2,504 matches
-
Leda () este un satelit natural, iregular, al planetei Jupiter, cunoscut și ca Jupiter XIII. A fost descoperit de către Charles T. Kowal la Observatorul Mount Palomar la 14 septembrie 1974. Satelitul a fost denumit după personajul mitologic Leda, o iubită a lui Zeus. Kowal a sugerat acest nume care a fost aprobat de UAI în 1975. Leda face parte din Grupul Himalia, format din cinci sateliți care orbitează între 11 și 13 Gm față de Jupiter la o
Leda (satelit) () [Corola-website/Science/320200_a_321529]
-
greutății suplimentare, dar pare interesat mai ales de gustul creaturii. După decolare, echipajul își dă seama că wubul este o creatură foarte inteligentă, capabilă de telepatie și, posibil, de control mental. Peterson și wubul își petrec timpul discutând despre ființe mitologice și despre călătoriile lui Ulise. Căpitanul Franco, paranoic după ce o confruntare anterioară cu wubul îl paralizase, dă buzna și insistă să ucidă și să mănânce creatura. Echipajul se împotrivește uciderii creaturii sensibile, după ce ea imploră să fie înțeleasă, dar Franco
Dincolo zace wubul () [Corola-website/Science/321135_a_322464]
-
el era invocat sub numele de Pluton ("Zeul cel bogat"), aluzie la bogățiile nemăsurate care se ascundeau în măruntaiele pământului. Hades este și un nume sinonim cu împărăția subpământeană pe care o stăpânește zeul cu acest nume. După diferite surse mitologice, această împărăție cuprinde Tartarul, Câmpia Asfodelelor, și tărâmul paradisiac destinat eroilor și celor favorizați de zei, precum și sufletelor oamenilor virtuoși - Elysium sau Câmpiile Elizee. Unele religii cunosc reîncarnarea - revenirea la viață într-un corp diferit. Aceste religii includ în principal
Viața de apoi () [Corola-website/Science/321242_a_322571]
-
în 45 sau în 46 î.Hr., posibil datorită faptului că familia sa pretindea că se trage din Iulus (fiul lui Aeneas), cel care în jocurile "Aeneide" calarea un cal care era un cadou de la regina cartagineza Dido. Atribuindu-i însușiri mitologice, descrierea "Lusus Troiae" din Eneida este posibil să fi fost o etiologie a unui poet august fictiv. Istoric, evenimentul nu putea avea loc înaite de Sulla, si exista îndoieli că acel "lusus" prezentat în timpul lui Sulla era Jocul Troiei. Un
Lusus Troiae () [Corola-website/Science/320623_a_321952]
-
în timp ce arheologul John Lubbock a folosit termenul de "fetișism". Între timp, savantul în religie Max Müller a teoretizat că religia a început în hedonism și folcloristul Wilhelm Mannhardt a sugerat că religia în început în "naturalism", prin care afirma explicații mitologice ale evenimentelor naturale . Toate aceste teorii au fost îndelung criticate; nu există nici un consens larg cu privire la originea religiei. În cea mai mare parte a evoluției umane, oamenii trăiau în mici grupuri nomade practicând stilul de viață de vânător și culegător
Istoria religiilor () [Corola-website/Science/320628_a_321957]
-
este un personaj mitologic, răspândit pe întreg teritoriul românesc, după cum precizează Simeon Florea Marian (1847-1907), în "Mitologie românească" Ed Paideia, 2000, p. 94. Materialele culese de el, la sfârșitul secolului al 19-lea o dovedesc, deoarece sunt și din Moldova si din restul țării
Marțolea () [Corola-website/Science/320818_a_322147]
-
cetățeni posibilitatea unei vieți politice active. Pe de altă parte, spre deosebire de marele secol al teatrului clasic, piesele de succes, fie tragedii, fie comedii, erau tot mai departe de marea dezbatere civică, concentrându-se spre teme ale vieții private, spre erudiția mitologică sau spre comedia de moravuri, în vreme ce demosul era tot mai refractar la critici și mai pasionat de marile discursuri ce elogia fără limite cetatea și pe cetățenii ei, sau de celebrele comemorative care îi confirmau excelență. Secolul al IV-lea
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
în Spania după ce Carol Quintul a devenit la începutul secolului XVI regele Aragonului și Castiliei. A devenit ulterior mottoul Spaniei Habsburgilor și a început să apară pe monedele dolarului spaniol. Scopul lui a fost tot contrar la cel al inscripției mitologice — casa regală a vrut să încurajeze exploratorii să meargă peste Strâmtoarea Gibraltar și să urmeze spre Lumea Nouă. Astăzi deviza apare atât pe drapelul național cât și pe stema Spaniei. Mai înainte, a apărut și pe stema celei de-a
Plus Ultra () [Corola-website/Science/315279_a_316608]
-
și de o plată pe măsură. Operele acestei “prime școli de la Fontainebleu” se remarcă prin folosirea intensă a materialului denumit stuc ( muluri și rame de tablouri) și a tehnicii frescei dar și prin ingenioasele compoziții bazate pe iconografii alegorice și mitologice. Motivele decorative ale Renașterii, grotești, antrelacuri și putti, sunt frecvente ca și un anume grad de erotism. Siluetele sunt elegante și dovedesc influența tehnicilor proprii manierismului italian, lui Michelangelo, Rafael și în special lui Parmigianino. Primaticcio a fost însărcinat de
Școala de la Fontainebleau () [Corola-website/Science/315347_a_316676]
-
Martin Fréminet. Uneori această perioadă este considerată ca „a doua școală de la Fontainebleu”. Operele ei târzii, dintre care multe s-au pierdut, au continuat să folosească formele elongate și șerpuitoare ca și compozițiile încărcate de personaje. Majoritatea subiectelor includ imagini mitologice și scene din textele italianului Torquato Tasso și ale lui Heliodorus din Emesa, un autor grec de romane din Antichitate. Stilul Școlii de la Fontainebleu a continuat să-i influențeze pe artiștii primelor decenii ale secolului al XVII-lea, de exemplu
Școala de la Fontainebleau () [Corola-website/Science/315347_a_316676]
-
o carte ce va începe să apară în toamnă (noiembrie 2009), primul volum și în anii următori (noiembrie 2010 și noiembrie 2011), acestea fiind separate în trei volume la rândul lui. Seria, remarcabilă prin mărimea ei, este inspirată din elementele mitologice cât și legendare din Europa și Asia, printre acestea se numără și natura ciclică a timpului găsită și în Hinduism și Budism cât și conceptele balansului, dualității și respectului pentru natură găsit în Daoism. Seria a fost parțial inspirată și
Roata timpului () [Corola-website/Science/315360_a_316689]
-
epoci dominate de hedonism și erotism. Talentul multilateral al artistului transpare din opere dintre cele mai variate. Boucher a fost un creator de scene pastorale, a realizat un număr mare de peisaje, scene de viață, portrete și tablouri cu tematică mitologică, a proiectat tapiserii, decoruri de teatrale și figurine de porțelan. Provenind dintr-un mediu social modest, Boucher a reușit să facă o carieră extraordinară: a lucrat pentru regele Ludovic al XV-lea, pentru metresa acestuia, marchiza de Pompadour, pentru manufacturile
François Boucher () [Corola-website/Science/317451_a_318780]
-
scene variate. Între anii 1735-1745, la atelierele din Beauvais, se vor realiza trei cicluri după proiectele artistului: unul intitulat "Jocuri italiene", cel de-al doilea este bazat pe modele chinezești, iar cel de-al treilea inspirat din legende privind personajul mitologic, "Psyché". Aceste țesături se numără printre cele mai frumoase "goblenuri" din secolul al XVIII-lea, atât sub aspectul bogăției elementelor, cât și al tonalităților cromatice sau al ritmului plin de efect al formelor compuse din mii de detalii. În calitate de membru
François Boucher () [Corola-website/Science/317451_a_318780]
-
contribui la creșterea prestigiului acestor genuri artistice. În anii 1738-1739, împreună cu alți pictori, precum Carle Vanloo (1705-1765), Charles Natoire (1700-1777), Jean Restout (1692-1768) și Pierre-Charles Trémolière (1703-1739), participă la lucrările de decorare a palatului prințului de Soubise. Pictează multe scene mitologice, un peisaj și primele sale scene pastorale: "Păstorul curtenitor" și "Păstorul fidel". La această tematică bucolică va reveni în repetate rânduri, făcând din ea un stil aparte, în care excelează. Pe 3 august 1739 primește vizita contelui Carl Gustav Tessin
François Boucher () [Corola-website/Science/317451_a_318780]
-
pe pictor cu sine în Olanda. Boucher resimte efectele vârstei. În august 1768 renunță la funcția de director al Academiei. Anul următor va mai prezenta un tablou la Salon. Moare pe 30 mai 1770 în apartamentul său de la Louvre. Teme mitologice și alegorice Portrete Teme erotice Peisaje
François Boucher () [Corola-website/Science/317451_a_318780]
-
The Flight of the Horse", și un roman, "Rainbow Mars", și relatează despre o mașină a timpului trimisă în trecut pentru a găsi specii de animale dispărute demult, dar care ajunge, de fapt, în realități alternative și aduce înapoi creaturi mitologice, cum ar fi o pasăre Roc și un Inorog. Înepând din anii '70, multe dintre scrierile sale au fost în colaborare, în special cu Jerry Pournelle, Steven Barnes, Brenda Cooper și Edward M. Lerner. Cea mai faimoasă contribuție a lui
Larry Niven () [Corola-website/Science/321513_a_322842]
-
este un animal mitologic din Mesopotamia. Reprezentat pe poarta zeiței Iștar din Babilon, (căruia i se mai spune și Sirrush), era cunoscut drept gardian și însoțitor al zeilor. Aceasta este una dintre rasele cele mai vechi și este cea mai loială dintre toate. Mai
Mushussu () [Corola-website/Science/316425_a_317754]
-
întâlnește la tot pasul. Acesta, deoarece artistul însuși manifestă o constantă puțin comună în urmărirea temelor preferate. O existență a sordidului și banalului pe care o radiografiază cu severitatea celui deprins să cumpănească totul în lumina marilor modele biblice și mitologice. El antepune efemerul duratei și mizeria esenței dăinuitoare. Lumea lui Iancuț pare a fi una a neputinței suverane: bătrâni, milogi, orbi, sluti, o fauna despuiata de spirit, vermicida, extrasa din ramele lui Bosch și Bruegel, hălăduind în afara oricărei cardinalități. Din
Ion Iancuț () [Corola-website/Science/316478_a_317807]
-
(n. 4 ianuarie 1932, Huesca, Aragon) este un regizor spaniol. Filmele sale au majoritatea trăsături a curentului neorealist cu caractere mitologice în stilul lui Luis Buñuel. Tatăl lui Carlos a fost mininstru de finanțe iar mama sa o pianistă. În timpul războiului civil spaniol familia sa se mută la Madrid apoi la Valencia, iar mai târziu la Barcelona. După terminarea războiului va
Carlos Saura () [Corola-website/Science/322360_a_323689]
-
VI: oameni (Haven), sanctuar (Sanctuary), infern (Inferno), necropola (Necropolis) și fortăreața (Stronghold). Primele două facțiuni sunt considerate "bune". Următoarele două sunt considerate "rele". Stronghold este considerat "neutru". Prima facțiune este formată atât din oameni (cavaleri, preoți) cât și din creaturi mitologice: grifoni și îngeri. Ei au creat Sfântul Imperiu, cu capitala la Falcon’s Reach. Sunt luptători excelenți în defensivă și câștigă de multe ori pe termen lung prin rezistența lor sporită față de atacurile adversarilor. Sunt trupe extrem de rezistente, cu un
Might amp; Magic: Heroes VI () [Corola-website/Science/322502_a_323831]
-
află parțial sau integral 7 din cele 10 comune care alcătuiesc provincia Chiloé: Mitologia locuitorilor din insula Chiloé se bazează pe un amestec de credințe religioase indigene și legende și superstiții aduse de spanioli. Folclorul chilot este bogat în animale mitologice și spirite ("Caleuche", "Trauco", "Pincoya", "Invunche" etc.). Ca urmare a relativei sale izolări, pe insula Chiloé s-a dezvoltat un stil arhitectural unic, specific doar acestei zone. După venirea spaniolilor, pe insulă au fost construite numeroase biserici din lemn, specifice
Insula Chiloé () [Corola-website/Science/316875_a_318204]
-
Sibiu. Chiar și Gerrit Dou, precum și alți tineri artiști olandezi și-au lăsat amprenta pe opera lui Mișu Popp, dovadă stând în acest sens lucrarea "Efect de lumină". Influențe religioase renascentiste pot fi observate la "Portret de călugăr" și tema mitologică este slab reprezentată în opera sa prin cele două lucrări "Moartea Cleopatrei" și "Orfeu în infern", aflate la Muzeul Brukenthal din Sibiu. Constantin Lecca și Mișu Popp fiind primii artiști români cu educație plastică occidentală, nu au găsit în societate
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
secția Istorie), Universității de Vest din Timișoara, susținând teza de licență "Reprezentări de divinități în arta plastică geto-dacică", fiind coordonat de către Doina Benea. Acesta își susține tot sub îndrumarea Doinei Benea teza de disertație cu titlul: "Permanențe precreștine în tradiția mitologică românească" în anul 2001. După absolvirea facultății, între 1999-2003 a fost profesor titular de istorie și geografie la școala generală din comuna Becicherecu Mic, județul Timiș, iar din anul 2002 și-a început cariera universitară ca preparator în cadrul Catedrei de
Liviu Măruia () [Corola-website/Science/328934_a_330263]
-
Chinei. Totuși, există o "continuitate parțială genetică între locuitorii paleolitici și populațiile contemporane tibetane". Istoria Tibetului anterioară secolului al VI-lea este puțin cunoscută și se bazează, în general, pe tradiții orale și de multe ori se confundă cu elemente mitologice. Astfel, conform tradiției Avalokitesvara, Bodhisattva al Compasiunii, încarnat într-o maimuță, a fertilizat un demon, iar din unirea lor s-au născut șase membri fondatori ai triburilor importante din Tibet.
Tibet () [Corola-website/Science/325473_a_326802]
-
lui Napoleon, designul este inspirat din arheologie. Sunt reînviate luxul și măreția Imperiului Roman, dar sunt utilizate și elemente egiptene și grecești antice. Ornamentele sunt excesive și conțin: frunze de acantă, torțe, coroane imperiale, victorii înaripate, încoronate cu lauri, figuri mitologice îmbogățite cu bronzuri aurite, precum și simboluri ca: vulturul roman, tridentul lui Neptun, caduceul lui Hermes. Numeroase sunt și motivele militare, cum ar fi armurile, trofeele, săbiile, căștile, semnele imperiale (inițiala "N" de la "Napoleon", albina napoleoneană, vulturul). Stilul este somptuos, cu
Stil Empire () [Corola-website/Science/325993_a_327322]