4,482 matches
-
slujește ca ziarist și agent electoral, prilej pentru autor de a înfățișa fauna diversă a politicienilor. Curând însă, prim-planul este ocupat de viața erotică a eroului și a anturajului său, viață ce alunecă irezistibil în inenarabil viciu. Un personaj memorabil ar fi putut fi Nea Nae, monumental în vulgaritate și în lubricitatea-i primitivă. Monomania sa de a și-o face amantă pe prințesa Isolda Ghica e romanescă. Bine motivată psihologic, devine motorul unor peripeții tragicomice, însă predispoziția spre caricatură
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
se afla pentru un control medical. Ciudățeniile de comportament ale ofițerului bolnav de nervi făceau, desigur, dificile relațiile sale cu oamenii de litere. Totuși, ele s-au dovedit insurmontabile numai pentru mentorul revistei „Sburătorul”, care i-a schițat un portret memorabil, în tușe caricaturale, dar cu sacrificarea dreptei judecăți. Mai înțelegători cu omul, alți critici au dat și aprecieri mai obiective asupra scrierilor lui. Cu un titlu relevând o anume prețiozitate, cartea de debut reunește mai multe povestiri ce încearcă să
CORNEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286420_a_287749]
-
despre unitatea acțiunii practice, dialectica visare-faptă („romantici ai energiei, nu ai nostalgiei”), congruența între militantism civic și specific artistic, între originalitate și influențe. Secțiunea secundă a cărții clarifică aspecte obscure sau controversate, propune pregnante profiluri ce beneficiază de darul formulărilor memorabile (despre Heliade, Bălcescu și Hasdeu), sinteze tematice (titanismul pașoptist), abordări sociologice (traducerile de la mijlocul veacului), iar ultimul grupaj reunește studii comparatiste (preromantismul sud-est european, devenirea istorică a termenului „romantic”, Lamartine în România ș.a.). Preocuparea pentru pașoptism și romantism nu dispare
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
lucrări. În repetate rânduri el și-a „pus capul pentru țară” (Ion Neculce) contra abuzurilor financiare ale lui Constantin Cantemir și a rău-sfătuitorilor acestuia, fapt ce l-a aruncat într-un grav conflict. Convingerile lui politice filopolone, rectitudinea patriotică, replicile memorabile în apărarea libertății țării provoacă suspiciuni domnitorului. Considerat un cărturar incomod pentru puterea filoturcă, „prea bun la voroave”, Constantin Cantemir, la sfatul vistiernicului grec Iordache Ruset, poruncește, în decembrie 1691, decapitarea cronicarului și a fratelui său, Velicico. Împreună cu scrierile stolnicului
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
limbii române, provocată de interpolările lui Simion Dascălul în cronica lui Grigore Ureche, ca și de unii istorici străini. Argumentarea făcută în manieră umanistă, cu nervus probandi, se bizuie pe cunoașterea limbii latine și a istoriei romane. Prefața, un text memorabil, comunică în stil patetic, bine temperat, îndoielile cărturarului asupra reușitei acestei ample reconstituiri.„Biruit-au gândul” pune capăt îndoielii, iar „Eu voi da seama de ale mele, câte scriu” este formula responsabilității. Și tot aici se află antologica frază de
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
simbolist transportă singurătatea în cavouri și pune totul sub semnul unei culori unice care, în fapt, sugerează o dezolantă, apăsătoare culoare metalică (plumbul care nu are propriu-zis o culoare sau are una, indistinctă, negrul degradat spre cenușiu). Care este simbolul memorabil, unde e marea poezie în aceste versuri care adună și învârt asemenea detalii?: „Dormeau adânc sicriele de plumb / Și flori de plumb și funerar vestmânt - / Stam singur în cavou... și era vânt... / Și scârțâiau coroanele de plumb. // Dormea întors amorul
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
Nu se poate spune de unde vine farmecul bizar al acestor versuri care nu formulează nici o comparație de preț și nici o metaforă care să ne fure ochii și să încânte urechea. De ce rămân în minte, deși nu au în ele nimic memorabil? Cum se face că aceste confesiuni, de o exasperantă banalitate, acaparează, „smintesc” fantezia noastră de lectori sceptici, în fine, cum de reușește B., poet care voiește să fie un anarhic în estetica poeziei, să simplifice atât de mult limbajul poeziei
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
1911), traduce din Dostoievski. În 1913 este redactor-șef la cotidianul lui Al. Bogdan-Pitești, „Seara”; ține rubrica polemică „Tabula rasa”, având ca țintă pe Take Ionescu, Ion I. C. Brătianu, O. Goga, pe socialiști, și cronica teatrală și artistică, cu pagini memorabile despre Constantin Brâncuși, Șt. Luchian, Th. Pallady. Redactor la „Steagul” (1915-1916, 1918), director, împreună cu Gala Galaction, al săptămânalului „Cronica” (1915-1916), subvenționat de Al. Bogdan-Pitești, susține ideea neutralității României. Rămas în capitala ocupată de armata germană, publică în oficiosul „Bukarester Tageblatt
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
înscriindu-se la Academia Regală de Muzică și Teatru, clasa profesoarei Lucia Sturdza-Bulandra. Debutează, cu poezie, în „Viața Românească” (1938), scrie la „Însemnări ieșene” (cronică teatrală), „Opinia”, „Front literar”, „Bis”, „Arta liberă” ș.a. Actor de mare prestigiu, interpret de roluri memorabile în spectacole cu piese din dramaturgia română și universală, inimitabil în Miroiu din Steaua fără nume de Mihail Sebastian, Rică Venturiano din O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale (și în filmul din 1943 al lui Jean Georgescu), de o mare
BELIGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285688_a_287017]
-
au făcut celebru, B. se așază întotdeauna într-un loc de unde se poate exprima în surdină, privind spectacolul vieții cu o anume detașare, cu ironie și melancolie, ca din spatele unei cortine. Stilul e direct, rafinat, apelând rar la metaforă. Portrete memorabile (Jean-Louis Barrault, George Vraca, Grigore Vasiliu-Birlic, Geo Bogza, V. I. Popa, Erwin Piscator, Laurence Olivier), anecdote, „cancanuri” dezvăluite discret, adevărate „comedii miniaturale”, formulări inspirate („un bun actor trăiește pe scenă fără să abuzeze de ea”) dau savoare acestor pagini. SCRIERI
BELIGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285688_a_287017]
-
titlul Părăvulii (cuvânt care în dialect înseamnă „anecdote”) versurile compuse până atunci. Succesul l-a îndreptățit să-și reediteze în două rânduri (1904, 1923) broșura, amplificând-o. Fiecare text pleacă de la o întâmplare reală, de la un tip caracteristic, ciudat, oricum memorabil, întâlnit în peregrinările prin munții și satele Macedoniei sau desprins din tradiția orală crușoveană. Culoarea locală, trimiterile la legende și personaje orientale, chiar mentalitatea dezvăluită sau sensul parabolelor le apropie de povestirile ce îl au ca erou pe Nastratin Hogea
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
sensul faptelor. Între protagoniști se află prietenii săi - tânărul maior Enver, viitorul Kemal Atatürk, cel care îl convinge să se alăture mișcării; intransigentul Gemal-Pașa; energicul Talaat-Bei; subtilul specialist financiar Djavid-Bei -, conducători mai întâi ai revoluției și apoi ai noii Turcii. Memorabile sunt portretele, care se alcătuiesc treptat, ale acestor oameni, construite din gesturi, atitudini, fapte caracterizante, selectate cu abilitate, dezvăluind personalități complexe. Devenind redactor, apoi director la „Dimineața copiilor”, B. părăsește cu timpul alte preocupări. De altfel, din 1922, când la
BATZARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
gigant clocotitor”, devenit „ușoară spumă”), iar izbucnirea colosală spre înalt și coborârea spre „calda, impudica Cybelă” nu constituie două opțiuni extreme, aflate la cele două capete ale claviaturii; dimpotrivă, într-un mod doar aparent paradoxal, ele sunt strânse și răsucite, memorabil, într-un singur fir - transformat în filon liric. Poetul se dovedește de o mare maturitate încă de la primele sale versuri, acestea exploatând, cu efecte mai mereu remarcabile, captarea și „fixarea” energetismului fluid și arzător în plasa rece, „indiferentă”, strict instrumentală
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
economice la cele sociologice sau antropologice -, cât, mai ales, prin sentimentalismul molcom, „bănățean”, să facă trecerea de la jurnalism la literatură. Capacitatea sa de a surprinde culoarea locală, ca și aceea de „a citi” în sufletele oamenilor, ale căror portrete, uneori memorabile, trimit la literatura unui Calistrat Hogaș - de amintit aici figurile lui George Mingea, Pau Piele sau cea a dascălului Braia, un „domn Trandafir” bănățean - fac din cartea lui B. o operă cu certe valențe estetice. Romanul Lume fără cer (1947
BIROU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285744_a_287073]
-
de narațiunile populare în versuri cântate, cântece bătrânești sau balade, pe de o parte, și de romanul din literatura cultă, pe de altă parte. Apropierea de roman a fost menționată încă de B. P. Hasdeu și fixată într-o formulare memorabilă de G. Călinescu: „Basmul este un gen vast, depășind cu mult romanul, fiind mitologie, etică, știință, observație morală etc.” Apropierea se susține numai până la un punct, deoarece b. este, ca și romanul, „o operă de creație literară”, dar are, spre deosebire de
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
de actor, la Conservatorul de Artă Dramatică, clasa lui C.I. Nottara (1907). După o stagiune la Teatrul Național din Craiova, revine în București, la Teatrul Național, afirmându-se ca unul dintre cei mai redutabili interpreți ai generației sale. Realizează creații memorabile în piese de Shakespeare (Macbeth, Richard al III-lea), Molière, Ibsen, Schiller, Maxim Gorki, Mihail Sorbul. Ca actor, manifesta preferință pentru personaje dure, crude, voluntare, pe care le gândea în tonuri reci, întunecate, cu o relevare pronunțată a proceselor de
CIPRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286273_a_287602]
-
adolescent clasifică - reflex de apărare în fața complexității lumii adulte, care îl absoarbe la hotarul copilăriei. Eu clasificam poate mai mult decât ceilalți. Căci țara pe care o aveam de explorat nu mai exista și trebuia să reconstitui topografia locurilor ei memorabile, precum și a locurilor sfinte prin pâcla groasă a trecutului. Mă mândream îndeosebi cu o galerie de tipuri umane pe care le aveam în colecția mea. În afară de Președintele-amant, deputații din barcă și acel dandy cu ciorchinele lui de strugure, mai erau
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
câmpia pustie cu dungile întunecate ale ierbii smulse ici și colo. Îmi spuneam că a fost odată un copil care își imagina un oraș fabulos înălțându-se deasupra orizontului cețos... Copilul acela nu mai exista. Mă vindecasem. Din ziua aceea memorabilă de aprilie, mini-societatea școlară m-a acceptat. Colegii m-au primit cu generozitatea aceea condescendentă pe care o ai față de neofiți, față de reconvertiții zeloși sau de pocăiții entuziaști. Așa eram eu. În orice moment, țineam să le arăt că singularitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
după Rapoport, terorismul contemporan reprezintă o semnificativă îndepărtare față de ceea ce însemna el pe vremea fenomenului ,,Războiul rece", cât și față de cel din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. ,,Strategia Națională de Securitate" a S.U.A. a recunoscut terorismul, în memorabila frază ,,intersecția radicalismului cu tehnologia", ca amenințarea predominantă a securității, în perioada post-Războiul Rece. Impactul cataclismic din 9/11 septembrie 2001, atât asupra conștiinței strategice americane, cât și asupra nivelului de securitate internațional poate fi greu de depășit. Aceste atacuri
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Maiorescu următoarea interpelare: Am onoarea a întreba pe d. ministru - președinte daca, în urma procesului Pietraru și a manifestărilor socialiste din Iași, crede timpul venit de-a imprima politicei interne o direcțiune mai compatibilă cu consolidarea monarhiei constituționale. Printr-un discurs memorabil d. Maiorescu silește pe guvern de a-și arăta arama și de-a o rupe cu tradițiile demagogice. Răspunsul guvernului e prompt. A doua zi chiar, la 14 martie, tristul erou al nopții de la 11 fevruarie, generalul Lecca, propune în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sala Ateneului. A apărut, caracteristic, ca suplement la " Romînul" căci d. Boerescu însuși e un suplement cam târziu, și de prisos al partidului roșu, care, cu bunul simț al gardelor lui Serurie, a și afirmat cu drept cuvânt în acea memorabilă seară: "Nu-i d-ai noștri" Ne pare rău, dar nu mai recunoaștem pe d. Boerescu. Odinioară, și nu sunt mulți ani de atuncea, discursurile sale făceau efectul estetic al unei rafinerii logice, al unei finețe care, deși nu ajută
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cheia bolții partidului. Ei bine, d. Dimitrie Brătianu, indignat de candidaturile oficiale, a stigmatizat la Argeș purtarea ministeriului, adecă a frățîne-său, declarând că "nu primește a reprezenta județul Argeș cu prețul candidaturii oficiale". Iar "Națiunea" de la 5 mai cuprinde următorul memorabil pasaj: S-a, zis de multe ori că Constituțiunea noastră a fost un compromis și, plecând d' aci, unii susțin că, împrejurările ce esistau la 1866 nemaiexistând astăzi, a sosit timpul d' a modifica dispozițiunile cari au fost rezultatul compromisului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în care și-a bătut joc de-o idee, e în stare s-o preconizeze, însă desigur nu gratis, ci în schimb c-o plată oarecare pentru limba sa de advocat, ne 'ntrebăm cine să-l fi pus să rostească memorabilele sale declamațiuni din Iași? Evident guvernul; acelaș d. Brătianu care la 1867 înarma insurecțiunea bulgară și aiura de luarea Ardealului ca și când ar fi fost vorba de-a se lua un dejun la Florica. Așadar: pus de guvern a vorbit dezinteresatul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
intermedierii într-un titlu de capitol în direcția unei situații narative personale. (A propos, este foarte semnificativ pentru situațiile narative din opera lui Dickens faptul că această mișcare către narațiunea personală apare într-un capitol în care este descrisă o memorabilă scenă de moarte.) În David Copperfield, pe de altă parte, sînt titluri de capitol care păstrează referința la persoana întîi la erou (dictată de situația narativă la persoana întîi din roman), cu toate că acestea apar din ce în ce mai rar în a doua parte
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
efect o sporire a distanței: "eul" din imaginea respectivă este aproape un "el". Cel mai semnificativ fragment din David Copperfield în acest sens este începutul capitolului 43 (Another Retrospect): Fie-mi îngăduit din nou să mă opresc asupra unei perioade memorabile din viața mea. Fie-mi îngăduit să stau deoparte, ca să privesc cum defilează prin fața mea, însoțind propria-mi umbră, fantomele acelor zile, într-un sumbru cortegiu. Săptămîni, luni, anotimpuri se perindă în amintire. Abia de par mai lungi decît o
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]