3,109 matches
-
craniate. Aceasta se află în partea superioară a endoscheletului mamiferelor. l uman este compus din opt oase care împreună formează o cavitate ovoidă cu duritate variabilă și cu o capacitate de circa 1.450 ml (la adulți). Scheletul capului sau masivul scheletic cranio-facial este un ansamblu de oase ale craniului (în latină "ossa cranii") și ale feței (în latină "ossa faciei") cunoscut și sub numele de "țeastă", "scăfârlie", "hârcă" sau "cap". Cel din urmă termen este impropriu din punct de vedere
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
coaptația totală cu oasele craniului. Creșterea oaselor bolții craniene care continuă până la stadiul de adult se realizează din materialul fibros al suturilor fontanele. Acest mecanism permite o relativă adaptabilitate a cutiei craniene conformă cu creșterea și dezvoltarea encefalului și a masivului facial. Capacitatea craniană completă este atinsă la vârsta cuprinsă între cinci și șapte ani. Articulațiile oaselor craniului sunt imobile și fixează oasele între ele prin intermediul cartilajelor (sincondroză) sau al țesutului conjuctiv fibros (sinfibroză). Acele oase care fac parte din baza
Craniu () [Corola-website/Science/308354_a_309683]
-
Dolomit este un mineral din grupa carbonaților anhidri, frecvent întâlnit în natură. Mineralul cristalizează în sistemul trigonal-romboedric, având formula chimică , dominând cristalele romboedrice, sau agregatele masive de culoare albă cenușie cu variante de culoare ce pot fi până la brun deschis. Are o duritate relativ mică, între 3,5 și 4 cu o densitate de 2,9 g/cm³. O proprietate caracteristică a dolomitului care o deosebește
Dolomit (mineral) () [Corola-website/Science/308396_a_309725]
-
lupte în peninsula Taman din Caucazul de Vest. În cadrul campaniei împotriva Germaniei este numit la comanda Grupului Crișuri, participând la eliberarea Țării Crișurilor (Transilvania de Vest). După eliberarea Ardealului au urmat luptele din Munții Bukk (Ungaria), în Slovacia, victoriile din masivele Javorina unde este decorat cu Ordinul "Mihai Viteazul" cl. a III-a cu spade. Sfârșitul războiului l-a găsit pe generalul Mociulschi la comanda Corpului de Munte. Generalul Mociulschi a fost arestat pe baza unor acuzații false. Din lipsă probelor
Leonard Mociulschi () [Corola-website/Science/307419_a_308748]
-
a aduce hrana la o consistență de pastă. La ora actuală mai trăiesc circa 1.600 exemplare în sălbăticie, iar viitorul acestei specii se anunță a fi unul deosebit de sumbru. Populația actuală de urși panda sălbatici trăiește doar în 6 masive muntoase situate între câmpia Sichuan și platoul tibetan.Se consideră că, peste 70 ani, datorită fenomenului de încălzire globală, jumătate din arealul actual al urșilor panda nu va mai putea fi locuit de aceștia. Video
Panda mare () [Corola-website/Science/303004_a_304333]
-
Masivul Piatra Craiului (), adeseori , sau Piatra Craiului sau chiar Crai, este un lanț muntos calcaros aflat la sud-vestul Carpaților Orientali, dar care aparține lanțului Carpaților Meridionali, găsindu-se în nord-estul acestora. Din punct de vedere petrografic, Masivul Piatra Craiului se deosebește
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
Masivul Piatra Craiului (), adeseori , sau Piatra Craiului sau chiar Crai, este un lanț muntos calcaros aflat la sud-vestul Carpaților Orientali, dar care aparține lanțului Carpaților Meridionali, găsindu-se în nord-estul acestora. Din punct de vedere petrografic, Masivul Piatra Craiului se deosebește geologic și geomorfologic de masivele și grupele muntoase înconjurătoare, Munții Leaota, Munții Bucegi, Munții Făgăraș și Munții Iezer-Păpușa. În timp ce aceste grupe montane sunt formate aproape exclusiv din roci cristaline, „Crai”-ul, cum este adesea alintat, este
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
Piatra Craiului sau chiar Crai, este un lanț muntos calcaros aflat la sud-vestul Carpaților Orientali, dar care aparține lanțului Carpaților Meridionali, găsindu-se în nord-estul acestora. Din punct de vedere petrografic, Masivul Piatra Craiului se deosebește geologic și geomorfologic de masivele și grupele muntoase înconjurătoare, Munții Leaota, Munții Bucegi, Munții Făgăraș și Munții Iezer-Păpușa. În timp ce aceste grupe montane sunt formate aproape exclusiv din roci cristaline, „Crai”-ul, cum este adesea alintat, este o „lamă” tăioasă și abruptă de roci sedimentare, în
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
de 400-650 m, dintre Padina Lăncii și Valea lui Ivan, au luat naștere datorită stratificării pe orizontală a calcarelor. Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful Vârful La Om, cunoscut și ca "Piscul Baciului", având 2.238 m. Masivul are numeroase piscuri peste 2.000 de metri altitudine (Vf. Padina Popii (2.025 m), Vf. Ascuțit (2.150 m), Vf. Țimbalul Mare (2.177 m), Vârful dintre Țimbale (2.170 m), Vf. Sbirii (2.220 m), Vf. Căldării Ocolite
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
m), Vf. Sbirii (2.220 m), Vf. Căldării Ocolite (2.202 m) ). Temperatura medie anuală se menține în jurul valorii de 0 grade C, iar în zonele înalte coboară până la -2°C. Vânturile aproape permanente sunt determinate de poziția izolată a masivului. Precipitațiile se înscriu între 1.000-1.200 mm/an, predominând în lunile mai și iunie. În zona Piatra Craiului se găsește o vegetație bogată în specii datorită preponderenței aproape absolute a calcarelor. Aici se găsesc specii unice în lume de
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
dinții; glandele salivare, care se clasifică în glande majore și glande salivare minore; mucoasa cavității bucale, mucoasa bucală. Oasele maxilare sunt reprezentate de maxilar, amplasat superior, și de mandibula, situată inferior. Maxilarul (maxilla) este un os fix, situat în centrul masivului facial, participând la formarea a două etaje ale feței: etajul mijlociu și etajul inferior. În fapt, maxilarul este format dintr-o pereche de oase care se dezvoltă independent din mezoderm în cursul ontogenezei, dar care se sudează pe linia mediană
Aparatul dento-maxilar () [Corola-website/Science/303044_a_304373]
-
dar care se sudează pe linia mediană între ele , precum și cu osul incisiv ( numit și osul intermaxilar), formând osul maxilar propriu-zis. Din punct de vedere anatomic, fiecare jumătate a osului maxilar este formată dintr-un corp ( care face trecerea spre masivul facial) și patru apofize: apofiza frontală, apofiza zigomatică, apofiza alveolară și apofiza palatinală. Fiecare dintre aceste apofize are articulație fixă cu osul său omonim, excepție facând apofiza alveolară care nu este sudată la vreun alt os și în care sunt
Aparatul dento-maxilar () [Corola-website/Science/303044_a_304373]
-
Impunătoare și bine proporționată, are dimensiunile medii de 20,5 m lungime și 6,5 m lățime în dreptul absidelor laterale. În pronaos au fost dezgropate trei morminte cu criptă, probabil aparținând ctitorilor. Zidul ce despărțea naosul de pronaos este de masiv străpuns de o deschizătură. Pictura murală interioară, aflată și ea într-o stare deplorabilă, încă mai păstrează porțiuni din cea originală, atenția fiind atrasă de fresca votivă care, în urma studierii atente de către specialiști, surprinde un adevărat album genealogic al familiei
Mănăstirea Plăviceni () [Corola-website/Science/303075_a_304404]
-
considerăm că oxigenul produs de o pădure poate compensa pe cel consumat de către avioanele cu reacție la decolarea de pe un aerodrom. În schimb, rolul fizic al plantelor este mult mai important. Diferitele plantații de arbori, de garduri vii sau de masive împădurite vor avea un rol fizic de dispersare a poluanților, modificând asperitățile naturale ale solului, producând modificări higrometrice și de temperatură locale, toate favorizând o mai bună dispersare sau fixare la sol a diferiților poluanți emiși în atmosferă. Aceasta presupune
Fotosinteză () [Corola-website/Science/303166_a_304495]
-
Comuna este situată într-un punct la extremitatea cea mai sudică a departementului Cher, în regiunea naturală Marche. Ea este situată la 30 km de Montluçon și la 63 km de Châteauroux. Ea se găsește în primii contraforți ai nordului Masivului Central, în provincia Berry, la câțiva kilometri de Bourbonnais. Din punct de vedere administrativ, ea face parte din regiunea Centre. Este un teritoriu ușor vălurit, cu crânguri, numai că tufișurile și stejarii cu ramurile tăiate aproape de trunchi (ceea ce le dă
Culan () [Corola-website/Science/302198_a_303527]
-
lave, aglomerate și cenușă (stratovulcan), Călimanul aparține grupei sudice - cea mai importantă masă vulcanică - cu o suprafață de aproximativ 6.400 km², cu lățimea de circa 40 km (peste 50 în sectorul Călimanului) și lungimea de aproape 160 km. Acest masiv este caracterizat prin prezența celor mai mari altitudini (Pietrosul Călimanului - 2100 m, Gurghiu - 1776 m, Harghita - 1800 m), care coboară treptat către Tușnad (Ciomatu - 1.301 m). În acest sector apar aliniate numeroase conuri vulcanice distruse parțial de eroziune, dar
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
parțial de eroziune, dar mai ales datorită prăbușirilor care au dus la deschiderea unor cratere (caldere) imense (cu un diametru de circa 10 km în Căliman). Călimanul ocupă partea nord-vestică a grupei centrale a Carpaților Orientali, reprezentând cel mai extins masiv vulcanic din România. El se desfășoară pe direcția nord-vest-sud-est, fiind delimitat la miazănoapte de zona depresionară a Dornelor (Vatra Dornei) și munții mărunți ai Bârgăului; la est - șirul depresiunilor Păltiniș, Drăgoiasa, Bilbor, Secu îl separă de munții înalți ai Bistriței
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
până în valea Negrișoarei, pe care o însoțește către nord până la Măgura Mică (1.226 m), ocolind în continuare, pe la nord-nord-est, Vf. Buza Șerbii (1.530 m). Spre comuna Saru Dornei, limita sud-estică a depresiunii cu același nume, pătrunde adânc în masiv până în apropiere de confluența pârâului Haitii cu Neagra Sarului, de unde se abate către nord-est, pe lângă Piciorul Cerbului (1.650 m) și piciorul Țiganului (1.700 m), până în valea Călimanului. Limita estică marchează contactul dintre munții cristalini ai Bistriței și masivul
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
masiv până în apropiere de confluența pârâului Haitii cu Neagra Sarului, de unde se abate către nord-est, pe lângă Piciorul Cerbului (1.650 m) și piciorul Țiganului (1.700 m), până în valea Călimanului. Limita estică marchează contactul dintre munții cristalini ai Bistriței și masivul vulcanic al Călimanului. De la localitatea Panaci ea se îndreaptă către sud-est de-a lungul pârâului Călimanelul și străbate depresiunile Păltiniș, Drăgoiasa, Bilbor, pentru a se orienta apoi spre sud-est urmărind valea Secului și cea a Topliței, până la localitatea cu același
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
până la confluența cu Mureșul. Contactul Călimanului cu Podișul Transilvaniei se face prin intermediul unei prispe largi - Piemontul Călimanului - ce realizează trecerea spre depresiunile Livezile-Bârgău, Budac, Deda-Porcești delimitate la vest de Culmea Sieului și alte coline din dealurile Bistriței. Această delimitare corespunde Masivului Căliman privit ca unitate montană propriu-zisă, dar, din punct de vedere turistic, aria lui de influență gravitează spre Vatra Dornei (punct de plecare în traseele 1 și 8), cuprinzând Țara Dornelor (drenată de râurile Neagra Sarului și Dorna cu Dornișoara
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
propriu-zisă, dar, din punct de vedere turistic, aria lui de influență gravitează spre Vatra Dornei (punct de plecare în traseele 1 și 8), cuprinzând Țara Dornelor (drenată de râurile Neagra Sarului și Dorna cu Dornișoara). Situată pe flancul nordic al masivului, Țara Dornelor coboară treptat alcătuind o depresiune largă, cuibărită în inima munților. Spre nord-est zona de influența cuprinde și Valea Bistriței cu viitoarea stațiune climaterică Colibița - poartă de intrare spre potecile ce duc spre creasta înaltă a Călimanului.
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
format un adevărat imperiu, cea mai mare forță maritimă din Mediterana Occidentală până la Războaiele Punice cu Republica Romană. Orașul era alimentat cu apă printr-un apeduct lung de 132 km, construit între anii 120-131 e.n., care aducea apă proaspătă din masivul muntos Djebel Zaghouan. Resturi ale acestui vechi apeduct roman se mai văd și azi la Mohammédia (la sud de Tunis). Situl arheologic Cartagina este înscris pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Cartagina a fost întemeiată de coloniști fenicieni veniți din
Cartagina () [Corola-website/Science/302344_a_303673]
-
Valea Putnei () este un sat în comuna Pojorâta din județul Suceava, Bucovina, România. Se află la altitudinea de 835 m, în Pasul Mestecăniș, pe drumul ce leagă Câmpulungul Moldovenesc de Vatra Dornei, la poalele masivului Giumalău. Localitatea este traversată de râul Putnișoara, care desparte masivul Giumalău de Obcina Mestecănișului. Suprafața satului este de ha. Timp de 144 de ani, între 1774 și 1918, localitatea s-a aflat sub ocupația Imperiului Austro-Ungar, făcând parte din Ducatul
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]
-
sat în comuna Pojorâta din județul Suceava, Bucovina, România. Se află la altitudinea de 835 m, în Pasul Mestecăniș, pe drumul ce leagă Câmpulungul Moldovenesc de Vatra Dornei, la poalele masivului Giumalău. Localitatea este traversată de râul Putnișoara, care desparte masivul Giumalău de Obcina Mestecănișului. Suprafața satului este de ha. Timp de 144 de ani, între 1774 și 1918, localitatea s-a aflat sub ocupația Imperiului Austro-Ungar, făcând parte din Ducatul Bucovinei, provincie autonoma a Casei de Austria. În timpul ocupației austro-ungare
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]
-
păstrăvul la cobza"". Biserica Ortodoxă cu Hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, construită în 1904, repictată în 2002. Centrul Social întemeiat de Preotul Corneliu Constantin Luca, paroh al Bisericii. Localitatea este punct de plecare pentru mai multe trasee montane spre masivul Giumalău (altitudine maximă 1.857 m). Astfel, în 5 ore se poate ajunge pe jos la Cabana și vf. Giumalău (trasee marcate prin vf. Alunu (1.665 m altitudine) sau prin Valea Castelului. Cei ce ajung pe vârful Giumalău vor
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]