întâmplarea cea mare (1927), unde scriitorul se abandonează, nu o dată, reveriei provocate de însemnele istoriei românești sau a altor meleaguri. Egiptul și mai ales Grecia incită, prin vestigiile lor, la incursiuni livrești sau popasuri mitologice, precum și la reflecții nu lipsite de miez. Prezentul se impune, de asemenea, atenției călătorului, care surprinde, uneori cu tentă umoristică, specificul realităților întâlnite. În proza de reconstituire a trecutului românesc, istoricul și literatul vor conlucra fructuos, dând
Constantin Gane () [Corola-website/Science/326580_a_327909]
-
parcă, dintr-un album de epocă îngălbenit pe la colțuri. Un film ce impresionează, înainte de toate, prin frumusețea formală, limbajul cinematografic subtil, adeseori strălucitor în plan pur vizual, plastic”". Un alt critic, Ioan Lazăr, remarcă crearea de către regizor a unei atmosfere livrești cu peisaje citadine, dar și rurale. Un rol important în acest sens îl are tușa sepia a procedeul „graphis-color” prin care se creează un mediu demodat, asemănător cu cel degajat de fotografiile vechi de la începutul secolului al XX-lea, care
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
ale motanului Vasile. Spre deosebire de modul în care se exprimă fata, el folosește un limbaj epico-sintetic, vorbind pe înțeles și nu în pilde. Discuția dintre cei doi decurge paralel, fiecare dintre ei neînțelegând ce povestește celălalt. Agripina cade pradă unei fantezii livrești și îi spune băiatului că i-ar fi putut revela sensul existenței lui "„nedesprinse încă din fabulosul folcloric”". Ea consideră că i-a fost revelată numai ei o taină printr-un har și a trebuit să fie pedepsită din acest
Fata căpitanului (nuvelă) () [Corola-website/Science/327212_a_328541]
-
următorul comentariu: "„Viața poetului-tâlhar pe fundalul spectaculos al lumii secolului al XV-lea inspiră un serial pentru TF1 și un lungmetraj pentru partenerii români. Reconstituire nu lipsită de calități poetice în expresie, compromisă, din păcate, în versiunea românească, de dialogul livresc „adaptat” arhaic, dar necinematografic, de Romulus Vulpescu. Ample și picturale scene de mulțime, scenografie și costume de autentică inspirație renascentistă (Gabriela Nicolaescu, Pr. ACIN), dar un Villon neconvingător, care-și debitează versurile în falset. Din multitudinea rolurilor episodice, unele pregnante
François Villon - Poetul vagabond () [Corola-website/Science/327380_a_328709]
-
de Editura Cartea Românească în 1997. Criticul Alex Ștefănescu considera că romanul se asemăna prin atmosferă cu "Steaua fără nume" a lui Mihail Sebastian și cu "Magicianul" lui John Fowles, „iubirea romantică fiind multiplicată de jocul de oglinzi al referințelor livrești, în manieră postmodernă”. Șerbănescu a realizat un scenariu cinematografic inspirat din acest roman, pe care l-a intitulat " De ce a ucis-o Shakespeare pe Ofelia". Editura Cartea Românească a publicat în anul 2000 un volum intitulat " De ce a ucis-o
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
Rug de septembrie" (1979), "Sărbătoarea nimănui" (1980), "Flacăra zăpezii" (1981), "Noaptea cailor" (1984) și "Umbra focului" (1986). Volumul "Sărbătoarea nimănui" a fost distins cu Premiul pentru poezie „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1980). Liviu Călin a cultivat o poezie cerebrală și livrescă, ce dovedește o cultură vastă, dar care este în același timp lipsită de originalitate prin imitarea unor modele literare cu care autorul luase contact în anii tinereții. Unii critici au evidențiat un ermetism de tip barbian, în timp ce alții, printre care
Liviu Călin () [Corola-website/Science/337037_a_338366]
-
a este un termen livresc care definește acțiunea de a consilia și rezultatul ei, sfaturi oferite și primite. a psihologică este o intervenție psihologică în scopul optimizării, autocunoașterii și dezvoltării personale sau în scopul prevenției și remiterii problemelor emoționale, cognitive și de comportament. Cu alte
Consiliere () [Corola-website/Science/328430_a_329759]
-
răbdare, fie sub forma insomniilor, a uitării și oboselii de mai târziu. Luând drept martori și confidenți pe Lucrețiu, Horațiu și Eschil pe care i-a buchisit pe băncile facultății, ori pe vreo enigmatică Lavinia, descinsă și ea din personajele livrești, dar adusă în umbra existenței diurne, poetul scrie «perfect senin un poem senin» al tinereții, «despre reflectarea apei în aer/ nota lumina de pe obrazul iubitei/ clătinându-se încolo și încoace». Poemul se naște din notația lucidă care sondează cu prudență
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
unui poem. Aici poetul își trădează, printre rânduri, câteva slăbiciuni și secrete ale facerii poemului („Priviri furișe printre lucruri/ totul în notații simple în jurul lumii simple”) sau își deapănă, într-o manieră ermetică și într-o vădită complicitate cu personajele livrești, caerul existenței ce transpare, liniștită și imperturbabilă și curge lin ca o apă în câmpie: «Acum și aici lumina este de culoarea apei umbrite/ dar eu aș vrea să nu mă grăbesc -/ fără amănunte, fără trucuri, sobru, precis/ Mâine soarele
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
sau nu memoria culturală a cititorului, poemele lui Moldovan reușesc să provoace nenumărate sugestii și să limpezească apele tulburi ale emoției cu ajutorul unui „ermetism de protecție”. Expresia e aplicată de Ion Simuț care observă cu justețe că în Arta răbdării, livrescul «îl resimte dramatic în zona angajării existențiale a poeziei». Poemul Nici o concluzie anticipă această stare de ‘dramatis personae', această scindare pe care ființa și-o asumă între poezie și livresc, între existență și cunoaștere. Tematica morții gravitează în jurul nucleului liric
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
a pune în situații dificile pe cei care trebuie să dezlege enigmele. Iată câteva exemple de ghicitori aparent licențioase: Din ghicitoarea populară, extrem de veche în folclor, au derivat variante culte sau jocuri de cuvinte de o structură similară, la nivel livresc: șarada, anagrama, logogriful și altele.
Ghicitoare () [Corola-website/Science/334062_a_335391]
-
la care recurge scriitorul pentru crearea stilului personal, care poate fi caracterizat prin ironie, satiră, caricatură, sarcasm, violență verbală, sunt diverse, reprezentând toate nivelele limbii: epitete, personificări, comparații, metafore, interogații și exclamații retorice, trimiteri la înțelepciunea paremiologică sau la citate livrești, cu precădere din latină sau franceză, ritm sacadat, uneori nervos, proza rimată etc. „Am primit „Acolada” și am citit „Etnologul...”, spune Dr. Mircea Moț, nu din motive extraestetice (...), ci pentru rafinamentul narațiunii, trădând prozatorul Rogoz, pentru eul spectaculos care se
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
clișeu lingvistic, colocație, comparație proverbială, compus, eponim, expresie, expresie frazeologică, expresie idiomatică, expresie la modă, expresie perifrastică, expresie proverbială, expresii în limbi clasice, expresii în limbi moderne, formulă convențională, frazem, frazeologism, idiom, idiom funcțional, idiom lexemic, idiomatism, idiotism, izolare, izolare livrescă, locuțiune, locuțiune figurată, locuțiune proverbială, maximă, parimie, parte de vorbire cu determinare obligatorie, perifrază proverbială, proverb, sentință, sintagmă, unitate frazeologică, wellerism, zicală. Acestora li se adaugă „construcție idiomatică” și „entitate frazeologică”. În lucrări franceze, Kocourek (1982) a găsit 27 de
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
clișeu lingvistic, colocație, comparație proverbială, compus, eponim, expresie, expresie frazeologică, expresie idiomatică, expresie la modă, expresie perifrastică, expresie proverbială, expresii în limbi clasice, expresii în limbi moderne, formulă convențională, frazem, frazeologism, idiom, idiom funcțional, idiom lexemic, idiomatism, idiotism, izolare, izolare livrescă, locuțiune, locuțiune figurată, locuțiune proverbială, maximă, parimie, parte de vorbire cu determinare obligatorie, perifrază proverbială, proverb, sentință, sintagmă, unitate frazeologică, wellerism, zicală. Acestora li se adaugă „construcție idiomatică” și „entitate frazeologică”. Printre toți acești termeni sunt unii care denumesc anumite
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
simboluri biblice sau de semnificații mitico-filozofice. |n aceste compoziții își dă măsura deplină a talentului și își manifestă personalitatea și originalitatea. Florin Preda-Dochinoiu se înscrie în sfera artei fantastice și suprarealiste. Sursa acestui suprarealism nu trebuie căutată în cine știe ce înrâuriri livrești. Pictura noastră naivă, populară, este plină de imagini suprarealiste, rezultate de investigarea visului ca produs al subconștientului. Fiind altoit pe filonul fabulosului folcloric, mitico-magic, n-am ezita să numim acest suprarealism: oltenesc.” Ovidiu Ghidirmic Prefața Albumului de grafică Florin Preda-Dochinoiu
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
ridicat la nivelul acelor cărora au încercat să le semene. A scris și proză, demnă de a fi reținută fiind mai ales cea legată de relatările de călătorie ("Călătorie în Moldova de Sus", "De la Iași la Roman"), marcate de comparații livrești și, prin care autorul și-a pus în aplicare opțiunea de a pune în valoare frumuseților țării. La citire, "Călătorie în Moldova de Sus" este instructivă și dezvăluie o conștiință politică mereu trează, iar "De la Iași la Roman" este un
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
cincilea sezon, care, la fel ca nevăstuica, a încercat să fure pui. El a apărut în "Lupul care a strigat Boy", "mai devreme sau mai tarziu", "Întâlniri brute", și "Un moderat Mental Mix-Up". Chloe: nepoata lui Roy și o pui livresc. Roy o place mai mult de el să recunosc. Ea a apărut în "Unchiul Roy la salvare", si a făcut-o ultimele două apariții în 2 părți episod "Zăpadă Wade și cele 77 de pitici". Edward R. Furrow (voce Frank
Garfield și prietenii () [Corola-website/Science/334659_a_335988]
-
Felix Aderca în 1929, Cezar Petrescu afirma că "Întunecare" este prima sa operă literară valoroasă. „Socot tot ce am publicat până la romanul "Întunecare", dibueli de ucenicie. N'am fost niciodată prea grăbit. Și mai ales am avut oroare de literatura livrescă. Cred că un romancier trebue mai întâi să trăiască viața, lăsând la o parte teoriile estetice și toate preocupările deformate ale breslei.” („Cezar Petrescu”, în Aurel Sasu, Mariana Vartic și Gheorghe Baltoc, "Romanul românesc în interviuri", Ed. Mi-nerva, București, 1986
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
realizat și publicat traduceri din scrierile religioase ale lui Rudolf Otto, Giuseppe Tucci, Blaise Pascal, Julius Evola, Tomáš Špidlík, Marko Ivan Rupnik ș.a. Criticul Ion Pop consideră versurile lui Ioan Milea ca fiind „o poezie de calitate, a cărei substanță livresca e benefic concurata de o fină sensibilitate „impresionista”, foarte adecvată sentimentului dominant al fragilității ființei prinse în brutalul zgomot al lumii și în furia ei. Un discurs ce se ferește programatic de retorism, alegând mai degrabă calea unui soi de
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]