3,623 matches
-
de refugiu în jungla de nepătruns, la înălțimi unde numai "El condor pasa"! Cât de palidă era acum cinci veacuri "civilizația" conquistadorilor față de arhi-tectura și construcțiile, cu blocuri de piatră de 60 de tone, finisate "la milimetru", ale incașilor, față de meșteșugul prelucrării artistice a aurului și argintului, față de agricultura bazată pe asolamente, canale de irigații... Toate aceste întrebări și multe altele și le-au pus și Che și Alberto poposiți la Machu Picchu. Gândind și visând la ce a fost odată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
fost trădată de un licean, sub amenințarea lui Tzigara-Samurcaș. Biata femeie era tuberculoasă. Lucrase cu noi la Spitalul 108 din Azilul Regina Elisabeta. De la Azil mi-a scris și Lili Fălcoianu că au 250 infirmi de război, care învață un meșteșug în atelierele organizate de d-na Irina Edgar Mavrocordat. În curând trebuiau să fie 320. Mă întrebam unde vor încăpea atâția, afară de personal. Grădina dăduse un rezultat foarte bun și se construise un bazin cimentat pentru a crește porci! Nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
târziu aproape de miezul nopții, diferite forme izvorâte din sufletul meu. Am reușit, dovada era că astăzi mă aflam aici sculptând lejer în fața colegilor nefiind intimidat de privirile ce îmi erau aruncate, ce încercau să deslușească această taină a sculpturii, un meșteșug străvechi, păstrat până azi, care se practică la fel, cu aceleași unelte simple, dalta și ciocanul. Principalul secret este să-ți poți imagina lucrarea ce este ascunsă în trunchiul copacului cu dorința de a o elibera, dându-i viață. Sculptând
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
pe care A. Fătu îl purta tineretului nu era mai puțin activ când era vorba de tinerii care, în locul studiilor școlare, luau drumul învățăturii unei meserii. El arată necesitatea de a se examina medical "copiii care se dedau la învățătura meșteșugurilor spre încredințare dacă construcția lor fizică ar permite o asemenea ocupație și se va cere ca părinții sau curatorii să justifice că junii aceștia au frecventat sau frecventează vreo școală publică sau privată". Dar să ne oprim acum asupra modului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
al infirmității (surdomutitatea sau cecitatea absolută) și, după caz, însoțită de actul de paupertate. Din punct de vedere al conținutului, învățământul surdo-muților trebuie să urmărească "a preda tinerilor științele trebuitoare în viața socială și, totodată, a-i iniția la vreun meșteșug cu care să-și poată câștiga ixistența". Astfel, programa școlară va cuprinde "studiul limbii române, calcul mintal și scris, desenul liniar" care se vor completa cu "învățarea ciubotăriei, croitoriei, stoleriei, tipografiei sau altor profesiuni industriale". Trebuie să subliniem că, în privința
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
anume create pentru ei, sau în unitățile de infirmi adulți existente "... unde vor avea o ocupație cuvenită și vor fi tratați cu cele trebuincioase". De asemenea, unora dintre ei anume: "băieții se vor putea trimite în unități de artă și meșteșuguri, iar fetele se vor putea angaja spre servire la persoane oneste". Din analiza făcută cu privire la ideile de pedagogie specială ale lui Anastasie Fătu, rezultă că problema organizării învățământului special în țara noastră s-a pus în mod clar încă acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
acestora aflăm nu numai spiritul filantropic, dar și o mentalitate mai evoluată din punct de vedere social și cultural. Într-adevăr, spre sfârșitul secolului, structura economică a principatelor românești se găsea antrenată într-un proces de continuă prefacere. Creșterea ponderii meșteșugurilor și apariția primelor unități industriale, formarea unei pături de intelectuali cu vederi mai largi constituiau factori care dislocau moravurile feudale încă persistente. Pe plan medical, urbanizarea în plină creștere, cu inerente consecințe specifice, punea importante probleme de sanitație. Asistăm astfel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
motivează și desfacerea legală a logodnei ("dacă unul din viitorii soți se va bănui de dracul și se va îndrăci"). Judecătorul se poate pronunța și singur dacă poate cunoaște pe nebun, punându-i întrebări "în multe feluri și cu multe meșteșuguri", dar, deseori, chiar recurgând la vraci și la moașă, poate avea îndoieli datorate situației: "de se va supăra neștine de hierea neagră, cum s-ar părea că se îndrăcește... iar de va fi adevărat îndrăcindu-se"... după cum și "cine de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
internaților. În acest fel, controlul sanitar depista eventualele îmbolnăviri, inclusiv decompensările sau agravările suferințelor psihice preexistente. Menirea așezămintelor pentru copii era de a crește pe micii infractori "sub o disciplină aspră, de a-i deprinde la muncile agricole sau la meșteșugul în legătură cu aceste munci, fiind supuși însă la un regim mai puțin sever decât infractorii majori" (art. 5). Minorii care au acționat "fără pricepere" erau separați de ceilalți. Un instructor, cu cel puțin doi ani de practică, se preocupa de educația
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
figură sacrală, ca "primă hierofanie", ar putea fi considerat cel mai reprezentativ poet român". Eseurile Luciei Cifor propun analize și sugestii de interpretare sitilistică menite a ilumina prin evidența construcțiilor lexicale la Eminescu, elevația unui discurs liric inovator prin excelență. MEȘTEȘUGUL POTRIVIRII CUVINTELOR (G. I. Tohăneanu) Unul dintre cei mai statornici cercetători ai lexicului eminescian, profesorul timișorean Gheorghe I. Tohăneanu a întreținut în România literară, o lungă perioadă de timp, un atrăgător foileton de analiză aplicată privind "isprăvile stilistice vrednice să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Tambozi, D. Garofil, Lefterie Naum) 3 RELAȚIA EMINESCU PUȘKIN (Dumitru Copilu-Copilin) 3 REMEMORĂRI 3 DIN PUNCT DE VEDERE PSIHANALITIC (Dr. C. Vlad) 3 POEZIA PURĂ (Ion Pillat) 3 STILUL ȘI LIMBA 3 ANALIZE ȘI SUGESTII DE INTERPRETARE (Lucia Cifor) 3 MEȘTEȘUGUL POTRIVIRII CUVINTELOR (G. I. Tohăneanu) 3 ORATORUL EMINESCU (Daniel Ciurel) 3 BIBLIOGRAFIE. EDIȚII 3 O LECTURĂ NOUĂ (Eugen Simion) 3 O SAGA EDITORIALĂ (Nicolae Georgescu) 3 INTERPRETĂRI DIDACTICE 3 METODICA PREDĂRII (Mihai Rusu) 3 "DOINA" (Victor Crăciun și Tudor Nedelcea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
nimerească tocmai pe mine, care-i prezentam o suprafață de zece ori mai mică, și mai ales când în fața sa era să se afle nu o țintă, ci un adversar înarmat ca și dânsul și cu mult superior lui în meșteșugul tragerei cu pistolul. Aveam, deci, 99 șanse al 100 să ies teafăr din această încercare. De aceea, în loc să fac ca toată lumea, să las o scrisoare de iertare părinților mei, în cazul nenorocit al căderei mele pe teren, eu m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
nici o serenadă cu lampioane la cascadă, nici un prânz în pădure cu lăutari, nici o excursiune la Poiana Sărată sau aiurea nu se făcea fără imboldul lui Codreanu. Ei, Codrene, ce mai plănuiești, îl întrebai eu, pe când el admira ghibăcia turcului în meșteșugul văcsuitului 122. Am înjghebat pe mâni, dac-a fi vreme bună, un vânat la urși. Numaidecât la urși. Mai jos nu vrai s-o lași? Da' ce, socoți că eu asud dinaintea ursului. Eh! He! de-aș avea eu atâtea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
niște ipoteze sau intuiții pe care le am", 2, p. 215). De altfel, multe din procedeele pe care le recomandă își datoresc succesul talentului său pedagogic excepțional (deși el pretinde că nu se poate vorbi de talent, ci numai de meșteșug 2, p. 135). Atitudinea lui Makarenko față de experiment este una principială; stabilind o relație directă între pedologie și experiment, el le neagă pe amîndouă. Teoria acestui pedagog fiind generalizarea unei experiențe cu un anumit specific, nu a putut fi aplicată
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
experiențe cu un anumit specific, nu a putut fi aplicată integral într-o școală, unde copiii sînt grupați în clase, unde activitatea dominantă este instrucția etc. Sînt însă numeroase elemente care oferă sugestii pertinente educatorului care vrea să-și desăvîrșească "meșteșugul", după cum multe din ideile sale au fost confirmate prin cercetările experimentale ale psihologiei sociale inițiate de K. Lewin. Întrucît el a dezvoltat o teorie vizînd caracterul educogen al grupului și colectivului, unele din ideile sale referitoare la tehnica educației se
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de piatră cioplită și învârtiți foarte frumos și minunați, care închipuiesc pe cei 12 apostoli; și sfântul altar deasupra prestolului îl făcu minunat cu turlișoare vărsate; iar ferestrele bisericii și ale altarului tot scobite și răzbătute prin piatră cu mare meșteșug le făcu; și la mijloc o ocoli cu un brâu de piatră împletit în trei vițe și cioplit cu flori (...) Iar acoperământul tot cu plumb, amestecat cu cositor; și crucile pe turle tot poleite cu aur, și turlele tot cioplite
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
și cioplit cu flori (...) Iar acoperământul tot cu plumb, amestecat cu cositor; și crucile pe turle tot poleite cu aur, și turlele tot cioplite cu flori și unele făcute sucite și împrejurul boltelor făcute tot steme de piatră cioplită cu meșteșug și poleite cu aur. Și făcu un cerdăcel dinaintea bisericii pe patru stâlpi și zugrăvit și învălit și acela cu plumb. Și făcu scara bisericii tot de piatră scobită, cu flori și cu 12 trepte asemănându se celor 12 seminții
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
asta cu nici un chip. Lumea nu merita încă un ceaprazar. Mi-au plăcut întotdeauna meseriașii ăștia. Se simțeau responsabili pe ceva. Erau niște artiști. Proprietari pe o meserie. O altă formă a instinctului proprietății. Asupra pământului la țărani, asupra unui meșteșug la ei. Și, de aici, orgoliul că nu pot fi deposedați de acest meșteșug. Nu le poate fi confiscat. Ăștia, spre deosebire muncitorii din uzină, chiar făceau ceva. Dar nici unul dintre ei nu muncea pentru profit. Povesteau, bârfeau cu clienții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
meseriașii ăștia. Se simțeau responsabili pe ceva. Erau niște artiști. Proprietari pe o meserie. O altă formă a instinctului proprietății. Asupra pământului la țărani, asupra unui meșteșug la ei. Și, de aici, orgoliul că nu pot fi deposedați de acest meșteșug. Nu le poate fi confiscat. Ăștia, spre deosebire muncitorii din uzină, chiar făceau ceva. Dar nici unul dintre ei nu muncea pentru profit. Povesteau, bârfeau cu clienții. Funcționarea gheretei avea la bază un principiu narativ. Chiar nu știu să vă explic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ale civilizației trecute și care se confundă cu Însăși isto ria civilizațiilor, Începând de la acel „homo faber“ de care vor bește preistoria când ajunge la capitolul evadării strămoșului din animalitate și până În zilele noastre, când Încă mai existau unele vechi meșteșuguri din bătrâni, cu rea lizări unice și pro prii geniului popoarelor și locului lor de baștină, ale măiestriei, invenției și fanteziei populare, opere de migală ale ochilor și mâinilor meștere, iar nu confecții anonime și stereotipe de fa brică; produse
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
excesele, Îmi recunosc abia acum vinovăția de a fi cultivat - foarte de timpuriu și neîndemânatec, cu apli cații discontinue și inegale și cu realizări mai mult interioare, și acelea tardive -, În loc de gândul, serios și precis, al unei ca riere sau meșteșug, splendidele inutilități și eleganțele de prisos ale vieții, așa-numitele „arte liberale“, caznele fără profit ale spiritului omenesc, Încântările verbului și prozei, ale muzicii și plasticii. Lucruri care, spune Platon, corup și moleșesc carac terul, deschizând calea tutu ror poftelor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
același rol. Scrie ceva atrăgător, ce nu se găsește În orișice carte. — Mai spune-mi, te rog!... Dă-mi un sfat!... Un Îndemn!... Nu pleca!... Am să mă gândesc, Beldie! Am să mă gândesc!... Martie 1952 Cartea a cincea Bunul meșteșug al vieții noastre Un sălaș de existență boemă, fără mamă, fără tată, fără un dum nezeu pe lume. - Ei! dar cu ce flacără a tinereții noastre și cu ce sincere preocupări ale spiritului, Înșelătoare și neconducând la nimic În viață
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și despre Înto vărășiile cot la cot cu ei la treabă. - Un dispreț al realităților, o lăsare În voia soartei, o nepăsare pentru averile lumești și, pe cât se poate, o existență „artistă“ și de capul tău, asta ar fi „bunul meșteșug al vieții noastre“ făgăduit În acest capitol pe cât de min cinos În titlul său, pe atât de plăcut autorului. - Avertis mentele grave din cârciuma lui Sotir cu vin bun și vrăbioare fragede la grătar, cum și o Încheiere totuși optimistă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
din jurul acestora, birtași, bucătari, cârnățari, grataragii, pivniceri, măcelari, pescari, zarzavagii, fructari, băcani, brânzari și mezelari, aleși printre cei care fac cinste negoțului cu „ambiție“ În meseria lor, am primit, pot spune, primele noțiuni dintr-un capitol de frunte al bunului meșteșug („meșteșug“, spuneau cronicarii noștri bă trâni) al vieții noastre, adică primele noțiuni, sensibile, inteligi bile mai Întâi cu buzele, cu limba, cu cerul gurii și cu dinții, despre ceea ce se cheamă bun-gust În toate, măsură În toate, tact, finețe, delicatețe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
acestora, birtași, bucătari, cârnățari, grataragii, pivniceri, măcelari, pescari, zarzavagii, fructari, băcani, brânzari și mezelari, aleși printre cei care fac cinste negoțului cu „ambiție“ În meseria lor, am primit, pot spune, primele noțiuni dintr-un capitol de frunte al bunului meșteșug („meșteșug“, spuneau cronicarii noștri bă trâni) al vieții noastre, adică primele noțiuni, sensibile, inteligi bile mai Întâi cu buzele, cu limba, cu cerul gurii și cu dinții, despre ceea ce se cheamă bun-gust În toate, măsură În toate, tact, finețe, delicatețe, simț
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]