3,668 matches
-
acesta a intervenit hotărît. Declarația sa din ziua de 2 decembrie, citită la radio și la televiziune, îi ataca pe naționaliștii croați și considera că vinovate de declanșarea crizei erau în primul rînd problemele ideologice din cadrul partidului, lipsa unei educații marxiste adecvate și tolerarea ideilor pro-occidentale în școli și universități. Înăbușirea activităților naționaliste care a urmat a fost ajutată de faptul că partidul croat era extrem de dezbinat. Tripalo și Dabčević-Kučar au fost forțați să demisioneze. Peste patru sute de lideri naționaliști și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
apoi de Ioannidis. În 1974, cînd Karamanlis a restabilit sistemul constituțional, s-a produs o revenire la primul stadiu. Mișcarea Socialistă Panelenă (PASOK) condusă de Andreas Papandreou a cîștigat alegerile din 1981. Deși partid socialist, aceasta nu avea baza ideologică marxistă a regimurilor socialiste din statele balcanice vecine. Pe toată durata perioadei postbelice, Grecia a avut o orientare occidentală în politica externă, dar țara a avut și multe conflicte cu aliații ei. Marea Britanie și-a recăpătat influența dominantă tradițională imediat după
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
egalitatea politică, chiar dacă nu și pe cea socială și economică. Liderii socialiști puneau în schimb accent pe modernizarea economică și pe egalitatea socială. Firește că ei s-au străduit de asemenea să înlocuiască concepția creștină privind destinul uman cu doctrina marxistă, care consideră viața fiecărui individ ca fiind inevitabil legată de un model prestabilit al dezvoltării istorice. Ca element pozitiv, regimurile comuniste au adus incontestabil multe beneficii materiale cetățenilor lor, mai ales în Iugoslavia, care este cea mai puțin doctrinară din
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
1970. Rusinow, Dennison. The Yugoslav Experiment, 1948-1974. Berkeley: University of California Press, 1977. Schrenk, Martin, Cyrus Ardalan și Nawal A. El Tatawy. Yugoslavia: Selfmanagement Socialism and the Challenges of Development. Batimore: Johns Hopkins University Press, 1979. Sher, Gerson S. Praxis: Marxist Criticism and Dissent in Socialist Yugoslavia. Bloomington: Indiana University Press, 1977. Shoup, Paul. Communism and the Yugoslav National Question. New York: Columbia University Press, 1968. Singleton, Fred. Twentieth Century Yugoslavia. New York: Columbia University Press, 1976. Stojanović, Svetozar. Between Ideals and Reality
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
universale și a celei naționale / 234 Tabel 24. Evoluția modului de alocare a timpului de studiu aferent disciplinelor umaniste și științelor naturii în școlile secundare / 259 Tabel 25. Evoluția învățământ primar și gimnazial în perioada 1938-1961 / 260 Tabel 26. Periodizarea marxistă a istoriei universale și a celei naționale / 274 Tabel 27. Finanțarea acțiunilor social-culturale în intervalul 1950-1989 / 293 Tabel 28. Tabloul general al învățământului românesc în perioada 1938-1989 / 294 Tabel 29. Panorama învățământului preuniversitar românesc între 1938-1989 / 295 Tabel 30. Evoluția
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tributar "naționalismului" sau "imperialismului metodologic", prin aceea că descrie o istorie provincială, de regulă a unei singure națiuni ori imperiu. Mult mai general este, în schimb, sistemul bazat pe forțele de producție, care nu ține seama de granițele naționale. Clasificarea marxistă este fără îndoială cea mai faimoasă, secționând istoria în șase stadii succesive: comuna primitivă, sclavagism, feudalism, capitalism, socialism, comunism. O periodizare evoluționistă, de genul celei marxiste, dar fundamentată pe criterii tehnologice a propus și G. Lenski (2002), acesta distingând între
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de ideea socială a luptei de clasă fără considerente naționale. Iar principiul motric al istoriei devine din lupta pentru împlinirea idealului național în lupta clasei muncitoare pentru idealul egalitar. "Chestiunea națională" în avangarda teoretică a marxism-leninismului. Istoricul relației dintre teoria marxistă și chestiunea națională este povestea unei acomodări progresive a naționalismului în interiorul cadrelor doctrinare ale marxismului. Începutul a fost, însă, marcat de conștiința deplină a ireconciliabilității principiale dintre comunism și naționalism. În Manifestul Partidului Comunist, K. Marx și F. Engels (1958
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
burgheziei este mai întâi o luptă națională" (Marx, 1958, p. 476). Doar după această etapă intermediară, a luptei de clasă în cadrele națiunii, proletariatul va putea dizolva demarcațiile naționale și aboli antagonia dintre națiuni. Linia dreaptă a radicalismului de stânga marxist a fost continuată de Rosa Luxemburg care a tranșat "chestiunea națională" în sensul internaționalismului proletar, în fapt, un sinonim pentru doctrina antinaționalismului comunist. Într-un articol din 1896, Rosa Luxemburg a condamnat eforturile de dobândire a libertății politice a Poloniei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
solidarității proletare. Tocmai din motivul că va duce la "demarcarea" națională a muncitorilor, și ipso facto, la un separatism pe criterii naționale ale clasei truditoare, propunerea "autonomiei național-culturale" este denunțată ca falsă soluție la chestiunea spinoasă a națiunii în gândirea marxistă. Mai grav, această autonomizare pe criterii național-culturale duce la reificare liniilor verticale dintre națiuni, în același timp în care obscurează mult mai însemnatele clivajele clasiale pe orizontală - fronturile exploatării și liniile în care se poartă lupta de clasă. Organizarea naționalităților
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
criterii de naționalitate. "Soluția" federalismului național pentru care pledează austromarxiștii inculcă în muncitori un spirit separatist. Doar federalismul regional, organizat pe bazele principiului solidarității internaționale a proletarilor, este postulată de Stalin ca soluția problemei naționale. De la această poziție teoretică ortodox marxistă, Stalin avea să se abată considerabil sub presiunea evenimentelor concrete. Pierzându-și speranța într-o revoluție mondială a comunismului (spre deosebire de rivalul său L. Troțki), Stalin a enunțat teza "socialismului într-o singură țară" în 1924, în contextul eșecurilor revoluțiilor proletare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
repus în circulație valuta forte a naționalismului romantic rus, instituind ca doctrină de stat filosofia "patriotismului revoluționar" (van Ree, 2002, p. 255). Transmutațiile suferite de problema națională - dacă nu cumva poate fi declarată chiar aporia doctrinară a socialismului - în teoria marxistă sovietică își are ecourile întârziate și în gândirea autohton-românească. Prima supusă unei intervenții urgente de reșapare semantică a fost concepția naționalistă asupra patriotismului. Încă din 1945, PCR a început să propună o definiție alternativă a patriotismului, întinsă de-a lungul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pot fi ocolite, astfel că ideologii pragmatici au fost forțați de împrejurări să împreuneze antinomiile doctrinare. Doctrina patriotismului socialist este rezultatul direct al compromisului ideologic al comunismului principial în fața presiunii exercitate de "chestiunea națională". Fundația patriotismului socialist rezidă în formula marxistă "național în formă, socialist în conținut", formulă ce trebuie înțeleasă în sensul subordonării principiului național celui de clasă: "Clasicii marxism-leninismului au arătat că chestiunea națională trebue privită în legătură cu sarcinile clasei muncitoare și că ea se subordonează întotdeauna sarcinii principale a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fiind încastrată în ritmurile istoriei universale. În cel mai pur stil al materialismului dialectic, istoria societății omenești este divizată în cinci orânduiri fundamentale, forța motrică ce asigură propulsia dintr-o orânduire în alta fiind lupta de clasă. Tabel 26. Periodizarea marxistă a istoriei universale și a celei naționale Orânduirea socială Istoria universală Istoria națională Orânduirea comunei primitive Până în 106 e.n. Orânduirea sclavagistă Până în 476 e.n. 88 î.d.e.n. - 271 e.n. Orânduirea feudală 476 - 1789 271 - 1821 Orânduirea capitalistă 1789 - 1917 1821
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1821 Orânduirea capitalistă 1789 - 1917 1821 - 23 august 1944 Orânduirea socialistă 1917 - prezent 23 august 1944 - prezent Nicăieri infiltrațiile ideologice și comandamentele politice nu au fost mai evidente decât în imaginea rolleriană a trecutului. Istoria românilor este "trasă în schema" marxistă a succesiunii orânduirilor sociale. Deși nu este menționată explicit, prezentă numaidecât în filosofia marxistă a istoriei se află o a șasea orânduire terminală, punctul terminus al istoriei, orânduirea comunistă. Două mențiuni merită reliefate: în primul rând, borna temporală care divide
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
august 1944 - prezent Nicăieri infiltrațiile ideologice și comandamentele politice nu au fost mai evidente decât în imaginea rolleriană a trecutului. Istoria românilor este "trasă în schema" marxistă a succesiunii orânduirilor sociale. Deși nu este menționată explicit, prezentă numaidecât în filosofia marxistă a istoriei se află o a șasea orânduire terminală, punctul terminus al istoriei, orânduirea comunistă. Două mențiuni merită reliefate: în primul rând, borna temporală care divide orânduirea capitalistă ("regimul burghezo-moșieresc") de orânduirea socialistă ("regimul de democrație populară") este singura datată
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ca Unirea să se facă mai ales de sus prin înțelegerea burgheziei cu boierimea; de pe urma ei au beneficiat elementele burgheze și boierimea comercială și nu largile mase populare" (Roller, 1952, p. 373). Dincolo de exagerările presupuse de reducționismul economic al analizei marxiste, nu poate fi trecut cu vederea faptul că problema agrară a continuat să rămână aporia socio-politică a societății românești, care și-a găsit o soluționare aproximativă abia în 1921 prin reformele inițiate de guvernul Averescu. Unirea din 1859 a dus
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
programului junimist de la sfârșitul secolului al XIX-lea, istoriografia socialistă a demistificat complet mitologia naționalistă care asigura eșafodajul ideologic al memoriei românești. "Duhul național" introdus în istoria românilor de M. Kogălniceanu a fost exorcizat de M. Roller cu intrumentele analizei marxiste. Pe de altă parte, meritele analitice care derivă din demistificarea naționalistă sunt compromise de dogmatismul cu care este aplicată paradigma marxistă (în special de reducționismul economic total), dar mai ales de bias-ul sovieto-centric, care nu de puține ori ia forma
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
românești. "Duhul național" introdus în istoria românilor de M. Kogălniceanu a fost exorcizat de M. Roller cu intrumentele analizei marxiste. Pe de altă parte, meritele analitice care derivă din demistificarea naționalistă sunt compromise de dogmatismul cu care este aplicată paradigma marxistă (în special de reducționismul economic total), dar mai ales de bias-ul sovieto-centric, care nu de puține ori ia forma rusolatriei. Lovitura de ciocan percutată de manualul lui Roller viziunii tradițional naționaliste a trecutului românesc constituie o revoluție mnemonică prin care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
administrația romană a început să se articuleze în "nuclee statale" sub forma voievodatelor, a căror închegare a pus în mișcare forțele de producție ale orânduirii feudale. Ființa poporului și autonomia neamului și-au găsit azilul în statalitate. Programul... adaptează sloganul marxist prezent în Manifestul Partidului Comunist, enunțând că "întreaga istorie a poporului român se înfățișează ca istoria unor necontenite lupte de clasă" (p. 29). Formula doctrinară hibridă a național-comunismului, minată de contradicții ideologice, face însă ca lupta de clasă purtată de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sclavagistă, "epoca de trecere la feudalism", "evul mediu" ca interval echivalent pentru orânduirea feudală, "epoca modernă" corespunzând orânduirii capitaliste, și "epoca contemporană" reprezentând orânduirea socialistă (Daicoviciu Constantin et al., 1972). Astfel, anul 1972 este decisiv în desprinderea de structurarea tipic marxistă a timpului istoric românesc și introducerea unui sistem "dublu mixt" de periodizare a trecutului, menținut până la prăbușirea regimului comunist. Tranziția va fi încheiată doar în ediția din 1991 (Daicoviciu Hadrian et al., 1991), în care clasificarea standard marxistă pe bază
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
structurarea tipic marxistă a timpului istoric românesc și introducerea unui sistem "dublu mixt" de periodizare a trecutului, menținut până la prăbușirea regimului comunist. Tranziția va fi încheiată doar în ediția din 1991 (Daicoviciu Hadrian et al., 1991), în care clasificarea standard marxistă pe bază de orânduiri este complet eliminată, tot ceea ce rămâne fiind succesiunea epocilor veche-medie-modernă-contemporană. Dincolo de introducerea unui sistem dublu-mixt în periodizarea trecutului, care semnalează schimbarea macazului ideologic înspre comunismul național, alte două evoluții reclamă mențiuni suplimentare. În primul rând, dacă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Etapa făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintării țării spre comunism (1969 - prezent). Structura periodică a trecutului românesc a fost, încă o dată, transpusă pe baza naționaliste, în timp ce istoria românilor a fost, încă o dată, re-injectată cu "duhul național". Ca urmare, schema marxistă de periodizare bazată pe moduri de producție și orânduirile sociale aferente a fost substituită cu o structură periodică centrată pe evidențierea evenimentelor naționale, cum sunt revoluția de eliberare națională din 1821, independența națională obținută în 1878, sau crearea României Mari
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care s-a ajuns la orânduirea socialistă. Literatura didactică oglindește cu oarecare fidelitate mutațiile hermeneutice survenite în frontul avangardistic al reflecției istoriografice. Manualul de Istoria Patriei din 1966, tributar încă logicii antinaționaliste a patrotismului socialist, reproduce bona fide versiunea pur marxistă a evenimentului prezentă în textul lui Roller, unde se vorbește despre "Răscoala țăranilor sub conducerea lui Horia, Cloșca și Crișan" (Roller, 1952, p. 274). Sub același titlu și aceeași interpretare este prezentată răscoala țărănească în manualul din 1966 (Almaș și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fiind interpretate într-o vădită cheie naționalistă. Prima în ordine cronologică venită în șirul inaugurat de răscoala lui Horea a fost revoluția de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu. Și aici, caracterul național, al eliberării naționale, este pregnant evidențiat, în contrast cu tradiția marxistă stabilită de Istoria RPR în care accentul cade pe dimensiunea socială, clasială, a "răscoalei populare" a lui Tudor. Am văzut cum mișcările pașoptiste cu traiecte și destine diferite în cele trei țări românești au fost unificate în "revoluția română de la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Comunist (bolșevic) al URSS, "istoria sovietică, gătită pe gustul lui Stalin, a luat forma unei monstruoase amestecături de naționalism și marxism" (Heller și Nekrich, 1986, p. 295 cf. Wertsch, 2004, p. 76). Cu o întârziere de câteva decenii, rețeta naționalismului marxist avea să cucerească și gusturile istoriografice ale lui Ceaușescu. Spiritualitatea. Interbelicul românesc, în special prin aripa fanatismului naționalistic (O. Goga, N. Crainic, N. Ionescu etc.), a distilat esența românismului în spiritualitatea creștin-ortodoxă. Credinței răsăritene și Bisericii Ortodoxe le-au fost
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]