5,446 matches
-
1757, contele de Stainville era reprezentantul Austriei la Paris, în timp ce fiul său, mai târziu prim-ministru al lui Ludovic al XV-lea (în calitate de duce de Choiseul), era ambasador francez la Curtea de la Viena. În același timp, un alt fiu era maior într-un regiment croat în Ungaria. Nu e surprinzător că, în aceste circumstanțe, personalul diplomatic și militar fluctua într-un grad deloc infim de la un monarh angajator la altul. Nu era o situație rar întâlnită ca un diplomat sau un
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
până la urmă mult mai bine realitatea. Imaginea pe care am avut-o seamănă cu situațiile din cel de-al doilea război mondial: ofițerii de pe front, cei care îndurau bombardamentele, tranșeele mizerabile, lipsurile etc. versus comandamentele strategice, pline cu colonei și maiori care locuiau în confortabilele clădiri rechiziționate. Cartiere Generale, OKW și OKH-uri, Stavka, Marele Stat Major. Ofițeri superiori care aveau imagini idilice, de ansamblu, care primeau rapoarte impersonale despre mii de morți și răniți abstracți. Cine este mai îndreptățit să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
astfel și la Faulkner, cadrul are un rol important: în Barn Burning, coliba sărăcăcioasă în care se mută temporar familia Snope este în concordanță cu soarta ei mizeră și oprimată, tot așa cum conacul alb și strălucitor al noului lor proprietar, maiorul De Spain, corespunde măreției și rafinamentului acestuia, și mai ales soției sale, care călătorise prin Est. Dar, contrar speranței și presupunerii lui Sartoris, există inevitabil unele conexiuni obscure între aceste lumi total diferite - prezente aici sub forma țolului rupt și
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
lui Don Quijote fiind edificator. Copiii din schițele lui Caragiale nu sunt puși să-și trăiască "viața naturală" cum se întâmplă la Ion Creangă, ci sunt puși să se creadă "maturi" (Ionel din Vizită fumează și e îmbrăcat în costum de maior de roșiori). De aici carnavalescul situațiilor, traiul conform altuia, eroii rămân pradă "minciunii romantice" (p. 122). Eminescu însă depășește romantismul. Există o diferență între Hyperion și Mitică (apropierea pare caraghioasă) în calitatea lor de eroi. În timp ce Mitică e "împietrit în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
comunistă din România în cursul anilor 1918-1926 și legăturile ei cu Internaționala a III-a, în care a analizat acțiunile subversive ale guvernului de la Moscova și modalitățile de acțiune, respectiv neutralizare ale agenților sovietici. Generalul Mihail Șerb, locotenent-colonel Mihai Ion, maiorii Gheorghe Beloiu și Alexandru Constantinescu au semnat, în anul 1928, lucrarea Poliția de siguranță. Serviciul de informații și contrainformații, în care s-a evidențiat rolul și utilitatea unui asemenea serviciu, precum și pericolele existente la adresa statului român. În anul 1929 au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
operațiunilor, dar acestea se găsesc de multe ori amestecate cu informații false”, fapt pentru care informațiile provenite pe această filieră trebuiau analizate cu mare atenție și confirmate din alte surse. Colonelul C. Nicolescu, comandantul Centrului de Instrucție al Cavaleriei, și maiorul C. Talpeș, director de studii, au semnat Cursul de Informații pentru Școala Superioară de Război. Direcțiune și aplicațiuni. Misiunea serviciului de informații, la toate eșaloanele, consta în „căutarea și transmiterea în timp util a informațiilor de care comandantul are nevoie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Superioară de Război. Direcțiune și aplicațiuni. Misiunea serviciului de informații, la toate eșaloanele, consta în „căutarea și transmiterea în timp util a informațiilor de care comandantul are nevoie”, iar organizarea era cea stabilită anterior. Un an mai târziu, în 1937, maiorul Cezar Hagiopol a publicat lucrarea Organizarea Armatei, care prezintă, pe larg, un istoric al înființării marilor unități (corp de armată, armată, grup de armate), structura armatei române, înzestrarea, serviciul militar (durată, scop, comparație cu alte state) ș.a. În capitolul privind
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pe care acesta le-a adus Partidului Comunist român. Spre deosebire de Secția Politică, cea Militară avea un scop exclusiv, acela de a fi un serviciu de informații militar pentru Balcani. În fruntea Secției a fost numit colonelul S. Zalcev, adjuncți fiind maiorul Rasin și căpitanul invalid Mirovski. Statul Major Militar Comunist, mai cunoscut și sub denumirea de Statul Major General pentru Balcani, fusese condus de generalul Al. D. Sviozoni care, în urma reorganizărilor, a fost rechemat la Moscova și înlocuit cu colonelul Valentinov
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
reorganizărilor, a fost rechemat la Moscova și înlocuit cu colonelul Valentinov. Rotirea cadrelor a cuprins și pe șeful de Stat Major, colonelul Sivinski, în locul căruia a sosit la Viena locotenent-colonelul Koten, dar și pe coloneii Dvigupski și Spiski, schimbați de maiorul Nikiforov. Locotenent-colonelul Eugen Subotin, inspector pentru Balcani, a fost înlocuit de locotenent-colonelul Korsovski, fost șef al serviciului instrucțiuni. Schimbările au afectat și secțiile militare din Zagreb (maior N. Streini), Sofia (colonel Malkin), Praga (maior V. Gorov) și București (locotenent-colonel Al.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
la Viena locotenent-colonelul Koten, dar și pe coloneii Dvigupski și Spiski, schimbați de maiorul Nikiforov. Locotenent-colonelul Eugen Subotin, inspector pentru Balcani, a fost înlocuit de locotenent-colonelul Korsovski, fost șef al serviciului instrucțiuni. Schimbările au afectat și secțiile militare din Zagreb (maior N. Streini), Sofia (colonel Malkin), Praga (maior V. Gorov) și București (locotenent-colonel Al. Sinkov), dar numele noilor numiți nu erau încă cunoscute. În același timp, la Viena, a luat ființă un nou birou sovietic, condus de un anume Andor (cca.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
coloneii Dvigupski și Spiski, schimbați de maiorul Nikiforov. Locotenent-colonelul Eugen Subotin, inspector pentru Balcani, a fost înlocuit de locotenent-colonelul Korsovski, fost șef al serviciului instrucțiuni. Schimbările au afectat și secțiile militare din Zagreb (maior N. Streini), Sofia (colonel Malkin), Praga (maior V. Gorov) și București (locotenent-colonel Al. Sinkov), dar numele noilor numiți nu erau încă cunoscute. În același timp, la Viena, a luat ființă un nou birou sovietic, condus de un anume Andor (cca. 48 de ani, vorbitor a opt limbi
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
-n.n.] și sprijinită de partidul dreptei a lui Stalin”. Tot în Viena și-a desfășurat activitatea în primii ani după 1918 și Comisia de lichidare ungară, compusă din ministrul secretar de stat Ladislau Szalay, locotenent-colonel Fogarassy, șeful Secției Prizonieri, maior Georg Karrasz, șeful Secției Administrative, Radic, ajutor, Faschind, director al Cancelariei și Frimmel, ajutor. Oficial, această structură s-a ocupat cu lichidarea datoriilor Imperiului Austro-Ungar și departajarea sarcinilor ce reveneau celor două țări, Austria și Ungaria, ca succesoare ale fostei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
-și sape singuri groapa, după care i-a ucis. Tot atunci, o bandă compusă din foști militari unguri, echipată și plătită de I. Urmanczy, a asasinat la Beliș (Munții Apuseni) 45 de țărani români. În prima zi a anului 1919, maiorul Barabas și oamenii din subordinea lui au atacat în gara Țigani un tren militar în care se găsea Batalionul 2 din Regimentul 16 Infanterie, omorând mai mulți militari. Cinci soldați români au fost luați prizonieri, fiind găsiți după câteva zile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Biroul 2 Contrainformații cu două subbirouri. În martie 1920 a mai fost adăugată un nou birou, cel al Cifrului, care a completat activitatea structurii informative militare. Din 1919, șeful Secției a fost numit colonelul Constantin Bălăcescu, iar șeful Biroului 1 maiorul Ioan Stoicescu, urmat de locotenent-colonel A. Dimitrescu. În scurt timp, Biroul 1 și-a completat organigrama cu necesarul uman și a trecut la îndeplinirea obiectivelor trasate. Noutatea acestei noi organizații a constat în subordonarea atașaților militari direct Secției Informații. În
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Varna, Constantinopo, Praga, Viena și Varșovia, activitatea acestora fiind, de asemenea, coordonată de Secția Informații. Alți ofițeri de legătură se aflau la Lemberg și Kamenietz-Podolski, însă aceștia se aflau subordonați Diviziei 8 Infanterie, aflată în compunerea Grupului general Alexandru Lupescu. Maiorul Țăranu s-a aflat la conducerea Biroului de Contrainformații, care a primit următoarele componență: - Serviciul de spionaj (maior Alexandru Bursan), compus din două subbirouri, care a coordonat agenții secreți, atașații militari, ofițerii de legătură (agenți convenționali) și agenții benevoli. - Serviciul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
legătură se aflau la Lemberg și Kamenietz-Podolski, însă aceștia se aflau subordonați Diviziei 8 Infanterie, aflată în compunerea Grupului general Alexandru Lupescu. Maiorul Țăranu s-a aflat la conducerea Biroului de Contrainformații, care a primit următoarele componență: - Serviciul de spionaj (maior Alexandru Bursan), compus din două subbirouri, care a coordonat agenții secreți, atașații militari, ofițerii de legătură (agenți convenționali) și agenții benevoli. - Serviciul de contraspionaj (maior Gheorghe Mihail), organizat în trei subbirouri, care s-a ocupat cu măsurile preventive de contraspionaj
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a aflat la conducerea Biroului de Contrainformații, care a primit următoarele componență: - Serviciul de spionaj (maior Alexandru Bursan), compus din două subbirouri, care a coordonat agenții secreți, atașații militari, ofițerii de legătură (agenți convenționali) și agenții benevoli. - Serviciul de contraspionaj (maior Gheorghe Mihail), organizat în trei subbirouri, care s-a ocupat cu măsurile preventive de contraspionaj și a reprezentat instituția la procesele de spionaj, în calitate de expert. La data respectivă, factorii de decizie au constatat lipsa unui serviciu al presei, necesar pentru
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a II-a, ofițerii de Stat Major, „bine selecționați”, puteau fi întrebuințați la Marele Stat Major ca șefi ai Biroului 2, șefi de Stat Major la mari unități de pe frontieră și la Serviciul Secret. Dar numai ofițerii de la gradul de maior în sus puteau accede definitiv în Serviciul de Informații și numai în condițiile în care au satisfăcut toate stagiile prevăzute în regulamente. La gradul de colonel, ofițerii erau obligați să activeze 2 ani la comandă de regiment sau detașament, după
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ca expeditor, respectiv destinatar, doar pe șeful Biroului Informații. Aceste norme au fost dezvoltate prin Instrucțiunile cu privire la îndatoririle diferitelor eșaloane ale Serviciului de Informații din ianuarie 1918, care au stabilit concret încadrarea și atribuțiile acestui oficiu. La sfârșitul anului 1918, maiorul Alexandru Bursan, șeful Serviciului Secret al Armatei I, a înaintat către Secția IV-a Informații un referat privind eventuale obiective/ misiuni ale structurii contrainformative în noile condiții politice. Maiorul Bursan a propus înființarea unui serviciu de supraveghere a persoanelor numite
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
stabilit concret încadrarea și atribuțiile acestui oficiu. La sfârșitul anului 1918, maiorul Alexandru Bursan, șeful Serviciului Secret al Armatei I, a înaintat către Secția IV-a Informații un referat privind eventuale obiective/ misiuni ale structurii contrainformative în noile condiții politice. Maiorul Bursan a propus înființarea unui serviciu de supraveghere a persoanelor numite în funcții „de o răspundere deosebită”. Cei însărcinați cu asemenea misiuni trebuiau să fie persoane cu „multă educație sufletească”, dar, în același timp, să dea dovadă de tact, experiență
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
judecători la nevoie”. Pe acest referat, colonelul Condeescu, șeful Secției Informații, a adnotat: „Acestui personal i se va cere multe calități: caracter, oameni deasupra patimilor. În situația de azi e foarte grea problema aceasta la noi”. În plus, chiar dacă propunerile maiorului Bursan erau deja aplicate în alte state, colonelul Condeescu a întrebat, retoric: „la noi care ar fi persoana căruia i-ai putea încredința o asemenea delicată misiune?”, astfel că acest proiect contrainformativ a rămas nefinalizat. Șeful Serviciului Secret a fost
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de neam. - Stănescu, avocat din București, ofițer dezertor, caracterizat drept „om cult și inteligent”, avea o situație materială mizeră, însă s-a arătat dispus să ajute cauza românească contra reabilitării și a unei remunerații lunare. - Romulus Popescu, fost agent al maiorului Palle din serviciul de informații ungar, apreciat ca un „agent foarte iscusit”, cu posibilități în Ungaria, s-a arătat dispus să schimbe tabăra în contrapartida unei reabilitări. Căpitanul Roman a propus Secției a V-a Informații să accepte, în principiu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
s-a efectuat anual, toamna, în decurs de 30 de zile, cu un număr variabil de elevi (5-15). Ofițerii de spionaj unguri, care au încadrat centrele de la graniță, au provenit, în mare parte, din Ardeal. La subcentrul Debrețin, șef era maior Sebek, ajutor și șeful școlii căpitan Leozco Ianos, iar profesori căpitan Covaciu, căpitan Varady, căpitan Balog Andras și locotenent Darabont. Serviciul de Informații ungar a luat ființă încă de a preluarea puterii de către amiralul Horthy, care a coagulat elementele umane
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
numele Mihai Tatler. Persoana care ridica banii era chiar socrul lui Taflan, Mihail Berin, de profesie factor poștal, „care cunoștea proveniența banilor”, după cum s-a afirmat într-un raport ulterior evenimentelor. Acțiunea de spionaj a fost pusă la cale de maiorul Lyssai, șeful Biroului de Spionaj din Seghedin, „persoană binecunoscută la Sibiu”, de unde era originar, descendent dintr-un tată român renegat și o mamă unguroaică. O întâlnire între Lyssai și Taflan trebuia să aibă loc, în iulie 1926, pe un vapor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Diviziei 4 Infanterie, general Jujescu, comandantul Comenduirei Pieței București, colonel Ghițescu, membru delegat permanent la Prefectura Ilfov, N. G. Cantuniari, inspector general al C.F.R., locotenent-colonel Titus Carapancea, comisar regal, colonel Constantin Bolintineanu, șef de Stat Major al Diviziei 4 Infanterie, maior Pârvulescu, șeful Biroului Informații din Corpul 2 Armată, căpitan Costescu, șeful Biroului Informații din Ministerul de Război, D. Cernescu, procuror general, Samoil și Manea, inspectori general ai P.T.T. Prima problemă discutată a fost păstrarea secretului profesional și instituirea unei propagande
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]