3,292 matches
-
instituționali și partizani, în beneficiul unei expresii și a unei acțiuni mediatizabile. Astăzi, organizatorii sînt vigilenți în privința programării mnifestațiilor 94, după cum și liderii politici au grijă să își rostească discursurile de așa manieră, încît acestea să constituie obiectul unei propagări mediatice instantanee. Manifestația, ca modalitate de acțiune colectivă, prezintă aceeași exigență strategică pe care am remarcat-o și la comunicarea prezidențială sau guvernamentală: logica controlului informației ce se impune în strategia de comunicare a actanților. Ca să existe, trebuie să fie văzută
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
în jurul acestei noi puteri. Ignorarea răsturnărilor tehnologice și impactul social al acestora se situează în afara cadrului problemei. În societatea postindustrială, distanța socială se poate accentua în măsura în care relațiile fondate pe apropiere și cunoaștere reciprocă sînt concurate de relațiile interpuse grație canalelor mediatice care surmontează constrîngerile impuse de timp și de spațiu. Comunitatea a devenit o resursă al cărui caracter strategic a fost accentuat de instituțiile media, prin fabricarea rapidă și răspîndirea masivă a informației. Am comite o greșeală dacă am ignora distribuția
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
instituții, organizații, coduri determină într-un grad accentuat consistența spațiului public. În plus, comunicarea politică rămîne dependentă de constrîngerile economice, prezentîndu-se, într-adevăr, ca o activitate limitată de distribuirea inegală a resurselor, fiind costisitoare, deoarece depinde de accesul la sursele mediatice, ele însele supuse exigențelor viabilității, dar și utilă unora (pretendenții puterii) sau tuturor cetățenilor comunității. Eficiența comunicării politice depinde atît de gradul de acceptare culturală a mesajelor emise, cît și de legitimitatea emițătorilor. Un oarecare individ, pretextînd că vorbește lumii
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
exigențelor viabilității, dar și utilă unora (pretendenții puterii) sau tuturor cetățenilor comunității. Eficiența comunicării politice depinde atît de gradul de acceptare culturală a mesajelor emise, cît și de legitimitatea emițătorilor. Un oarecare individ, pretextînd că vorbește lumii prin intermediul unui canal mediatic, nu produce numaidecît un rezultat politic atunci cînd spune ceva. Preconstrucțiile culturale, codurile simbolice, normele și regulile jocului comunității vizate își impun anevoie constrîngerile. În ansamblu, diversele obstacole descrise în analiza comunicării politice au un punct comun. Fie că este
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Evaluările făcute de către fabricanții de jocuri video nu corespund cu cele efectuate în alte contexte. Unele studii au surprins la indivizii pasionați de jocuri video violente declanșarea acelorași procese psihologice care apar în cazul comportamentelor agresive provocate de alte suporturi mediatice ale violenței (Anderson et al., 2001). O meta-analiză a 35 de studii efectuate pe 4 262 de subiecți (dintre care 46 % au mai puțin de 18 ani) vizând corelația dintre jocurile video și comportamentul agresiv arată că jocurile video practicate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fi expert în tot și în toate. Fluxul torențial de informații și de modele violente nu face decât să dezvolte o viziune negativă despre societatea umană, pregătindu-i pe oameni să se apere înainte de a fi atacați. Coincidența acestei expansiuni mediatice cu numărul din ce în ce mai ridicat de agresiuni în lumea reală i-a făcut pe cercetători să se întrebe dacă nu cumva violența mediatizată este un simplu efect al violenței pe care indivizii o trăiesc în viața de zi cu zi și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pe care o preferă și locul unde să o asculte. Numărul din ce în ce mai mare grupări aleatorii demonstrează că aleatorie poate deveni și alegerea pe care un tânăr o face. De ce mijloacele media au o putere atât de mare asupra indivizilor? Violența mediatică poate influența indivizii pe termen scurt, dar și pe termen lung. Efectul pe termen scurt poate fi explicat cu ajutorul proceselor de amorsare și de activare a cunoștințelor, pe când efectul pe termen lung depinde de procesele care stau la baza învățării
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Larthomas, P. (1980). Le langage dramatique. Sa nature, ses procédés. Paris: Presses Universitaires de France. Leroy, G. (1974). Dialogul în educație. Traducere de Viorica C. Petrescu și Elvira Balmuș. București: Editura Didactică și Pedagogică. Lochard, G., & Boyer, H. (1998). Comunicarea mediatică. Traducere de Bogdan Geangalău. Iași: Institutul European. Loghin, G.D., Popescu-Neveanu, P., Neacșu, G., Marcus, S., Dimiu, M., & Moisescu, V. (1970). Arta actorului. Manual pentru uzul studenților din anul I, Secția de artă dramatică. București: Editura Didactică și Pedagogică. Lohisse, J.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de diferite lungimi, care străbat jungla. Plecând din Coloane, am rămas cu nostalgia locurilor vizitate și cu dorința de a ne întoarce pe aceste meleaguri îndepărtate și devenite dragi sufletelor noastre. În loc de epilog A scrie o carte este un risc mediatic. Niciodată nu vei putea cuprinde toate aspectele legate de un subiect vizitat. Niciodată nu poți trăi impresiile altui vizitator care a călcat pe aceleași cărări în altă perioadă de timp. Cel puțin din aceste motive nu am pretenția să satisfac
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
mai apoi prin emigranții irlandezi ai secolului XIX de către americani. De aici s-a globalizat în toată lumea. Ruptă din context și golită de semnificațiile ei metafizice, sărbătoarea celtică/irlandeză a întoarcerii morților pe pământ este acum desăvârșit exploatată comercial și mediatic. O regăsim și în România anului 2009 în varii ipostaze. Una dintre ele este cea turistică. Pensiunile sunt pline în multe zone turistice, cluburile din București și din țară organizează petreceri de "groază". Vrăjitoarele, vampirii, dovlecii și măturile zburătoare, acestea
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
o complicitate a cadrelor în fața fricii: de un deținut care se poate sinucide sau poate fi omorît, de un scandal, de sosirea unor politicieni sau a unor jurnaliști (și nimic nu e mai periculos pentru o instituție totalitară ca dezvăluirea mediatică a tuturor aranjamentelor făcute la limita legilor), de iscarea unei revolte, de sancțiunile unor șefi iritați, de schimbarea bruscă a regulamentelor etc. Fiecare angajat poate fi acuzat oricînd de neglijență și poate fi sancționat cu blam, avertisment, retrogradare, declasare, mutare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cînd se află în conflict cu unele cadre sau cu conducerea închisorii, folosind-o ca formă de șantaj. Amenințările cu demascarea în presă au uneori efect asupra angajaților, care știu că își vor reabilita cu greu imaginea în urma unor acțiuni mediatice. Poate că interdicția utilizării telefoanelor mobile are rolul tocmai de a împiedica transmiterea unor înregistrări sau comunicate către presă. Obișnuită la periferia societății, închisoarea (prin indivizii care o populează: arestați sau angajați) este mai sensibilă decît alte instituții publice la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
devine un imperativ, deși inerția instituțională, dublată adesea de comoditatea individuală sunt frâne inerente. Oricum, dacă vrem cu adevărat o evoluție pe toate palierele învățământului, nu e suficientă o declarație de intenție ministerială sau vreun discurs veleitar al unei personalități mediatice. în stadiul actual în care se află sistemul, un proiect de reformă nu are nicio șansă de reușită dacă nu este, mai întâi, adoptat, asimilat, resimțit ca necesar de comunitatea educativă, dacă nu se produce o răsturnare a viziunii pedagogice
Spre un nou tip de umanism?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1334]
-
februarie. Autoarea citează în articol din mai multe mesaje pe care le-a primit de la unul dintre protestatari, Mohamed El-Zohairy. „Blocarea Internetului a fost cea mai stupidă mișcare pe care regimul putea s-o facă. A dat revoluției o atenție mediatică uriașă, care n-ar fi fost posibilă altminteri“, îi scria acesta. Într-unul dintre mesaje, El-Zohairy, un imigrant egiptean din Canada care a decis să meargă la Cairo și să ia parte la protestele din Piața Tahrir, povestea despre faptul
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
capacității sale de a atrage investiții. Și este vorba de tulburări rămase, totuși, geografic restrânse. O flacără a violenței la intersecția unei comune din periferie, contagiunea în alte câteva locuri au putut acredita ideea că Parisul era în flăcări. Aprinderea mediatică a arătat limitele strategiilor municipale în acest sens, care s-au mulțumit să ducă populațiile indezirabile în comunele vecine. Orașul este un spațiu care probează solidaritatea, dar una negativă mai întâi. În loc să-și facă recunoscută utilitatea, locuitorii s-au pomenit
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în cadrul constituirii unui monopol există "și alte mijloace de a evita explozia prețurilor decât de a încredința autorităților publice mijloacele de a o controla"453. Democrația locală se acomodează greu cu profesionalizarea administrării orașului, care însoțește emergența guvernării urbane. Personalizarea (mediatică, dacă-i posibil) a puterii primarului, caracterul din ce în ce mai tehnic al administrării urbane și complexitatea sistemelor acțiunilor municipale (adesea contingente și determinate de problema de rezolvat) dau naștere la nivel local unor nemulțumiri asemănătoare celor iscate în jurul depolitizării așa cum apăruse ea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
interes atât din partea oamenilor de afaceri, cât și a cercetătorilor, a lumii academice în general. Lazarsfeld lansează conceptul cercetare administrativă, prin care înțelegea cercetare empirică, inițiată ca răspuns la o frământare publică, la o solicitare a guvernului sau a organizațiilor mediatice. Direcționează comunicarea de masă către studiul efectelor, jucând rolul de punte între abordarea europeană din științele sociale (dominată în acea vreme de abordări filosofice și speculative) și noile tendințe care se nășteau în Statele Unite (behaviorismul, abordarea pragmatică, cercetarea cantitativă). În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în societate. În lumina acestor preocupări, reproșurile și criticile care i s-au adus - că a orientat cercetarea comunicării doar în direcția efectelor la nivel individual, că, dată fiind „alianța” pe care a făcut-o cu establishment-ul guvernamental și mediatic, a căutat să minimalizeze efectele mass-media, să alunge îngrijorarea în legătură cu amploarea acestora - par cel puțin surprinzătoare. Kurt Lewin - o nouă contribuție la dezvoltarea cercetării aplicate Contribuția lui Kurt Lewin la apariția studiului comunicării - apreciată drept întemeietoare - poate fi explicată în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
relațiile de presă și structurile de redevență În afară de măsurarea preluărilor din presă, atașatul de relații publice stabilește în general panorame de presă, cu scopul de a asigura propagarea informației și transmiterea instrucțiunilor în organizația sa. Comunicatorul efectuează astfel o supraveghere mediatică, strânge toate informațiile și folosește foarte mult fotocopia sau rețeaua electronică. Or, o difuzare prin reprografie, intranet și extranet necesită adoptarea soluțiilor contractuale adaptate pentru a respecta drepturile autorilor la care se face referire. Fie că este vorba despre extrase
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
perspectivă a dezvoltării economice a organizației, serviciul de comunicare internă al organizației (Tixier, 1996) are ca scop împărtășirea unei singure culturi, dezvoltarea unei mobilizări, a unei cooperări, a unei solidarități și a unei vigilențe colective (Courtot, 2001). Ca principal reprezentant mediatic (Sfez, 1997), difuzează așa-numite informații generale, care tratează sistemul de producție, de organizare internă, mediul și obiectivele întreprinderii. O evaluare necesară... Deja de mai mulți ani, comunicarea internă a devenit în numeroase întreprinderi un factor strategic al succesului. Până la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Anița Oltețeanu). Lectura cărții coordonate de Zoltan Rostas și Sorin Stoica nu este fascinantă doar pentru perspectiva antropologiei politice. Ea poate fi citită și ca o lucrare de istorie a presei postcomuniste în raportul cu obișnuințele de consum media. Peisajul mediatic românesc în vacanța de Crăciun din 1994 este radical diferit de cel surprins în vacanța de Paști din 2004. Presa scrisă se individualizează între 1990 și 1992 prin creșterea rapidă și haotică a titlurilor și a tirajelor, iar partizanatul era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
a vedea Carul-Mare, copiii noștri vor trebui să ridice capul. Scrisoarea 162 Cine nu a auzit de Berlusconi? Este marele om politic italian, marele patron, marele om de afaceri, marele manipulator. Vreo trei canale de televiziune sunt ale lui. Problema mediatică a emigranților a apărut odată cu îmbo gățirea politicienilor, cu transformarea lor într-un grup închis, puternic, de necontrolat. Cum să accepți că Italia merge spre rău pentru că politicienii sunt niște nevrednici? Mai bine declari pe toate canalele de televiziune că
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
internaționale, care au condus la o eterogenitate lingvistică și culturală a grupurilor ce au rezultat în urma imigrărilor, înțelegerea precară a diferențelor culturale sau susținerea în chip absolut a dreptului la diferență, ceea ce a contribuit la conturarea relativismului cultural, dezvoltarea canalelor mediatice, conflicte interetnice izbucnite pe suportul absenței unei comunicări interculturale autentice și a unor competențe în acest sens, disprețuirea alterității culturale, asimilaționismul cultural, manifestat ca un drept al populației majoritare de a dizolva specificul "noilor veniți" și de a-și impune
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
spațiului public românesc mediatizarea excesivă a certurilor și conflictelor politice. Abordarea este cea a cercetătorului nepartizan, care încearcă să evite judecățile de valoare, bazându-și argumentația exclusiv pe dovezi empirice. Pornind de la cercetarea întreprinsă, autoarea probează corelația pozitivă dintre supralicitarea mediatică a conflictelor politice și scăderea apetitului pentru implicare politică. Pornind de la astfel de rezultate, lucrarea constată complexitatea raporturilor dintre informația prezentată în știri, pe de o parte, și opiniile și comportamentele politice, pe de alta. În secțiunea dedicată concluziilor și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
deschise (față-în-față) este condiționată de anumite trăsături biologice sau de personalitate. Pornind de aici, putem anticipa că și reacțiile la conflictele politice sunt diferite. Studiile la care s-a făcut trimitere mai sus nu analizează însă reacția indivizilor la conflictele mediatice, atunci când aceștia reprezintă un terț, neimplicat direct în conflict. Dincolo de reacții psihice, există și reacții concrete, traduse în atitudini sau comportamente politice, care se manifestă în urma expunerii la conflictele din media. Rezultatele cercetărilor sunt însă ambigue și, uneori, contradictorii. Prin
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]