12,882 matches
-
lasciva mă privești, Sau dorință-i de păcate Omenești. Dar pentrucă acuma ești Atât de caldă și frumoasă, De stele uit și de povești Și știi desigur, e firesc, Nici de altele nu-mi pasă Și te iubesc. Emil Șușnea Măr.2015 Referință Bibliografica: N-oi ști / Emil Șușnea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1881, Anul VI, 24 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emil Șușnea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
N-OI ŞTI de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/emil_susnea_1456341468.html [Corola-blog/BlogPost/379563_a_380892]
-
-n pas grăbit, merg să-i salut revenirea. Dragă doamnă, bun-venit! Și o sărut cu privirea. În livadă fac popas, să iau gutui gălbioare. Dar îmi dau uimire-n glas că, sunt acre și amare. Să îmi dreg gustul, aleg mere bine-pârguite. Câteva în șorț culeg și-mi zoresc pașii-nainte. Trecând pe sub falnic nuc, nu pot să nu-i degust roade. Câteva nuci pe butuc sparg, să văd dacă sunt coapte. Mi se imprimă în mâini, sevă din coaja iodată
ÎNTÂMPINAREA TOAMNEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1412144050.html [Corola-blog/BlogPost/353086_a_354415]
-
fericirea să mă-mbete. Nu las ocara să mă-nțepe... Mereu mi-e sete de dreptate! Când gura lumii multe spune, Mă-mbăt cu ale mele fapte. Mi-e sete de copilărie, De al bunicii ceai de tei, De gustul mărului din poartă... De-aș vrea să-l gust, de un să-l iei? Mi-e sete de al mamei cântec Și de a tatei grea povață, De -a lor iubire părintească, Ce m-a-mbătat întreaga viață. Mi-e sete mare de
SETE de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1474474324.html [Corola-blog/BlogPost/384378_a_385707]
-
din 01 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Niciodată n-am fost mai bogată ca în această toamnă când tot aurul pământului mi s-a așternut în ceardacul casei unde mă aștepta mama cu ușa deschisă și de unde ieșeau arome de mere struguri pâine... și palmele care mi-au cuprins fața și sărutul acela prelung pe obraji mi-au revărsat șuvoi de căldură dar și de lacrimi când am auzit-o , badaprosti că am ajuns să te mai văd!” amintirile au început
NICIODATĂ N-AM FOST MAI BOGATĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_spiridon_1446336090.html [Corola-blog/BlogPost/353307_a_354636]
-
l’altă fornicació en triangle obscé, homenatge a l’André Cruchaga) Sóc paraula-solc esvanida en la buidesa del criț, la fluència del llenguatge perdut al bosc de leș ombres. Ets la multitud de significats de la tristesa entre barrots, garjola al măr dels silencis, polifonia dels sentits esvalotats a la darrera cambra de la flor esmorteïda, mentre el vent tira del desig i esbufega l’alé del cànter del poema i bada el centre del dolor a leș parpelles: el temps passa com
«LA HOTAR [‘A L ENTREMARGE ] DE PERE BESSÓ TRADUS DIN CASTILIANĂ ÎN ROMÂNĂ DE MARIA ROIBU de MARIA ROIBU în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 by http://confluente.ro/_la_hotar_a_l_entrema_maria_roibu_1377091063.html [Corola-blog/BlogPost/358518_a_359847]
-
alta fornicación en triángulo obsceno, homenaje a André Cruchaga) Soy palabra-surco desvanecida en la vaciedad del grito, la fluencia del lenguaje perdido en el bosque de las sombras. Eres la multitud de significados de la tristeza entre barrotes, cárcel en el măr de los silencios, polifonía de los sentidos alborotados en la postrera cámara de la flor amortiguada, mientras el viento tira del deseo y resopla el aliento del cántaro del poema y raja el centro del dolor en los párpados: el tiempo
«LA HOTAR [‘A L ENTREMARGE ] DE PERE BESSÓ TRADUS DIN CASTILIANĂ ÎN ROMÂNĂ DE MARIA ROIBU de MARIA ROIBU în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 by http://confluente.ro/_la_hotar_a_l_entrema_maria_roibu_1377091063.html [Corola-blog/BlogPost/358518_a_359847]
-
pline de muguri prin care culoarea îmbracă din nou câmpurile Dacă sunt tristă și îmi scrie destinul cu pietre ascuțite pe suflet hingherii înjunghie în măduva viselor mă așez cuminte pe masa de operație a cerului invocând ploaia care vindeca mărul cunoașterii ascuns în mine îmi scutură vântul abisului încheieturile și scot din toate minele demult închise aur Dacă sunt tristă și valul cel negru își flutură praporii prin odăi preoții peșterilor cântă bucuriei prohodul mă eliberez din cosciugul de ceară
CETATEA IERIHONULUI CADE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1483445996.html [Corola-blog/BlogPost/364308_a_365637]
-
talentații colaboratori și prieteni devotați, de bună credință. Înzestrată cu un sensibil talent poetic, cu o putere mare de exprimare a profunzimii gândurilor, simțămintelor și trăirilor sale, distinsa doamnă Emilia a dăruit culturii române două volume de poezii - Flori de măr și În amurg care se bucură de aprecieri elogioase din partea unor personalități de renume ale literaturii române: Tudor Ghideanu, Ion Rotaru, Eugen Dorcescu, Ștefan Dumitrescu, Daniel Corbu, Gh. A.M. Ciobanu etc. fiind inclusă în O istorie a literaturii române de la
UN OM „DĂRUIT” – EMILIA ȚUȚUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1450427222.html [Corola-blog/BlogPost/368529_a_369858]
-
ea acasă Face-un ceas, cât să coboare Prin pădurea-ntunecoasă. Apoi peste câmp, de-a dreptul, Mână calul prin hârtoape, Inima îi sparge pieptul Când de casa ei e-aproape. Ea-l așteaptă la fântână Cu un coș de mere coapte, Amândoi apoi, de mână, Se tot duc pe câmp în noapte. Rătăcesc așa-n neștire Sub a cerului răcoare, Își spun vorbe de iubire, Pân’ ce luna-n dealuri moare. După vreme-ndelungată Se întorc, iar ea, sfioasă, Îl
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417334596.html [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
trecând cu ușurință, de la zâmbet și optimism, la visare ori lacrimi. Decorul minimalist, momentele inedite în care Fuego cântă în duet cu Grigore Vieru, precum și jocul difuz de lumini și muzica înălțătoare, înțesata cu refrene cunoscute (Ți-am adus un măr, Casa părinteasca, Pentru ea, Mi-e dor de tine, mama, Clar de luna) vor face că experiența trăită la acest spectacol să fie una completă, celebrând împreună cu Fuego minunile neamului românesc, limba dulce, versul de dor și muzica de suflet
CONFLUENTE LITERARE PARTENER MEDIA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Rodica_elena_lupu_1397219103.html [Corola-blog/BlogPost/347785_a_349114]
-
hăituite de iubire în noapte luna întreține focul pasiunii în cortul cadânelor unde cerul și noi ne vărsam lacrimi în trăiri apare muza tăcea așa și ea rumegând iarba fiarelor apoi mai spre noi iubirea sculptată în vorbe jumătatea din măr două riduri amărâte se dau de ceasul morții în fața oglinzii noaptea bântuie de parcă ar fi locuită de altcineva dimineața smulge îndoiala din noi așa continuăm în iubire. Referință Bibliografică: Lângă femeia iubită / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
LÂNGĂ FEMEIA IUBITĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 by http://confluente.ro/Langa_femeia_iubita_gheorghe_serbanescu_1371602971.html [Corola-blog/BlogPost/346102_a_347431]
-
unei mărimi fizice cantitative. Nici Freud care a studiat în amănunt procesul educației în psihologia copilului nu a făcut asocierea celor trei entități munca, număratul și ascultatul la baza educației. Cu munca este clar. Munca este de pildă culesul uni măr care să astâmpere foamea sau setea. Dacă Eva nu muncea culegând mărul oferit lui Adam noi nu existam astăzi. Biserica Ortodoxă și Catolică înfierează munca, în special în ziua Domnului, propovăduind fericirea veșnică în raiul lipsit de muncă. Munca este
MENTALITĂŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398152291.html [Corola-blog/BlogPost/347866_a_349195]
-
educației în psihologia copilului nu a făcut asocierea celor trei entități munca, număratul și ascultatul la baza educației. Cu munca este clar. Munca este de pildă culesul uni măr care să astâmpere foamea sau setea. Dacă Eva nu muncea culegând mărul oferit lui Adam noi nu existam astăzi. Biserica Ortodoxă și Catolică înfierează munca, în special în ziua Domnului, propovăduind fericirea veșnică în raiul lipsit de muncă. Munca este scopul vieții însăși. Până și celulele din corpul nostru se hrănesc și
MENTALITĂŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398152291.html [Corola-blog/BlogPost/347866_a_349195]
-
e un dor - dorul de mamă, de tată, de frați si surori de cel iubit. Reacția iubirii e faptul că face oamenii să se întâlnească cu îngerii iar ei îi așază cuminte pe genunchii lui Dumnezeu, în acel rai unde mărul e copt și nu poate fi mușcat decât de buzele timpului. În leagănul fericirii m-am dat de multe ori, mă împingeau câțiva îngeri, stelele mă țineau de mână îmi tremura inima ca atunci când eram copil și săream până la Luna
SĂ-ŢI SPUN CE NU S-A MAI SPUS de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_lavinia_niculicea_1469107686.html [Corola-blog/BlogPost/383899_a_385228]
-
de-a trăi din viață cât mai mult Și,a face aici, pe-acest pământ un paradis! Adaug vise, viselor dintâi Și fac din tine stindardul mult dorit, Și-n toate viețile îți voi cere să rămâi Așa cum florile de măr mereu au înflorit. Minunea care ești, minunea care sunt Îmi umple visul prea plin de tine, Căci tu ai fost stejarul cel falnic,nu mărunt Și tot tu, mi-ai adus în viață, atâta bine! Păstrează-n gând minunea care
DORINTE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 by http://confluente.ro/Dorinte_florentina_craciun_1341905496.html [Corola-blog/BlogPost/351430_a_352759]
-
pline de muguri prin care culoarea îmbracă din nou câmpurile Dacă sunt tristă și îmi scrie destinul cu pietre ascuțite pe suflet hingherii înjunghie în măduva viselor mă așez cuminte pe masa de operație a cerului invocând ploaia care vindecă mărul cunoașterii ascuns în mine îmi scutură vântul abisului încheieturile ... Citește mai mult A șaptea oară, pe cand preoții sunau din trâmbițe, Iosua a zis poporului: "Strigați, căci Domnul v-a dat cetatea în mână! (Ios.6:16) Dacă sunt tristăși poate
EMILIA AMARIEI by http://confluente.ro/articole/emilia_amariei/canal [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
vise în nopți de nesomn închise e curbura coapsei tale ce se mișcă prea agale rămasă din împietriri și din ninse amintiri... șoldul gol așa prin noapte și cu sânii de mătase rumeniți la foc de lună parcă-s două mere coapte... între alfa și omega au trecut anii s-au dus lumea noastră n-a fost lume a apus s-a aprins o stea pe cer în tăcere este steaua noastră dragă care piere... vineri, 8 noiembrie 2013 Referință Bibliografică
STEAUA CARE PIERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Steaua_care_piere_ion_ionescu_bucovu_1383917627.html [Corola-blog/BlogPost/342071_a_343400]
-
noi să se descătușeze, să irumpă în iubire spre ceilalți și doar așa vom putea alcătui un întreg: „și-n clipele ca niște nestemate / suntem întregul / despărțit pe jumătate” - (într-o lume missterioasă). Desigur e vorba aici de jumătatea de măr pe care o caută fiecare, uneori toată viața. Doar afundat „în fluviul de lumină” poți să-ți regăsești cuvântul - pepită, cernută „în sita veche de când lumea”, pe lângă mormanele de pietre ale altor căutători. Cernerea se face însă, prin filonul propriului
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cuvantul_aur_sufletesc_din_fluviul_de_cezarina_adamescu_1355906018.html [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]
-
acestei iubiri poeta spune: „învăț să iert întunericul” (umbră și fluture). Poeta ne prezintă și lumea sa, așa cum și-a alcătuit-o: „lumea mea // stă cocoțată / pe umerii lui Hercule / și râde gâlgâit / lumina / îi gâdilă tălpile / are gust / de măr verde / furat de Adam / din grădina Evei / când s-a împiedicat / de Cunoaștere / curată inocență a lui Abel / miroase a mugur crud / și explodează / în Edenul împodobit / cu bonsai / are șase ochi / trei inimi / și un sentiment”. Dacă pe Prometeu
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Cuvantul_aur_sufletesc_din_fluviul_de_cezarina_adamescu_1355906018.html [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]
-
Încă dinainte să trec granița, copil fiind, priveam și asimilam cu mare admirație, fără să mai filtrez ceva, tot ceea ce oferea vestul. Cu prima șansă ivită, am plecat în Germania, la cules de mere. Aveam contract de muncă, tocmai terminasem facultatea, nu aveam nicio obligație în țară. Am avut parte de o experiență foarte interesantă, iar patronul era un om tare jovial. Acolo am înțeles de ce până și la sate oamenii o duc bine
M-am făcut că muncesc ca să-mi justific salariul uriaș de la UE. O poveste cu un angajat român, un patron neamț și un șef italian by https://republica.ro/m-am-facut-ca-muncesc-ca-sa-mi-justific-salariul-urias-de-la-ue-o-poveste-cu-un-angajat-roman-un-patron [Corola-blog/BlogPost/337816_a_339145]
-
o doream. Uneori, la același coșuleț foloseam mai multe culori. Coșulețele erau cilindrice sau conice. Din hârtie argintie făceam „arici” iar din fâșiile de hârtie creponată făceam ghirlande pe care le așezam, de jur, împrejurul bradului. În brad mai puneam mere dar și nuci colorate cu bronz argintiu sau conuri de brad colorate cu bronz auriu. Crenguța de vâsc-legendă Vâscul sub care se sărută îndrăgostiții, este considerat o plantă magică. În jurul lui s-au creat multe legende care au înconjurat lumea
TRADIŢII LA ROMÂNI-POMUL DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_la_romani_pomul_de_craciun_floarea_carbune_1355051822.html [Corola-blog/BlogPost/365773_a_367102]
-
poezii născute din urzeala viselor, din orizonturile așteptării împlinirilor. Născută, crescută și multi ani trăind în zonele de frumuseți ale localității Pietroșița, a făcut ca din poeziile sale să se revarse un miros de fân proaspăt cosit, de flori de măr, de adieri proaspete, să simți stropii izvorului prăvălindu-se din munte. Poeziile sale au lumina limpede a cerului, au ecoul care se întoarce în noi, au sunetul murmurând în fântână, mirosul brazilor și ecoul cântecului păsărelelor. Ele se citesc cu
POEZIILE DOMNICĂI VĂRZARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1471334294.html [Corola-blog/BlogPost/366297_a_367626]
-
a răspuns invitației lansate de Project Events, turneul său urmând să treacă și prin România. Artista portugheză va concerta în această toamnă la București. Cunoscută cântăreața îi va încântă pe fani cu vibrantele acorduri portugheze ale pieselor „Caminhos”, „Cançăo Do Măr”, „Fado ... Citește mai mult MARIN MIHAI (poet,Spania) :´´ E atâta strigare,nostalgie și dor (portughezul´´saudado´´ ?) în interpretarea și cântecele reginii muzicii fado- Dulce Pontes,încât vântul și marea se fac ecoul ei ,îi duc vibrația sufletească spre inima înlăcrimata
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]
-
a răspuns invitației lansate de Project Events, turneul său urmând să treacă și prin România. Artista portugheză va concerta în această toamnă la București. Cunoscută cântăreața îi va încântă pe fani cu vibrantele acorduri portugheze ale pieselor „Caminhos”, „Cançăo Do Măr”, „Fado ... XXII. LISTA LAUREAȚILOR FESTIVALULUI NAȚIONAL DE CREAȚIE LITERARĂ ´´BOGDANIA´´ FOCSANI-EDITIA A IV-A, 2015, de Mihai Marin, publicat în Ediția nr. 1631 din 19 iunie 2015. by Marin MIHAI // La sediul AGIR din București, s-a desfășurat Gală laureaților
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_marin/canal [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]
-
evening on me now, I'm eve anyway. LA PARIS La Paris, la colț de străzi, Cireșele cresc în lăzi; Strugurii afuzalii Cresc de-a dreptul în cutii; Piersicile, nici n-ai crede, Cresc ascunse în șervete; Și-ascultați-mă pe mine, Merele cresc în vitrine. Prunele cresc pe cantar, Pepenii în galantar, Fragile, în mare grabă, Cresc de-a gata din tarabă, Și alunele sadea Cresc în bar, de sub tejghea. Un plictis de zile mari: Nici albine, nici bondari. Dar, în schimb
TESTAMENT (EDIŢIA A II-A) – MARI POEŢI ROMÂNI TRADUŞI ÎN LIMBA ENGLEZĂ (1) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1410216727.html [Corola-blog/BlogPost/377927_a_379256]