30,085 matches
-
preț și prin nici o metodă. Îl izbise de nenumărate ori de palmă, În speranța că miniangrenajul inert se va Îndura s-o reia din loc, Îi mișcase În fel și chip limbile, Îi Întorsese la maximum arcul (era un ceas mecanic) - pauză! Câteva zile Îl mai ținuse totuși la mână, cu nădejdea că poate-poate... iar când se convinsese că nu mai avea nimic de așteptat din partea lui, Îl aruncase furios În fundul valizei. Să zacă acolo nemernicul până la vacanță, când Îl va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
procedase la activarea bătrânului Citizen. Ghinion Însă. În lunga pauză oferită de excesul de zel al ceasului Seiko, cel cu cadran alb căpătase apucături proaste. Minusculul afișaj electronic Își făcea conștincios datoria, În schimb, cele trei limbi indicatoare ale variantei mecanice, de care se servea În mod curent pentru că erau vizibile fără să fie nevoie să apropie ceasul de ochi, ba se mișcau - cu deosebire, când obiectul era ținut pe mână -, ba se opreau hodoronc-tronc, mai ales seara, când era lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
o baterie nouă și a lăsat Citizenul de izbeliște, să meargă și să se oprească de capul lui. Ceea ce acesta și făcea, manifestând o predilecție deosebită spre a doua variantă. Mai pe șleau spus, odată lăsat de la mână, afișajul său mecanic și-a dat fără remușcări obștescul sfârșit. Câteva zile, Fujimori s-a mai uitat din când În când la capricioasele trei limbi, fără nici un rezultat Însă. Într-o după-amiază, când a ieșit În oraș și și-a pus la mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
fapt, cui ar fi trebuit să mă adresez: lui Roger, unui bodyguard, doctorului Wagner, Soniei Anderson? Să fim serioși... Iritat că un gest atât de temerar risca să fie compromis dintr-un motiv complet idiot, mi-am aprins cu mișcări mecanice o țigară: refugiul tuturor fumătorilor când sunt În Încurcătură și caută o ieșire. Inhalarea norișorilor de tabac nu le e de nici un folos efectiv, bineînțeles, dar obișnuința funcționează În virtutea unor rațiuni pe care constientul nu le cunoaște. De data asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
din gură și să mă așez Înapoi pe locul meu. Ceea ce am și făcut, nu Înainte de a-l Întreba dacă nu dorește un pahar cu apă - avea o sticlă la piciorul fotoliului și, pe parcurs, mai sorbise de câteva ori, mecanic și absent. A fluturat din nou degetele, iar de astă dată am fost sigur că Înțeleg corect semnificația mișcării: refuza. Secundele se scurgeau cu Încetineala agonică a ultimelor picături de sânge ce părăsesc trupurile Îndurerate ale muribunzilor. Mă rugam În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
la mintea oricui. Acestei constatări profunde i-a urmat operațiunea de așezare a literelor În ordinea lor din alfabet. Rezultatul arată așa: A, C, D, E, L, M, N, R, U, X. Primul impuls este să cauți cheia În echivalarea mecanică a elementelor șirului cu cifrele corespunzătoare, adică: 0 = A, 1 = C, 2 = D, 3 = E, 4 = L și așa mai departe. În felul acesta, presumtivul MMUNEALCDDNAXERUMLEDLA devine 5 5 8 6 3 0 4 1 2 2 6 0 9
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
austriacul dădu din cap, păstrându-și zâmbetul ironic. Sper că nu mă consideri atât de tâmpit încât să cred că organizația pune în pericol viețile a șase oameni și nu le trimit un camion-atelier din acelea care rezolvă toate problemele mecanice cât ai clipi. — Și ce-ai vrea să-ți spun? — Adevărul. — Nu știu despre ce adevăr îmi vorbești. — Despre adevărul gol-goluț, răspunse celălalt, arătându-l aproape acuzator cu degetul. Un adevăr care mă face să cred că mașinile se află
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
trebuie s-o urmeze în viitor dacă vrea să-și alunge temerile pentru totdeauna. Bruno Serafian avea destul de mulți ani ca să fie în stare să recunoască, fără martori, că îi trecuse vremea de a mai putea fi în continuare temutul Mecanic și că era timpul să se mulțumească să fie un om liniștit și pașnic, cum, la drept vorbind, ar fi trebuit să fie, dacă în acea blestemată zi n-ar fi fost nevoit să facă față unor împrejurări foarte concrete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
ăla... ce animale diferite În aceeași cușcă) Un tablou din care se pregătește să iasă cel care acum, În fața ta, Își mișcă mîinile, spune cuvinte, Își aprinde o țigară. ISTAMBUL - MOSCOVA - TOKIO se schimbă plăcuțele cu zuruitul lor de jocuri mecanice. Timpul se precipită Încă o dată, se mai zbate În cîteva strîngeri de mînă, În cîteva zîmbete, Într-o bolboroseală neînțeleasă, apoi se cască un gol. Moare ceva În fiecare. O parte dintr-un prezent imediat este amputată. Începi să simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
bine, dar fierbințeala tot îmi mai stăruia în piept și a rămas acolo. Am coborât dealul și am hotărât s-o apuc pe cea mai scurtă cale posibilă. Asta era strada din spatele celei principale, unde erau toate restaurantele și atelierele mecanice. De obicei o luam prin altă parte, pe lângă casele frumoase, fiindcă pe acolo îmi plăcea mai mult. Pe aici erau cutii vechi aruncate prin șanțuri, capace ruginite de roți, tomberoane mari deasupra cărora roiau muște și din care ieșea așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
erau cutii vechi aruncate prin șanțuri, capace ruginite de roți, tomberoane mari deasupra cărora roiau muște și din care ieșea așa un miros încât a trebuit să mă țin de nas când am trecut pe lângă ele. Era întuneric în atelierele mecanice, cu mașini vechi postate pe butuci de lemn sau carcase fără roți atârnate de lanțuri. Mecanicii stăteau pe-acolo, sprijiniți de câte-o ușă și așteptau să le vină comenzi, iar fiecare cuvânt pe care-l ziceau avea câte un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
sau ceva de genul ăsta. Mă întrebam de ce tata n-a fost niciodată mecanic, dar mă gândeam că poate fusese la un moment dat, ori el, ori tatăl lui. Nu mi-a spus niciodată nimic despre bunicii mei. Cele mai multe ateliere mecanice nu erau decât niște garaje din tinichea cu canistre de ulei puse în față sau pe alei. Când ploua, apa din șanțuri nu era niciodată curată, ci bătea mereu înspre purpuriu și verde, cu pete care se transformau în orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
iar mama s-a mai uitat după el mult după ce acesta trecuse de deal. Majoritatea bărbaților tinerilor din oraș s-au înrolat și ei. Unii s-au întors după terminarea războiului, alții nu. În josul străzii, în spatele celei principale, majoritatea atelierelor mecanice erau goale. Multe drogherii și băcănii aveau obloanele trase, cu mesaje de genul „Închis pe perioada războiului“ scrise pe geamuri. Am pus un steag de serviciu pe ușa din față, așa cum făcuse aproape toată lumea. Le găseai pe toate străzile, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
aveam o vagă idee de ce se întâmplă între sexe. Citisem multe cărți, văzusem păsări și animale împerechindu-se ca sub bagheta unui invizibil magician. Eram neliniștită și bănuitoare că va trebui din nou să fac și eu aceleași gesturi aproape mecanice - grotești mișcări sexuale -pierzând treptat iubirea care nu avea nici un suport real. Era mereu ca și cum aș fi iubit aerul din jur, oprit mereu asupra unui necunoscut pe care trebuia să-l „descifrez“ cu mari eforturi, ca să descopăr până la urmă acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
se desfăcură emanând mirosuri inconștiente, visuri sparte și déjà-vu-uri deja banale, care îi făcură pe toți să pufnească în râs, dar care totuși miroseau pestilențial. Văzând asta, norii vărsară pe loc o substanță vindecătoare, albă, nimicind zumzăitul miilor de greieri mecanici ce formau lichidul personalității și elixirul voinței. Calmul se restabili imediat, iar buteliile norilor vărsau acum fuioare fine și lungi de zăpadă pură care începură să prindă forță și să se răspândească necontenit. Deodată se auzi un singur strigăt prelung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
examinând cu atenție dispozitivul. Nu era de loc o șurubelniță, așa cum crezuse la început. Din tija subțire ieșeau o serie de știfturi minuscule la apăsarea unui șir de butonașe aliniate pe mâner. Da, era o găselniță interesantă, o biju terie mecanică lucrată îngrijit și, după cum văzuse acum câteva momente, extrem de eficientă. Fără discuție că așa ceva nu trebuia să apară pe piață. Orice spărgător ar fi dat bani grei ca să pună mâna pe ea. Pe loc, ar fi putut spune cel puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Da? Și de ce mă rog? Din moment ce camionul se opri aici, șoferul nu avea ce să caute înapoi de unde a plecat. Ce să facă acolo, cine să-l ajute? Logic ar fi fost să plece spre garaj, unde ar fi găsit mecanici. La ora aceea nu mai era nici un mecanic la garaj. Era prea târziu, plecaseră cu toții acasă. Dar dimineață ar fi venit la serviciu și, până atunci se putea odihni și el în patul lui de acasă, după care venea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
scutura de praf. Nici nu poate fi vorba de așa ceva, e prea riscant. Oricum, să știi că batonul acela nu e stabil de loc. A rămas o mulțime de nitroglicerină pe el care poate exploda la cea mai mică solicitare mecanică. Asta înseamnă că renunțăm? rosti Ileana cu voce slabă. Crezi că poți face rost de alt exploziv? se întoarse inspectorul spre Moș Calistrat. Unul care să nu fie degradat? Am să încerc! declară bătrânul. Numai că nu pot să garantez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
place ce am văzut acolo, adăugă ea după un timp. Muntele e plin de oameni. La început credeam că taie pădurea ori că au deschis o exploatare minieră, dar nu, cu altceva se ocupă. Nu se aude zgomot de fierăstraie mecanice și n-am văzut camioane care să care minereul nici utilaje de săpat. Toată lumea se agită, dar nu fac nimic din ce ar trebui să facă pentru a scoate aur din pământ. Până ce venise noaptea, nu mai schimbaseră nici o vorbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
șanțul de spânzurare nu era prezent. Cercetă îndelung dar în treimea superioară a gâtului nu văzu nici o zonă în care pielea să fi devenit pergamentoasă și nici chipul nu îi era vânăt, așa cum se întâmpla la cei morți prin asfixie mecanică. Asta însemna că bătrânul nu se spânzurase. Dădu din cap mulțumit, avusese dreptate atunci când spusese că Moș Calistrat nu se sinucisese, cineva îi rupsese gâtul, după care îl atârnase în ștreang. Polițiștii din Baia de Sus nu-și dăduseră seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
păcate, viața la Baia de Sus era cumplit de plictisitoare. Aici, lucrurile se desfășurau încet, mult prea încet. Liniștea de acolo îl apăsa, dându-i un sentiment de apăsare, făcându-l să aibă impresia că stă degeaba. Nici zumzăitul ferestraielor mecanice și al motoa relor utilajelor nu reușeau să-i dea un sentiment de activitate. I-ar fi plăcut să trăiască într-un oraș mare, să se distreze. Cât timp se ascunsese în Istanbul, fusese victima acelorași frustrări, dar atunci era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Sterian, neavând cu ce achita datoriile, bancherul Filoti a scos moșia în vânzare, prin licitație. Creanța (polița) era în valoare de 160.000 lei. Vestea că moșia Dobreana este scoasă la vânzare a ajuns la urechile luncașilor, prin Iacob Vodanovici, mecanică la moșie și om de încredere al boierului. Moșia era atunci arendată de Spiridon Herțanu, proprietarul moșiei Mărăști. Istoricul cumpărării moșiei Dobrena „în primăvara anului 1918, prin luna martie, s-a început demobilizarea. - Venind acasă, unii dintre noi, iar o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de toate gradele se organizează în strânsă legătură cu nevoile societății. La Consfătuirea pe ară cu cadrele din cultură și ideologie din 1976, N. Ceaușescu a lansat ideea desființării liceelor teoretice și înlocuirea acestora cu licee de specialități: agricole, zootehnice, mecanice, sanitare, pedagogice, de construcții, electrotehnice etc., absolvenții primind la absolvire o diplomă de calificare într-o meserie învățată la instruirea practică. În atelierele școlare se învăța și o meserie: sudar, confecționer, muncitor în zootehnie, în agricultură, pentru care erau alocate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
opera prima, eu o să ți-l cumpăr. — Îmi promiți? Îmi răspundea Întotdeauna cu un zîmbet. Spre norocul tatei, aspirațiile mele literare s-au risipit În curînd și au rămas surghiunite pe terenul oratoriei. La acest lucru a contribuit descoperirea jucăriilor mecanice și a tot soiul de mașinării de alamă ce puteau fi găsite În piața Los Encantes la prețuri mai potrivite cu economia noastră familială. Devoțiunea infantilă e o amantă infidelă și capricioasă, și În curînd n-am mai avut ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
soiul de mașinării de alamă ce puteau fi găsite În piața Los Encantes la prețuri mai potrivite cu economia noastră familială. Devoțiunea infantilă e o amantă infidelă și capricioasă, și În curînd n-am mai avut ochi decît pentru jocurile mecanice și pentru vapoarele cu arc. Nu i-am mai cerut tatei să mă ducă să vizitez stiloul lui Victor Hugo, iar el nu l-a mai pomenit. Acea lume părea să se fi estompat pentru mine, Însă mult timp imaginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]