3,438 matches
-
vorbirea curentă. Pentru că nesocotirea sau uitarea nasului în istoria filosofiei merită să li se consacre un studiu în exclusivitate! Zadarnic am sta să căutăm reflecții, fie ele și modeste, sau analize demne de acest nume referitoare la mirosuri, parfumuri și miresme în lucrări de filosofie consacrate judecății de gust, esteticii, analizei sentimentelor, emoțiilor și percepțiilor artistice. Totul pentru ochi! Și, de asemenea, o bunăvoință față de ureche, pentru că aceste două organe țin lumea la distanță, spre deosebire de gust, de pipăit și de miros
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
reprezintă în epoca noastră Camus împreună cu Montherlant, Malraux și Charles de Gaulle (poate cei mai mari prozatori ai Franței de azi), păcat pentru hermeneutul nostru. Dacă tema fericirii la Camus e înțeleasă de același hermeneut numai ca o exultație la miresmele și formele lumii exterioare, ce e de făcut? Fericirea pe care i-o atribuie Camus lui Sisif e fericirea dureroasă și gravă a conștiinței treze și a lucidității. E, o spune Camus, fericirea lui Oedip după ispășire. Și mai e
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
să vă facă vouă oamenii, faceți-le și voi asemenea!”. Μ Cu cât trăim mai intens un sentiment, cu atât acesta ne va caracteriza mai mult: pentru că un astfel de sentiment, deși poate prea impetuos pe moment, va avea totuși mireasma proaspătă a unui suflet Însetat de cunoaștere. Μ Orgoliosul nu poate fi cu adevărat Înțelept, deoarece Înțelept pe deplin este doar acela care știe să-și folosească Înțelepciunea atât cât trebuie. Μ De fapt, Îi iubim pe artiști nu numai
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
asemenea întâlniri, care dădeau existenței cotidiene, incitante în sine, miraculoasa bucurie a revelației sau a repetiției. În paginile acestor scurte povestiri ale sale - scrise cu o abilitate narativă pentru care nu are de ce să-l invidieze pe Bassani 1, în Mireasmă de fân2, sau pe Parise 3, în Abecedarul 4, și o spun deoarece Penna prozatorul este o noutate și o surpriză - este cuprinsă toată realitatea acelui stil de viață în care bucuria, promisă și obținută, devenise obsesivă. Până într-acolo
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
1983; Fapta și întâmpinarea, Raubach, 1984; Judecata fără de apoi, Raubach, 1984; Piatră-apă-soartă, postfață Mihai Niculescu, Raubach, 1985; Steaua neizbucnită, Raubach, 1986; Trei poeme, Raubach, 1986; Fuga din priveliști, Raubach, 1987; Elegiile cretane, Raubach, 1989; Pardes, Aarhus (Danemarca), 1989; Cheia din miresme, Raubach, 1990; Stigmate și lauri, Raubach, 1993; Zariștea din timp, Raubach, 1994; ed. bilingvă (Zariștea din timp - En glauta ur tid), tr. Gabriela Melinescu și Bo Herlin, Oradea, 1997; Auzeliști, șaptesutedouăzecișicinci versuri șapte desene, semn, Raubach, 1996; Ochiul din lacrimă
LUNGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287925_a_289254]
-
sunt de semnalat proze aparținând lui Gib I. Mihăescu (variante la Brațul Andromedei, 1/1978), Ion Agârbiceanu (1/1983), Marin Preda (3/1984), Zaharia Stancu, M. Blecher, Hortensia Papadat-Bengescu (varianta definitivă a nuvelei Rochia miresei, 4/1989), Ion Vinea (povestirea Mireasmă pe calvar, 1/1990), Mircea Vulcănescu (prozele Rada, Spre casă, Prin miriște, 1-2/1996), G. Bacovia (poemele în proză Tăcere de savant și Oameni civilizați, 1-4/2001). Publicația oferă tiparului și texte dramatice inedite având ca autori pe Eusebiu Camilar
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
este în dezacord cu câteva tendințe importante ale literaturii române postbelice. Poeta prețuiește rostirea simplă, muzicalitatea limbajului și claritatea viziunii: „E vară-n câmpie, e vară la munte/ simt cum îmi trec prepelițe sub frunte,/ cu-arome de grâu și miresme de faguri./ Greierii-și cântă-nnoptările-n praguri./ Se sparge ulciorul cu vinul tomnatic./ Din vetrele casei vom scoate jăratic/ s-aprindem iar dorul la roata de lut./ Vara începe cu un nou început”. Ea dă foarte des senzația că scrie pentru
MASLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288054_a_289383]
-
Ion numeroase scrieri, alcătuind antologii, în special din literaturile de sorginte sud-slavă. De altfel, în 1986 primește, împreună cu Dumitru M. Ion, Premiul „Pana de aur” pentru traducerile din literatura macedoneană. SCRIERI: Neîmblânzită ca o stea lactee, București, 1974; Cu împrumut, mireasma tinereții, cu gravuri de Marcel Chirnoagă, București, 1975; Dogoarea și flacăra, București, 1977; Tirania visului, I-III, București, 1982-1993; Ephemeris, București, 1987; Makedonski molirvi - Rozariu macedonean, ed. bilingvă, Skopje, 1996; Scara la cer, I, postfață Eugen Simion, București, 1997; Tirania
ILICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287514_a_288843]
-
culori de pastel, pe o dimensiune retro. „Icoanele” de altădată, din satul copilăriei, își exercită apelul imperios. Prin „amintirile de fum” se întrezăresc, în tihna lor patriarhală și în ritmica eternă a anotimpurilor, casa bătrânească, grădina înrourată și plină de miresme, bisericuța senină, precum și alte înduioșătoare priveliști ale ocrotitoarei „vetre”. Lărgindu-și gama, ciupind energic struna naționalismului, paseistul se dedă unei făloase retorici, cu trâmbițări de vitejii străbune și evocări de cetăți basarabene. Îi reușește însă cu totul altceva, și anume
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
o albină a rămas vie // Oh, soarele printre perdele curgând / Pe albina cea vie! // Spre grâul învins tremură macul / La tandra atingere moare / Sperând că-i ucis de albină cu acul // Oh, cum stă în moarte, visând răcoare / Toropit de miresme, macul! // Cade lumina în iasomie / Ca o albină vie...” (Antonin Dvořák - temă de cvartet). La J. condiția de vedetă de televiziune, cu avantajele și dezavantajele pe care le comportă, a pus în umbră valoarea scrisului. SCRIERI: Totdeauna marea, București, 1969
JELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287671_a_289000]
-
domnului Braine, obstreticianul nostru, simt cum Încep să mă binedispun. Domnul Braine e genul de om care știe cum să te liniștească. Are șaizeci și ceva de ani, păr grizonat și Îngrijit pieptănat, costum cu dungulițe subțiri și o vagă mireasmă de aftershave de pe timpuri. Și a asistat la nașterea a mii de copii, inclusiv a lui Luke! Sinceră să fiu, nu mi-o pot Închipui pe Elinor, mama lui Luke, născînd, dar, după toate evidențele, se pare că acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
dragii mei! Venetia iese din cabinet să ne Întîmpine. E Îmbrăcată În pantaloni negri și o cămașă roz fără mîneci, strînsă cu cea mai fabuloasă curea neagră lucioasă de crocodil. Ne sărută pe fiecare pe ambii obraji și simt o mireasmă fină, abia sesizabilă, de Allure, de la Chanel. Îmi pare bine să vă revăd! — Și nouă ne pare bine să te revedem, Venetia, zic, ridicînd din sprîncene Într-un stil foarte ironic și sugestiv, de genul „Dacă ți-ai făcut vreun
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Încordat la maximum. Mă simt ca și cum aș fi plonjat În nu știu ce univers paralel. — Ce vrei să spui? repet cu glasul spart. Nu vrea să-ți facă nici cel mai mic rău. Venetia se apleacă spre mine și mă năpădește o mireasmă grețoasă de Allure. — Așa cum spune Întruna... a făcut o greșeală. Pur și simplu. S-a Însurat cu persoana greșită. Însă asta nu e vina ta. Parcă Își Înfige cineva cuțitul În pieptul meu. O clipă, nici nu știu dacă mai
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
piezișe primejduiesc țara, și așa încolțită de neprieteni. Asumându-și o anume, nu lipsită de prestanță, desuetudine, tirade de vibrantă încărcătură a trăirii exprimă patrioticele simțăminte. Construită cu o tehnică sigură, piesa se susține mai ales prin rostirea cultă, cu mireasmă de letopiseț. Un limbaj colorat, cu replici vioaie și duhlii, și o ironie fină, perceptibilă și în poznașele jocuri de cuvinte, sunt argumentele comediei bufe, „aproximativ istorice”, Ciubăr vodă (montată pe scena unor teatre din Chișinău și Iași). Fanfaronada ubuescă
FAIFER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
de toropeala amiezii reprezintă obiectivări care ascund clipe binecuvântate, când sufletul ființei umane se identifică, extaziat, cu lumea care primește har: „Simt dumnezeirea-n fagul crud,/ O aud pe ape, o aud. Dibuitoare mâna s-atingă pe aproape/ Pe Dumnezeu, mireasmă plutind pe flori, pe ape...” - Dorință. Pentru eul liric, vara este o copilă, iar sosirea toamnei echivalează cu iubirea pierdută. Deși la nivelul acestor versuri de început nu se poate vorbi de o temă a iubirii deplin conturată, aceasta fiind
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
civic, însă acum mai discret, mai bine controlat, o confirmare în acest sens fiind turnarea materialului liric în matrița sonetului. Intervine o nouă pendulare, între spontaneitate și virtuozitate. Aceleași lumi onirice captate într-un imagism puternic se regăsesc în Miazănoaptea miresmelor (1973), lumi deschise însă spre alte spații, simetrice, ale cosmosului. Volumele Zenit de anotimpuri (1974) și Sărbătorile anului (1975) reiau alternanța introspecție - expansiune, ceea ce confirmă, într-un fel, că pendularea a devenit manieră. Un lirism mai sobru, sever chiar, se
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
1962; Continentele ascunse, București, 1965; De dragoste de țară, București, 1967; Sfera gânditoare, București, 1967; Poezii, București, 1968; Spațiile somnului, București, 1969; Noblețe de stirpe, București, 1969; Nostalgica triadă, București, 1970; Cântece de stemă, București, 1971; Poezii, București, 1973; Miazănoaptea miresmelor, București, 1973; Zenit de anotimpuri, București, 1974; Sărbătorile anului, București, 1975; Descântece de gravitație, București, 1977; Sonete, București, 1978; Fantastica pădure, București, 1980; Alte sonete, București, 1983; Desemne pe sticlă, cu ilustrații de Gina Hagiu, București, 1983; Bucureștiul artistic, București
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
maturului cu percepții rafinate. Ducându-se în câmpia Transilvaniei, tatăl „lăsa în urmă cortegiile de munți,/ Lăsa în urmă grija ogoarelor,/ Prindea la căruță cai negri”. Străbătând noaptea sate ce „se înșiruiau unele după altele/ În lătrat de câini și miresme de iarbă tăiată”, el vedea cum „în dreptul lunii se așază nori vineți/ Cu chenar de aur și formă de vultur”. Deasupra lui, „până târziu [...] cântau stelele”, în timp ce „suia la cer, asemenea ciocârliilor, cântecul greierilor,/ Slomneau copitele de pământ și clinchetul
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
Delos și Micene, este pentru călător prilej de „fină reculegere”, de „pace muzicală”. În altă ambianță, parcurgând peisajul mirific al munților României și atâtea alte peisaje, R. își caută un spațiu predilect: „Gândirii îi sunt necesare pasul călătorului, zvonul apelor, miresmele muntelui, azurul tăriilor albastre, bolta brazilor, verdeața lor perenă e un simbol al perenității, la care râvnește ființa noastră plăpândă.” Treptat, orizontul peregrinului se lărgește spre cele mai diverse spații geografice și culturale: India, Israel, SUA, Albania, Africa, Brazilia. Se
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
se deplânge slăbiciunea cuvintelor de a reda flăcările pasiunilor sufletești: „Cuvintele-s puține și sarbede pe lângă/ Năpraznicele flăcări ce-ades în suflet ard;/ Turnate-n vorbe parcă aproape-s să se stingă/ Și-adăugăm atuncea culoarea unui fard”. În Amintirea miresmelor (1977) S. cultivă un lirism melancolic, în care delicatețea simțirii se conjugă cu un limbaj pronunțat metaforic, creator de imagini plasticizante: „Era ca și când n-ar fi fost/ Acea grădină fermecată/ Ca o poemă pe de rost/ Știută într-un vechi
SALAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289442_a_290771]
-
S. cultivă un lirism melancolic, în care delicatețea simțirii se conjugă cu un limbaj pronunțat metaforic, creator de imagini plasticizante: „Era ca și când n-ar fi fost/ Acea grădină fermecată/ Ca o poemă pe de rost/ Știută într-un vechi alt-dată.../ Mireasma fructelor i-o simt/ Ca pe-o iubire ce mă plânge -/ Nuci amărui cu miez de-argint,/ Harbuji cu adâncimi de sânge”. SCRIERI: Confidențe, București, 1957; Despre copilărie, București, 1957; Versuri, București, 1967; Transfigurări, București, 1969; Umbra faptei, București, 1973
SALAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289442_a_290771]
-
i-o simt/ Ca pe-o iubire ce mă plânge -/ Nuci amărui cu miez de-argint,/ Harbuji cu adâncimi de sânge”. SCRIERI: Confidențe, București, 1957; Despre copilărie, București, 1957; Versuri, București, 1967; Transfigurări, București, 1969; Umbra faptei, București, 1973; Amintirea miresmelor, București, 1977; Smalțuri, București, 1979; Sanctuar tulburat, București, 1986. Traduceri: Horváth Imre, Taina apei, București, 1958. Repere bibliografice: Nichita Stănescu, „Despre copilărie”, GL, 1957, 16; Paul Diaconescu, Inconsecvențe, CNT, 1957, 17; Aurel Martin, Două tinere poetese: Doina Sălăjan și Violeta
SALAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289442_a_290771]
-
E plăcut să vizitezi „Lumea Veche”. Mirosurile sunt mai intime, detaliile vieții sunt observate mai cu grijă. Nasul nu și-a atins potențialul până nu a trecut prin față unui magazin francez de brânzeturi și a fost invadat de iureșul miresmelor somptuoase emanând dintr-o sută de brânzeturi diferite, fiecare cu istoria ei unică și fiecare dintre ele mai bună decât oricare altă brânză pe care o găsim În supermarketul de acasă. Apoi vitrinele magazinelor, de pe Oxford St., cartierul șic de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de poezie") acest aspect rezistă eroziunii receptării. Ceea ce străpunge astăzi noianul gros de informații și impresii este delicatețea lucrurilor, numită, convențional, poetica magnoliei: "dar ana cum înflorește? cum dă în floare magdalena, maria? cum luminează marta, cristina? cine le culege mireasma?" (p. 48) Magda Cârneci, Poeme/ Poems. Traducere în engleză de Adam J. Sorkin și Magda Cârneci, Editura Paralela 45, Gemini, colecție bilingvă de poezie 1999, 22500 lei.
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
evoluție tematică, tonalitatea elegiacă se accentuează: „Din cer răsturnat un roz nesfârșit,/ o bură de fluturi pe umerii serii:/ iarba cu lâna de miei s-a-ncâlcit,/ negura-n spume cu merii.// Florile toate de tije se rup/ și saltă; mireasma se rupe de ele,/ ciorchina de curpeni, duhul de trup,/ îngerii și ei de stele.// Și clipa durează.” Structurile prozodice devin și ele mai complexe. Criticii au remarcat ecourile tematice și stilistice din poezia italiană, în special din maniera ermetismului
BOERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]