2,584 matches
-
Ele țin de gândirea poetică (În cel mai fericit caz) și nu au nicio legătură cu cercetarea științifică responsabilă. Reprezentanții celui de-al doilea curent de gândire utilizează și ei metoda comparativă și reducerea fenomenelor folclorice la „etimoane” de tip mitologic. Dar pașii prin care ei trec de la identificarea unei note comune la stabilirea unei analogii sau a unei filiații (Între spațiul mitului și al ceremoniei, Între cultura populară românească și tradițiile populare din arealul geografic apropiat, Între faptul de folclor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sa (neterminată) colecție Mitologie română, M. Beza (Paganism În Romanian Folklore, 1928), A. Cosma (Cosmogonia poporului român, 1942) și M. Olinescu (Mitologie românească, 1944). În a doua categorie s-ar Înscrie două scurte sinteze cu vocație tipologică (C. Eretescu, Ființe mitologice În legendele românești, 1976; V. Kernbach, „Mitologie românească”, În Dicționar de mitologie generală, 1989) și alte două lucrări mai ample, una desenând o hartă exhaustivă (R. Vulcănescu, Mitologie română, 1985) și alta inaugurând un traseu din care doar mitologia zoomorfă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
una desenând o hartă exhaustivă (R. Vulcănescu, Mitologie română, 1985) și alta inaugurând un traseu din care doar mitologia zoomorfă este complet tratată (M. Coman, Mitologie populară românească, vol. I, 1986; vol. II, 1988, reeditat În 1996 sub titlul Bestiarul mitologic românesc). În studiul amintit, Constantin Eretescu propune o tipologie a ființelor mitologice (având ca bază numai textele de tip legendă) În care identifică patru clase: a) benefice (Zânele, Baba Dochia, Rohmanii, Spiridușii, Blajinii etc.); b) malefice (Muma-Pădurii, Zmeul, Vârcolacii, Dracul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
inaugurând un traseu din care doar mitologia zoomorfă este complet tratată (M. Coman, Mitologie populară românească, vol. I, 1986; vol. II, 1988, reeditat În 1996 sub titlul Bestiarul mitologic românesc). În studiul amintit, Constantin Eretescu propune o tipologie a ființelor mitologice (având ca bază numai textele de tip legendă) În care identifică patru clase: a) benefice (Zânele, Baba Dochia, Rohmanii, Spiridușii, Blajinii etc.); b) malefice (Muma-Pădurii, Zmeul, Vârcolacii, Dracul, Pricolicii, Căpcăunii etc.); c) benefice și malefice (Șolomonarul, Urieșii, Știma Apelor, Ielele
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
introduce un nou criteriu, de ordin moral, diferit de criteriul utilizat anterior - caracterul pozitiv sau negativ al acțiunii În raport cu existența omului). Analiza lui Victor Kernbach, inevitabil sumară În contextul cărții amintite, suferă din pricina unei selecții total arbitrare a ființelor considerate mitologice (sunt excluse figurile majore, precum animalele cosmogonice și funerare sau plantele cu valori sacrale și magice). În schimb sunt amplu comentate figuri nereprezentative precum Goga, Pâca, Antipa, Chira Chiralina, Inia Dinia etc.). De asemenea, extrem de discutabile sunt și tehnicile de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
majore, precum animalele cosmogonice și funerare sau plantele cu valori sacrale și magice). În schimb sunt amplu comentate figuri nereprezentative precum Goga, Pâca, Antipa, Chira Chiralina, Inia Dinia etc.). De asemenea, extrem de discutabile sunt și tehnicile de determinare a semnificațiilor mitologice (bazate pe analogii superficiale și pe asocieri hazardate). Autorul fixează 18 clase În care s-ar Îngloba figurile panteonului mitologic: divinități sincretice (Dumnezeu, Hristos, Sfântul Soare, Maica Domnului, Sântoader etc.), semizei (Zburătorul, Crăciun, Luceafărul, Trif Nebunul), strămoși arhetipali (Moșii, Uriașii
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
precum Goga, Pâca, Antipa, Chira Chiralina, Inia Dinia etc.). De asemenea, extrem de discutabile sunt și tehnicile de determinare a semnificațiilor mitologice (bazate pe analogii superficiale și pe asocieri hazardate). Autorul fixează 18 clase În care s-ar Îngloba figurile panteonului mitologic: divinități sincretice (Dumnezeu, Hristos, Sfântul Soare, Maica Domnului, Sântoader etc.), semizei (Zburătorul, Crăciun, Luceafărul, Trif Nebunul), strămoși arhetipali (Moșii, Uriașii, Novacii, Moș Adam, Tinerețe fără bătrânețe), personificări calendaristico-meteorologice (Paparuda, Sântilie, Baba Dochia, Zorilă), zâne bune (Sânzienele, Ileana Cosânzeana, Iana Sânziana
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
lui Claude Lévi-Strauss, autorul consideră mitologia ca pe un limbaj, deci ca o „mașină combinatorie” cu ajutorul căreia o civilizație gândește realul. Dintr-o asemenea perspectivă, mitologia nu mai este un corpus finit, ci un ansamblu de categorii (coduri) și operații mitologice, concretizate În figuri și narațiuni fabuloase. Recursul la istorie și la substratul arhaic devine acum secundar, fiindcă mitologia există și se individualizează nu ca o relicvă a unor forme străvechi, ci ca un sistem mereu viu de ordonare și semnificare
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la cântece lirice, de la ghicitori la legende etc.). În felul acesta, perspectiva propusă de mine conduce nu atât la definirea și descrierea unei mitologii populare românești, ci la mitologizarea Întregii culturi populare. În ultimii ani, mai multe dicționare ale figurilor mitologice au venit să umple (parțial) acest gol lăsat de lipsa, după aproape 150 de ani de culegere de mărturii folclorice, a unei sinteze valide științific, referitoare la mitologia populară românească. Asemenea „tablete” interpretative pot fi găsite În V. Bălteanu (Dicționar
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
astronomie și meteorologie țărănească, 1999), A. Olteanu (Metamorfozele sacrului: dicționar de mitologie populară, 1998) sau I. Taloș (Gândirea magico-religioasă la români: dicționar, 2001). Existența și descrierea unei mitologii depinde decisiv de felul În care a fost alcătuit catalogul de mărturii mitologice și de metode de identificare, clasificare și interpretare a acelor texte. Mitologia populară românească este, astfel, o proiecție simbolică și un proiect științific deopotrivă: proiecție În măsura În care ea este rezultanta unor tehnici de transfigurare a fenomenelor folclorice atestate, iar proiect În măsura În care
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Amarcord, Timișoara Bălteanu, Valeriu, 2001, Dicționar de divinație populară românească, Paideia, București Balzer, Marjorie, 1996, „Shamanism”, În David Levinson, Melvin Ember (coord.), Encyclopedia of Cultural Anthropology, Henry Holt Comp., New York Banner, H., „Mitos dos indios Kapayo”, 1995, În Claude Lévi-Strauss, Mitologice: crud și gătit, Babel, București Banu, Ion, 1979, „Studiu istoric”, În Filosofia greacă până la Platon, Științifică și Enciclopedică, București Bârlea, Ovidiu, 1981, Folclorul românesc - I, Minerva, București Baroja, Julio Caro, 1979, Le carnaval, Gallimard, Paris Barthes, Roland, 1997, Mitologii, Institutul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
construction mythologique de la visite du roi Mihai en Roumanie dans le discours de la presse nationale”, În Reseaux, nr. 66 Coman, Mihai, 1995, „La cosmogonie folklorique et les mondes à l’envers”, În Ethnologie française, nr. 3 Coman, Mihai, 1996, Bestiarul mitologic românesc, Editura Fundației Culturale Române, București Coman, Mihai, 2003, Mass-media, mit și ritual, Polirom, Iași Coman, Mihai, 2005, „Cultural Anthropology and Mass Media: A Processual Approach”, În Erich Rothenbuhler, Mihai Coman (coord.), Media Anthropology, Sage, Londra Coman, Mihai, 2007, Introducere
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Mircea, 1994, Nostalgia originilor, Humanitas, București Eliade, Mircea, 1995, De la Zalmoxis la Genghis-Han, Humanitas, București Eliade, Mircea, 1997, Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului, Humanitas, București Elizondo, Virgil; Freyne, Sean (coord.), 1996, Pilgrimage, SCM Press, Londra Eretescu, Constantin, 1976, „Ființe mitologice În legendele românești”, În Revista de etnografie și folclor, nr. 2 Eriksen, Anne, 1997, „Memory, History and National Identity”, În Ethnologia Europae, vol. 27, nr. 2 Erikson, E.H., 1966, „Ontogeny of Ritualization in Man”, În Phylosophical Transactions of The Royal
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
World, Routledge, New York Levinson, David, 2004, „Healing Rituals”, În Frank Salamone (coord.), Encyclopedia of Religious Rites, Rituals and Festivals, Routledge, New York Lévi-Strauss, Claude, 1973, Anthropologie structurale II, Plon, Paris ștrad. rom. Claude Lévi-Strauss, 1978, Editura Politică, Bucureștiț Lévi-Strauss, Claude, 1995, Mitologice: crud și gătit, Babel, București Lewis, Gilbert, 1980, Day of Shining Red: An Essay on Understanding Ritual, Cambridge University Press, Cambridge Lewis, James R. (coord.), 1996, Magical Religion and Modern Witchcraft, State University of New York Press, New York Lincoln, Bruce, 1981
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Early American Republic, University of Pennsylvania Press, Philadelphia Nicholls, David, 1993, „Addressing God as a Ruler: Prayer and Petition”, În The British Journal of Sociology, vol. 44, nr. 1 Niculiță-Voronca, Elena, 1903, Datinile poporului român (adunate și așezate În ordine mitologică, Tipografia Izidor Wiegler), Cernăuți Niculiță-Voronca, Elena, 1908, Studii de folclor I, Tipografia G.A. Lăzărescu, București Niculiță-Voronca, Elena, 1912, Studii de folclor II, Tipografia G.A. Lăzărescu, București Nițu, George, 1988, Elemente mitologice În creația populară românească, Albatros, București Nolan
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
poporului român (adunate și așezate În ordine mitologică, Tipografia Izidor Wiegler), Cernăuți Niculiță-Voronca, Elena, 1908, Studii de folclor I, Tipografia G.A. Lăzărescu, București Niculiță-Voronca, Elena, 1912, Studii de folclor II, Tipografia G.A. Lăzărescu, București Nițu, George, 1988, Elemente mitologice În creația populară românească, Albatros, București Nolan, Mary; Nolan, Sidney, 1989, Christian Pilgrimage in Modern Western Europe, The University of North Carolina Press, Chapell Hill Nora, Pierre (coord.), 1984, Les lieux de la mémoire: La Republique, Gallimard, Paris Nora, Pierre (coord
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
absurde înscriu piesele din trilogia soresciană printre creațiile originale comparabile cu cele din dramaturgia postbelică europeană de prestigiu. În acest sens, consecințele pozitive ale rezolvării pe cont propriu a ecuației absurdului existențial sunt deja notabile în Iona. Profunzimea meditației, conținutul mitologic și constelația de simboluri și motive poetice redate într-un stil simplu, esențializat dar familiar, prin amestecul de seriozitate și ironie, sunt printre meritele incontestabile ale piesei. Este adevărat însă că explicitările care iau locul sugestiilor și tehnica monologului scindat
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
În luptă, nu revine la locul de unde este lansat, putând, Însă, rupe piciorul sau chiar capul adversarului În unele zone ale Australiei, bumerangul este folosit la diverse acompaniamente muzicale rituale. Bumerangurile sunt, În general, frumos pictate sau gravate cu scene mitologice și peisaje specifice fiecărui trib. În regiunile nord-estice ale continentului australian, aborigenii folosesc arcul cu săgeți, Împrumutat de la papuașii din Noua Guinee. Măciuca este folosită de aborigeni printr-o tehnică specială de balansare În mână pentru ca puterea de lovire să
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Îmblânzit de aborigeni, și adus acum circa 4000 de ani. Sub forma unor animale de pază „melatji”, doi câini dingo sunt reprezentați Îndeplinind legile tribului. Povestea călătorii mitice a acestora de la o sursă de apă la alta echivalează cu harta mitologică a resurselor de apă din teritoriul populației Banuba 262. Pe o piatră descoperită la Cape York se află o scenă care Înfățișează prima apariție a omului alb pe continent, În poziție călare, calul pictat disproporționat În comparație cu călărețul alb, mic, subțire
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
reprezentărilor omului un suflu dumnezeiesc și a Înălțat În sfere mai curate deopotrivă pe actorii și spectatorii teatrelor din pustietate ca și pe cei ai teatrelor de operă moderne 268. MITURI ȘI LEGENDE Numeroase mituri vorbesc despre strămoșii totemici, legende mitologice despre originea lumii, a aștrilor cerești și altor fenomene ale naturii, despre originea omului, despre potop, despre șarpele-curcubeu și alte ființe fantastice. „Nu vom găsi la aborigenii australieni mituri cosmogonice sau transcendentale În accepția obișnuită a acestor termeni, deși legendele
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
proiecții unde se derulează două filme privind prefacerile geologice care au dus la despărțirea actualului continent de marea Întindere terestră Gondwana, acum 50 de milioane de ani, stadiul dezbaterilor privind originea Îndepărtată a aborigenilor, modalități de populare a continentului, credințele mitologice și religioase ale acestor triburi legate de „Timpul Visării”, până la venirea coloniștilor, lupta de subzistență, situația actuală a băștinașilor. Sălile expoziționale prezintă lucrări autentice realizate de triburile locale, În special pictură de o policromie simbolică cu linii spiralate, puncte, cerculețe
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
rituale, pictarea craniului și a principalelor oase ale mortului cu ocru, Înainte de a fi depuse În stâlpi totemici sau locuri ascunse (scorburi, crăpături În stâncă), continuă să uimească lumea sofisticată occidentală. Aborigenii acordă o mare atenție pictării totemurilor, cu ornamente mitologice și religioase, Înaintea unor ritualuri sacre (inițierea tinerilor, plecarea la vânătoare sau la război ș.a.). Femeile sunt pricepute În vopsirea traistelor pentru culesul hranei cu argilă colorată, iar bărbații În ungerea sulițelor cu argilă umedă sau ocru roșu. „Stilul artistic
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
pe Barrkinj, soția lui Namarrkon, omul fulger care a creat tunetul și trăsnetul lovind norii și pământul cu topoare de piatră 355. Vizita la Warradjan Aboriginal Cultural Centre ne oferă informații despre tradițiile și arta aborigenilor din această zonă, bogăția mitologică din Îndepărtatul „Timp al Visării”. În final asistăm la câteva demonstrații de Îndemnare privind aruncarea bumerangului și suliței și interpretarea unui dans războinic. Contactul direct cu aborigenii tiwi, guguduju, tjapuka, anangu, s-a dovedit deosebit de interesant prin valoarea etnografică și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
polineziene, insulele oceanului nu sunt decât pești pescuiți În mare de legendarul semizeu Maui care a luptat pentru fericirea oamenilor a adus focul din lumea subterană, a strunit soarele care alerga pe cer atât de repede 471. Conform aceluiași fond mitologic, strămoșii maorilor ar fi navigat spre apus, pe mare În canoe lungi, conduși de Tama Te Kapua sau Kupe din țara de origine „Hawaiki”, adică Tahiti. Ajungând pe Tonga ei au văzut acolo multe păsări koe-koe (cucul neozeelandez) și au
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
din lemn, vopsite În aceeași culoare roșie, acoperite cu frunze de palmier sau trestie. De aici se coboară pe o cărare spre gheizerele de pe platoul vulcanic, care scot jeturi de vapori și fum la zeci de metri Înălțime, asemenea dragonului mitologic. Nu știi Încotro să privești mai Întâi! Ești amețit și fericit că ai avut ocazia să fii martor la explorarea unui aspect al miraculoasei naturi. Un tablou dantesc, o Noapte a Valpurgiei! Intrarea spre Infern, cu miros pronunțat de pucioasă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]