6,060 matches
-
Întregii istorii spirituale a omului din neolitic și până În zilele noastre. Pentru deplina Înțelegere a operei lui M. Eliade, perspectiva globală este indispensabilă. Scrisă de-a lungul a șase decenii, opera sa cuprinde: studii de istoria religiilor, antropologie, etnografie, folclor, mitologie, lucrări de indianistică, literatură, memorialistică, jurnalistică. Lucrările sale științifice au atras atenția cercetătorilor Încă de la Început, suscitând curiozitatea unui numeros public, fascinat de ideile și de noutatea interpretărilor sale. Autorul impresiona prin erudiție, prin capacitatea de a pune În valoare
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
sale științifice au atras atenția cercetătorilor Încă de la Început, suscitând curiozitatea unui numeros public, fascinat de ideile și de noutatea interpretărilor sale. Autorul impresiona prin erudiție, prin capacitatea de a pune În valoare esențialul În unele domenii ca: religie, istorie, mitologie, antropologie, folclor, literatură. Publicate sub forma eseurilor sau a unor impresionante sinteze de istoria religiilor, aceste lucrări Îl impun pe Eliade ca personalitate complexă care domină un material documentar imens și eteroclit, În efortul de a pune În lumină prezența
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
arhetipul și simbolul. II.1. Mitul O zonă sistematică explorată de M. Eliade este aceea a mitului, domeniu În care preocupările sale se interferează cu cele ale lui L. Blaga, autor care a adus un punct de vedere original asupra mitologiei românești. Mitul ni se Înfățișează ca un fenomen cultural complex cu neputință de cuprins În formula cheie a unei singure și unilaterale interpretări. De aceea, M. Eliade afirmă că: „este neîndoielnic să se afle o singură definiție, susceptibilă de a
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
pierdută cât de mediocră i ar fi condiția, omul modern este un purtător de semn și are șansa unei inițieri spre și În sacralitatea lui” (/164). Mitul reprezintă spațiul de securitate al omului, iar literatura nu poate fi decât „fiica mitologiei”Eliade sugerează această genealogie În convorbirea cu Claude Henri Roquet din 1978: „Se știe că literatura, orală sau scrisă, este fiica mitologiei și a moștenit ceva din funcțiile acesteia: să povestească Întâmplări, să povestească ceva semnificativ ce s-a petrecut
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
În sacralitatea lui” (/164). Mitul reprezintă spațiul de securitate al omului, iar literatura nu poate fi decât „fiica mitologiei”Eliade sugerează această genealogie În convorbirea cu Claude Henri Roquet din 1978: „Se știe că literatura, orală sau scrisă, este fiica mitologiei și a moștenit ceva din funcțiile acesteia: să povestească Întâmplări, să povestească ceva semnificativ ce s-a petrecut În lume ... Cred că orice narațiune, chiar și aceea a unui fapt cât se poate de comun, prelungește marile povestiri relatate de
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
Încercările lor de tot felul”. În alt loc, Eliade recunoaște că istoria (narațiunea) are și o funcție salvatoare. În situații imposibile, de claustrare, oamenii au supraviețuit prin povestiri. M. Eliade vorbește și de literatură ca desacralizare și „degradare” progresivă a mitologiei: „Suntem pe cale de a Înțelege astăzi un fapt pe care secolul al XIX-lea nu putea nici măcar să-l prevadă: că mitul, simbolul, imaginea țin de substanța vieții spirituale, că le putem camufla, mutila, degrada, Însă niciodată extirpa. Ar merita
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
prin povestire și „aceasta Înseamnă că cel care știe să povestească poate, În anumite Împrejurări grele, să le salveze” (/156). Prin cuplul „Bătrânul și Ofițerul” (FărâmăDumitrescu, dar și BirișDuma din Noaptea de Sânziene), Eliade mărturisește că voise să opună două mitologii: „Mitologia populară, mitologia din folclor, care este de o bogăție vie și necesară (...) și mitologia lumii moderne, a tehnocrației (...), deci mitologia oamenilor Înarmați cu o logică și cu tot felul de instrumente” (/156). Sistemele de coduri prin care indivizii din
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
povestire și „aceasta Înseamnă că cel care știe să povestească poate, În anumite Împrejurări grele, să le salveze” (/156). Prin cuplul „Bătrânul și Ofițerul” (FărâmăDumitrescu, dar și BirișDuma din Noaptea de Sânziene), Eliade mărturisește că voise să opună două mitologii: „Mitologia populară, mitologia din folclor, care este de o bogăție vie și necesară (...) și mitologia lumii moderne, a tehnocrației (...), deci mitologia oamenilor Înarmați cu o logică și cu tot felul de instrumente” (/156). Sistemele de coduri prin care indivizii din cele
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
aceasta Înseamnă că cel care știe să povestească poate, În anumite Împrejurări grele, să le salveze” (/156). Prin cuplul „Bătrânul și Ofițerul” (FărâmăDumitrescu, dar și BirișDuma din Noaptea de Sânziene), Eliade mărturisește că voise să opună două mitologii: „Mitologia populară, mitologia din folclor, care este de o bogăție vie și necesară (...) și mitologia lumii moderne, a tehnocrației (...), deci mitologia oamenilor Înarmați cu o logică și cu tot felul de instrumente” (/156). Sistemele de coduri prin care indivizii din cele două „clase
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
grele, să le salveze” (/156). Prin cuplul „Bătrânul și Ofițerul” (FărâmăDumitrescu, dar și BirișDuma din Noaptea de Sânziene), Eliade mărturisește că voise să opună două mitologii: „Mitologia populară, mitologia din folclor, care este de o bogăție vie și necesară (...) și mitologia lumii moderne, a tehnocrației (...), deci mitologia oamenilor Înarmați cu o logică și cu tot felul de instrumente” (/156). Sistemele de coduri prin care indivizii din cele două „clase” Încearcă descifrarea simbolurilor povestirii sunt diferite. Bătrânul (care semnifică mai multe lucruri
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
cuplul „Bătrânul și Ofițerul” (FărâmăDumitrescu, dar și BirișDuma din Noaptea de Sânziene), Eliade mărturisește că voise să opună două mitologii: „Mitologia populară, mitologia din folclor, care este de o bogăție vie și necesară (...) și mitologia lumii moderne, a tehnocrației (...), deci mitologia oamenilor Înarmați cu o logică și cu tot felul de instrumente” (/156). Sistemele de coduri prin care indivizii din cele două „clase” Încearcă descifrarea simbolurilor povestirii sunt diferite. Bătrânul (care semnifică mai multe lucruri: un individ biologicește vârstnic, dar și
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
povestirea Un om mare, este o sămânță de uriaș. Reprezintă prelungirea unei rase ce a trăit cândva, În timpul Întâmplărilor biblice. Anormalitatea ei este semnul unei biologii sacre. Este nucleul mitic central al narațiunii, acela În care elementele de basm (de mitologie greco latină) pătrund În cadrul obișnuit al prozei. Ele nu sunt fără legătură cu ideea fundamentală a perpetuării, supraviețuirii miticului. În jurul Oanei, Fărâmă țese o altă plasă de povestiri care Împing narațiunea centrală spre anul 1700: „Cum să vă povestesc urmarea
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
pe care voiați să le țineți secrete” (). Prin detaliile pe care le dă, Eliade sugerează nu numai nașterea (scrierea) unei narațiuni mitice, dar și posibilitățile ei de lectură. ”Lectorii realiști”, (noii anchetatori), golesc povestirea de conotațiile ei mitice, inițiatice, demască mitologia creată de Fărâmă. Găsind „cifrul” vor traduce visele Oanei despre coborârea În peștera tapetată ca făcând aluzie la comoara poloneză ascunsă de Economu etc. ... În nuvela Pe strada Mântuleasa sunt mai multe mituri care se amestecă. Iorgu Calomfir s-a
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
că de la viață la moarte trecerea este imperceptibilă și că, În fapt, omul trăiește concomitent sau succesiv În două universuri. Din amândouă i se fac ,,semne”, În amândouă este supus la ,,probe” fără să știe. Uneori visul, care este o mitologie camuflată, alteori plăcere (experiențele lui Gavrilescu În bordei) constituie ,,anticamera unei realități” (/137). Ieșind din această realitate, profesorul aude tramvaiul huruind - un semnal al istoriei - și redescoperă baba (Cerberul) așezată la punctul de frontieră Între două tărâmuri. Reintrat În realitatea
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
Editura Junimea, Iași, 1987. 35. Handoca M.: Mircea Eliade, Editura Recif, București, 1993. 36. Jung, G.C.: În lumea arhetipurilor, Editura Jurnalul Literar, București, 1994. 37. Kernbach, V.: Miturile esențiale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978. 38. Kernbach, V.: Dicționar de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989. 39. Kernbach, V.: Universul mitic al românilor, Editura Științifică, București, 1994. 40. Lovinescu, M.: Întrevederi cu M. Eliade, E. Ionescu, Șt. Lupașcu și Gr. Cugler, Editura Cartea Românească, București, 1992. 41. Lotreanu, I.
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
vietățile conversează, sacrul se întâlnește cu profanul. Pământenii, confruntați cu simboluri fantastice (izvorul alb, bourul alb, sihastrul), le primesc de parcă ar fi în ordinea normală a universului și integrează firesc fantasticul în real, regăsind astfel în opera lui Sadoveanu o mitologie cu zei, rituri și eroi legendari, timp și spațiu fabulos. Nuvela Copil schimbat de Pavel Dan este o construcție epică având la bază elemente din folclor. Este o relatare la persoana I despre puterea diavolului, de a substitui copiii nedoriți
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
asemenea scriitor, este o continuă replică, cu jocul de oglinzi întors asupră-i ca un omagiu de reciprocitate. Alături de Eminescu și Creangă, Caragiale are meritul de a fi introdus în literatura română, primele forme de fantastic, forme preluate atât din mitologia populară românească cât din cea europeană, pe care le-a tratat astfel încât au rezultat unele din cele mai reprezentative opere cu caracter fantastic din literatura noastră. Fără îndoială că fantasticul lui Caragiale nu este unul vizionar, însă acestuia îi revine
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
acest al doilea aspect: el evocă "eficacitatea simbolică" a vindecărilor șamanice (Lévi-Strauss, Anthropologie structurale, Plon, Paris, 1958) sau scrie că "toate obiectele sunt impregnate de semnificație" (Anthropologie structurale deux, Plon, Paris, 1996, p. 19; ed. I, 1973). Lucrările sale despre mitologiile comparate dezvoltă calea interpretării simbolice, punând în evidență efectele practice ale mitului în viața societăților; • dimensiunea corporală trimite la regulile de viață și la "tehnicile corpului". Tot lui Mauss i se atribuie insistența deosebită pe dimensiunea corporală a culturii și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
relativ. "Nu nesocotiți secolul 20; e un moment bun al culturii, care se întoarce cu egală grijă către trecut și viitor." Noica ne vorbește apoi despre cele două cosmotizări survenite în cultura Europei: o dată, cu filozofia elină, care elimină haosul mitologiei; a doua oară cu creștinismul (tot ispravă greacă, prin Pavel - Antiohia, i se pare lui Noica). După haosul științei pe care-l trăim în epocă trebuie să vină din nou un agent cosmotic; ne trebuie iar un grec. Vineri, 7
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu o oralitate prodigioasă, dar incapabil să scrie o pagină coerentă. De pe urma lui au rămas "322 de vorbe memorabile" și admirația înduioșată a lui Cioran. De pe urma lui Noica a rămas ultimul sistem de ontologie european. Noica aparține istoriei gândirii, Țuțea mitologiei culturale. " Dar admirația lui pentru Wittgenstein îi șterge multe păcate..." Asta ne lasă să înțelegem că autorul notei e în raporturi de cordialitate cu opera lui Wittgenstein, că este chiar un fan al lui, de vreme ce-i iartă lui Noica păcatele
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pe pereți, zgomotul infernal al orașului, amintirea "sandviciurilor" cu slănină cu boia pe care le primea când pleca la școală, în ultimii ani ai domniei lui Ceaușescu. Nu lăsa în urmă prieteni, iubite, amintiri. Nu avea nostalgii. Liber afectiv de mitologia locului și a obârșiilor, era de fapt perfect echipat pentru întîlnirea cu altă lume, de fapt cu orice lume. Nu trăgea după el "petecul nostru de cer" și sensibilitatea lui, enormă, era mai degrabă a unui tânăr planetar. Așadar a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sa prin analogie s-a dovedit a fi cu totul corectă, limpede și fără săritură. Cu această ocazie d-sa a dezvoltat o sumă de cunoștințe etnologice, încît fiecare propoziție conținea ceva nou; totodată a dovedit o cunoștință amănunțită a mitologiei populare române, a cărei analogie cu credințele populare ale altor popoare a făcut-o cu totul evidentă. Dar tocmai din cauza bogăției de cunoștințe desfășurate cu această ocazie sarcina unei dări de samă pe scurt devine aproape cu neputință. D-sa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sub impresiunea naturei mărețe, în Egipet sub impresiunea atîrnărei acestui stat de soare, Nil și pământ. Ajungând apoi la greci, la cari politeismul a născut o neîntrecută dezvoltare a artelor plastice, d-sa a arătat pe scurt cosmogonia grecească, apoi mitologia și reprezentarea plastică a figurelor ei. Totodată au arătat cum paralel cu cultul s-a dezvoltat metafizica, apoi scepticismul și cum acestea a adus la cădere politeismul grecilor și romanilor. În fine d-sa încheie cu următoarele cuvinte: "Omul, din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ca celui mai apropriat reprezentant al zeului suprem. Despărțirea oamenilor în caste nemișcătoare a rezultat asemenea din acest mod de a privi lumea ca și credința în metempsicoză și apatia poporului din India. Urmând apoi cu detalii din cosmogonia și mitologia inzilor, a trecut la acea mare reformă religioasă datorită lui Budha. D-sa a arătat că budhaismul s-a lățit mai mult în alte țări decât în India din aceleași cauze din cari creștinismul, născut în Iudeea, s-a răspândit
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
însemne așa ceva, că tot ceea ce este de necrezut mai întâi trebuie sfârtecat. EA: Istoveala vieții... asta obosește. Poate, cine știe, o să ne întâlnim din nou. Când totul va fi ars, atunci va ieși la iveală o dependență totală, poate o mitologie a ordinei de zi, ca să te întâlnesc. EL: Mitologia ordinii de zi. Omul iscusit iese ca figura care se retrage la final afară. EA: Acum, când în sfârșit suntem acasă, începem să gândim din nou. EL: Știu, atât timp cât cineva trăiește
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]