6,604 matches
-
din realitatea acestora, ca referințe profesionale, dar și cu competențe specifice derivate, fără a anihila cu totul spiritul programelor tradiționale. Astfel vor recurge și la strategii de definire a lor, precum: menținerea celor tradiționale și realizate (adaptate pentru a fi mobilizate și integrate ulterior) sau lăsarea celor tradiționale cu adăugarea celor transversale sau introducerea de situații din viața reală viitoare prin adaptarea celor tradiționale (cu selectarea a ceea ce rămâne pentru viitorul practician). Așadar sunt posibile diferite combinații, pentru formarea progresivă a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
arată că metodologia de transmitere și însușire nu mai este eficientă în formarea competențelor, precum în cazul cunoștințelor, căci ele se construiesc prin exersare variată, sunt activate în rezolvarea de situații critice complexe, se transferă, aparțin acțiunii și practicii efective, mobilizează un sistem de achiziții variate. Cum este evident că de aici decurg noi roluri pentru educator, paradigma formării competențelor implicând chiar schimbarea și în formarea acestora, atât în etapa formării inițiale, cât și în cea a dezvoltării lor profesionale. Este
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mai depinde și de valorificarea diferitelor sarcini problematizate, de contextul cultural, de capacitățile intelectuale, sociale, emoționale sau fizice, atitudini, perseverență, reducerea stresului relațional, abilități practice, empatie. Nu este o uniune eclectică a diferitelor competențe, ci măsura în care ele se mobilizează și se raportează la valori, la valorificarea diferitelor resurse și experiențe. De aceea o "bună predare" în clasă se învață (Brundrett și Silcock, 2002, pp. 14-29) și devine eficientă în sens praxiologic, dacă: • se raportează strict la realizarea obiectivelor educației
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și în acțiuni practice, pentru demonstrarea și a ceea ce știi să faci), • armonizarea tendinței disciplinelor (cât de mult și cum în abordarea lor didactică), a cunoștințelor de a se specializa, diversifica, aprofunda și abordările transversale/transdisciplinare ale competențelor, care să mobilizeze, să coreleze diferite, diverse cunoștințe. Dar aceasta se referă la construirea documentelor curriculare în concretizare, ca și la metodologia profesorului, conștientizată astfel, aplicarea abordărilor menționate prioritar, ca să se treacă de la predare la învățare, la nivelul organizării și proiectării efective. Acestea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a obiectivelor terminale, generale și specifice, echilibrate pe dezvoltarea personalității și pe raportarea la așteptările socio-profesionale (profilul, referențialul de competențe). La care se adaugă și evaluarea criterială, mai ales formativă și în situații, sarcini, probleme, proiecte efective, complexe care să mobilizeze integrat cele învățate, să le utilizeze ca resurse în demonstrarea competențelor. Indiferent de etapele parcurse pentru definirea unui curriculum conform acestei paradigme, schimbarea conceperii lui este importantă la nivelul central al curriculumului național, pe coordonatele menționate: profilul de competență așteptat
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cunoștințele teoretice și expert de bază), • mobilizarea acestora în situații reale sau simulate, roluri, probleme deschise (pentru cunoștințele procedurale și experiențiale), efectuarea de reflecții proprii ca viitori educatori (în raport cu competențele, cu alternativele de soluționare a problemelor, situațiilor). Astfel pot fi mobilizate în practică diferite tipuri de cunoștințe pedagogice, dacă nu mai este limitarea la însușirea lor în sens declarativ sau simplu aplicativ, ci se procedează și la "transpoziția lor pragmatică" și experiențială, în noile situații profesionale viitoare. Putem exemplifica cu un
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cu centrarea pe învățare, pe explorare independentă sau prin interactivitate, • să prelucreze conținutul dat după eficiența învățării la fiecare educat, • să-l raporteze la aplicarea teoriei în diverse probleme, situații practice efective, • să realizeze verificări în situații complexe, care să mobilizeze și să integreze achizițiile învățate constructivist, pentru a dovedi împlinirea formării competențelor. Schimbarea de paradigmă, ce s-a conturat în anii '80 de la prioritatea predării clasice la cea a învățării active, a devenit o alternativă, pentru a remedia multiplele dificultăți
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
combinarea de tipuri, alternative procedurale. Recurgerea la un curriculum conceput pe competențe de bază, construite progresiv interși transdisciplinar și care cuprinde explicit, facilitează aceste moduri de învățare. • Conceperea evaluării pe criterii de calitatea a cum educații cunosc, folosesc și își mobilizează achizițiile în rezolvarea de sarcini complexe reale, iar nu a cum reproduc sau aplică simplu informațiile date. • Realizarea diferențierii și individualizării, în mod flexibil, pe capacitățile și competențele de bază, cu varierea metodologică, fără constrângeri ale timpului sau ale situațiilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
soluții, de validare a construcției realizate prin confruntarea, generalizarea soluției. • Cerințe necesare: raportarea sarcinii la un scop autentic, prezența îndrumării și stimulării, implicarea directă a educatului în rezolvare, apelul la resursele proprii, colaborare. • Acțiuni specifice: educatul intră în acțiune, se mobilizează, își valoriCategorii Caracteristici. Procedee. Instrumente fică reprezentările anterioare, formulează variate puncte de vedere și interpretări, le confruntă cu alte opinii sau surse, aplică proceduri de căutare și înțelegere, generalizează după dezbatere în grup, efectuează noi aplicații și reflecții critice, chiar
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
acum prioritar competențele formate, în diferite etape ale progresului învățării, la diferiți educați, în diferite contexte. Și sunt înlocuite în verificare testele standardizate de cunoștințe, abilități, cu rezolvarea de situații reale sau prin recursul la soluții alternative, în care sunt mobilizate sumativ-integrativ achizițiile prin construirea învățării, conform noii definiri a competențelor. Sau este tot mai mult consolidată sintagma "evaluare formativă" (introdus de Scriven, 1967 și actualizat în 1991), dar este la fel vehiculată și sintagma "evaluare sumativ-integrativă", ca două moduri esențiale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
oferă remedierea oportună. • Sugerează alternative metodologice. • Constată realizarea progresului în raport cu elementele contextului. • Provoacă reflecții pe probleme distincte, critice, pe proceduri pentru a găsi oportunități imediate. Formează atitudinea pozitivă de corectare, depășire, de învățare a obținerii succesului, performanței. • Nu descurajează, ci mobilizează. Îndepărtează frustrările. • Susține afirmarea rolului educatorului în leadership. • Învață să se gândească critic și în sistem, pentru a găsi cauze, interrelații, sugestii, colaborare, valorificare a altor experiențe. • Stimulează dialogul variat pentru clarificare, corectare, dezvoltare, noi proiecte. • Facilitează obținerea unui rapid
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în colaborarea cu grupul, să aprecieze sensurile găsite de către fiecare, să evite să eticheteze sau să dea acum note pentru acțiuni, educați. • Educatorul crede că orice educat poate să reușească beneficiind de o susținere adecvată, la timp și acesta își mobilizează resursele, privește co-responsabil exigențele ajungerii al reușită, devine conștient de limitele sale, de efortul de depus, de prevenirea eșecului. Se inițiază un dialog cu educatul, pentru conștientizare, completare, corectare. • Ridică problema managementului comunicării educator-educați-grup Criteriul Evaluarea formativ-constructivistă și în diferite
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
rezolvarea de situații complexe, dificil însă de standardizat. Se evaluează astfel calitatea formării, în chiar efectuarea de sarcini luate din realitate, dovedind astfel competențe. Educatul nu-și etalează doar cunoștințele, ci demonstrează cum le asamblează, le integrează, le contextualizează, le mobilizează, le transferă în combinație cu alte dimensiuni formate, pentru a rezolva cu succes problemele, situațiile reale date. Desigur că toate aceste deziderate ale evaluării reconsiderate vor modifica apoi însăși conceperea curriculumului, a modalității de instruire, a formării-dezvoltării profesionale a educatorilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de verificare efectivă, transformarea radicală a practicii globale a educatorilor. Ca fenomen de reformă, nu se mai limitează la transmiterea și evaluarea cunoștințelor sau efectuarea de aplicații simple, ci la verificarea prin situații complexe și noi, în care achizițiile sunt mobilizate, transferate. În aceste acțiuni se măsoară, pe indicatori, nu atât elementele componente antrenate în sine, prin reproducere, cât combinarea, prelucrarea lor, ceea ce indică importanța definirii corespunzătoare a referențialului specific unei competențe, a cadrului conceptual al evaluării de tip integrativ aici
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sistemului în raport cu așteptările societății și determină inițierea de cercetări, de dialoguri de reglare la acest nivel, • generează studii interdisciplinare pentru explicarea complexă a celor obținute și pentru reglare astfel, mai ales sociologice, psihologice, manageriale, economice, politice, la nivel de sistem. • mobilizează comunitatea interesată de educație, de sistem (educatori, părinți, economiști, cercetători) pentru acțiuni prin cooperare de reglare sau schimbare. În același sens, evaluarea de tip PISA (descrisă mai sus) are consecințe asupra "pedagogiei prin rezultate", sprijinind un nou mod de reglare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Desigur că educatorul nu poate prescrie toate aceste elemente de leadership în proiectarea activității, nu poate preciza situațiile concrete și modul de rezolvare, pentru că este dinamica lor, dar el le cunoaște teoretic și le aplică într-o proiectare flexibilă, le mobilizează direct, efectiv în clasă, le combină și ia decizii rapide de rezolvare metodologică eficientă. De unde nevoia de organizare a mai multor programe de dezvoltare profesională a acestor manageri efectivi în clasă, de perfecționare în practica leadershipului de succes. Recursul la
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pentru o apropiere de așteptările educaților, de a aduce în prim plan noi strategii de ghidare, ca un semn al culturii manageriale asupra importanței acestor probleme (Bean, 2004). Atunci leadershipul se referă la indicatorii privind modurile de acțiune: • cum acesta mobilizează clasa, • cum fiecare educat participă la variatele decizii și își asumă roluri, • cum gestionează resursele necesare pentru succesul experiențelor de învățare, • cum maximizează sarcinile și situațiile necesare noii abordări, • cum identifică și analizează diferitele efecte asupra motivării educaților și a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
problema critică în activitatea Criterii Cercetarea-acțiune-formare expertă Acțiunea formare-cercetare a practicianului • Direcțiile influențării formării și autoformării. • Aplicarea strategiilor active în predare-învățare, educare. • Eficiența metodelor, instrumentelor în învățare, educare. • Competențele persoanelor implicate în cercetare-acțiune. sa, formulează interpretări cauzale prin reflecție, se mobilizează pentru acțiune nouă, imaginează o modalitate generală, formulează ipoteze, se oprește la o soluție verificabilă, formulează reflecții pentru aplicare, efectuează acțiuni de verificare, formulează teorii empirice, recurge și la metareflecție. • Dă un nou rol celor care cercetează în organizație, pe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pot apare situații În care au nevoie de sprijin calificat din partea unei persoane cu competență psihodepagogică, care să Îi ajute să depășească cu succes anumte probleme legate de comportamentul copiilor. În cazul În care familia nu găsește resurse să se mobilizeze În recuperarea copiilor cu conduite greșite, dirigintele poate interveni prin antrenarea elevului, prin intermediul unor responsabilități, În realizarea unor activități școlare și extrașcolare interesante, care pot să-i comute atenția, preocupările și energia de la situațiile negative din familie și să-l
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
elemente cognitive, ci presupun și puternice componente afective. Cu cât o valoare este mai puternic înrădăcinată, cu atât ea ocupă un loc central în sistem și cu atât este trăită mai intens, luată în serios, suscită mai multe emoții și mobilizează energii vehemente. Există valori pentru care oamenii își sacrifică viața. Modul de organizare al unui sistem de valori variază de la o cultură la alta. Logica sa internă nu se supune mereu acelorași reguli. Această divergență este, dealtfel, motivul principal de
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
politică, iar intonarea entuziastă a imnului național ne duce cu gândul la patriotism. Valorile latente nu se manifestă în cursul normal al vieții, dar în circumstanțe excepționale pot fi ridicate la rangul suprem. Solidaritatea, spre exemplu, puțin menționată în sondaje, mobilizează oamenii în cazul inundațiilor, al cutremurelor sau al oricăror alte catastrofe. Procesul de producere și achiziție Valorile nu sunt principii eterne, impersonale, care există independent, încă de la început. Ele sunt, în ultimă instanță, "create" și enunțate de personalități marcante sau
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
precum siguranța națională sau drepturile moștenite de-a lungul istoriei. 4. Valorile dau naștere atitudinilor și orientează comportamentele. Semnificația matricelor comportamentale nu poate fi elucidată fără a ne referi la valorile culturii cu care avem de-a face. 5. Valorile mobilizează acțiunile, mai ales când sunt ne-glijate, contrazise, atacate, luate în derâdere. 6. Valorile contribuie la menținerea și controlarea societății, din moment ce ele sunt baza legitimității ordinii sociale, baza validității legilor și practicării controlului social (persoana sau grupul care nu se conformează
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
așa cum i s-a întâmplat lui Salman Rushdie), conform ordinii culturale existente. Dacă inovatorii izolați reușesc să treacă de stadiul în care, dacă sunt descoperiți, ar putea fi cenzurați sau îndepărtați și reușesc să inițieze o mișcare ascendentă și să mobilizeze urmașii (transmițători, imitatori, discipoli, propagatori), ei se afirmă ca forță istorică reală. De acum, vor avea mai mult sau mai puțin ocazia de a introduce o schimbare, mai ales dacă noile valori răspund unei așteptări, unei aspirații latente sau deja
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
sunt nesocotite etc. Biserica nu mai are nici măcar resursele necesare pentru a se autoreforma. Din momentul în care conflictul este deschis, forțele politice intră în scenă pentru a profita de schimbările religioase în disputele lor pentru putere. Păturile populare se mobilizează și ele, sperând că accentele profetice ale protestantismului le vor elibera de sub opresiune. Urmărind punctul de vedere pe care l-am reținut, nu ne vom opri la Luther sau Calvin, actorii principali care conduc ofensiva, nici asupra conflictelor sângeroase, ci
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de vacanțe anuale. Se generalizează și săptămâna cu cinci zile lucrătoare. Activitățile de timp liber își găsesc un loc important în sistemul de valori al europenilor. Perioadele de vacanță ritmează anul. Ele devin sacrosante. Viața se oprește. Este imposibil să mobilizezi oamenii în vederea unei acțiuni colective sau să organizezi alegeri. 2. Istoria arată că statutul femeii a fost foarte diferit de-a lungul secolelor și culturilor, dar că nu a fost niciodată egal cu cel al bărbatului. Ne putem întreba cum
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]