4,723 matches
-
nu chiar absența semnelor de punctuație la construirea de propoziții eliptice de predicat. Prozodic, demuzicalizarea versului amintește într-un fel de Adrian Maniu („Ceas cu articulații moarte / Orele păsări arse de lut / Izbind chei oarbe fără toarte / În inima somnului mut”), pe alocuri rime sărace, asonanțe, versuri rimate diferit (încrucișat sau îmbrățișat) sau când rimate, când nerimate, în aceeași poezie. Ceea ce îl particularizează însă de acum și îl impune interesului estetic e un nonconformism propriu modului său poetic. Cartea are drept
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
trecut: buze roșii, fragede și pâraie spumoase pe care numai ea le zărește." (p. 58) Îndrăgostită de lume, de ceea "ce se vede", însă, mai mult decât de ce se aude (ceea ce nu înseamnă că suportul esteticii Magdei Cârneci este filmul mut, sonorul are și el aportul lui, doar că este mai puțin pregnant), ancorată într-o aventură solicitantă de asumare a propriei feminități și cea a poziției de scriitor vis-à-vis de cea a cititorului mileniului trei, zis și "un vast cititor
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
își păzește onoarea și convingerile nu prea are cum să rămînă anonim timp de patru ani, iar dacă nu simte nevoia să vorbească are atunci ca personalitate o greutate simbolică peste care nu se poate trece. Una e să fii mut ca o lebădă, în felul lui Blaga și absolut cu totul altceva e să taci fiindcă nu ești în stare de mai mult, în felul multor parlamentari autohtoni care practică muțenia. Probabil că absenții și cei care au votat împotrivă
Votul parlamentarului anonim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17153_a_18478]
-
vechi, care nu sînt cele ale bisericii, clădirea ei fusese de mult transformată în depozit și sătenii nu par foarte afectați, ci datinile din ce în ce mai golite de sens ale ritmurilor naturii; Sima și nepotul ei, băiatul din flori al unei odrasle mute și nimfomane; bătrîna Nastasia care "vorbește în dodii"; Katerina, mama abandonată de Petruha cel convertit, care dă foc izbei părintești dintr-un exces de zel tovărășesc. Toți aceștia sînt cei care "nu se lasă duși" și pentru care se organizează
Despărțirea de Matiora by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17160_a_18485]
-
sunt neclare. ... XXXIII. RĂSĂRIT, de Daniela Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1416 din 16 noiembrie 2014. Soarele aprinde cerul Cufundat în adormire, Dezlegând, astfel, misterul Umbrelor fără simțire. Sub o pătură făcută Dintr-un rece întuneric, El trezește-o rază mută Din abisul ei feeric. O trimite drept iscoadă Peste lumea amorțită Ca în noapte să o vadă De lumină dezgolită. O, ce divă se arată Și ce scenă are-n cer! Tot în juru-i se îmbată Cu lucirea din eter
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
codru, prin pășuni de roua vieții, pe cărări de soare mândru, întorc firul tinereții. Brumăriu și plin de zarvă, cu icoane prinse-n floare, naște sufletul din larvă, a mea umbră zburătoare. O minune stă să cadă, din al cerului mut caier, Dumnezeu veni să vadă, muza-mi renăscând prin aer! Se tot uită-n jur mirată, tot văzduhu-i simte plânsul, viața ce i-a fost furată, odihnea acum într-însul. Și-a strivit în palme dorul, agățându-l lin pe-
ROUA VIEȚII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381317_a_382646]
-
praful ce-n praf mă va preface vei vrea ca praful ce-a uscat cerneala-mi să-l risipești tăcut ale mele simțuri vei reciti cu suflet grav, tenace, cu ochi înlăcrimat, ci nu cu gând de critic îngelozit și mut, ca umila-mi ființă s-o vezi cum în iubire zace. de bâjbâita-mi rimă și emotiva-mi slovă să nu te agăți cu mintea, ci inima-mi s-o-auzi cum bate tic-tac-ul nemuririi visat cât am trăit, cântat-am fără
SONET 32 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381328_a_382657]
-
Schizofrenul stabilește un contact evaziv pe când autistul refuză orice fel de contact fizic sau social. Gândirea autistului este inhibată, unii pot fi chiar inteligenți, pe când a schizofrenului este confuză. Vorbirea schizofrenului este egală, fără diferențieri tonale pe când autiștii sunt adesea muți sau ecolalici. Mișcările autiștilor sunt grațioase, manipulează cu ușurință obiectele, sunt fascinați de obiecte mecanice. Mișcările schizofrenilor sunt neîndemânatice, rău controlate, au dificultăți În manevrarea obiectelor. Autiștii sunt dezinteresați și detașați, schizofrenii sunt confuzi și anxioși. Dezvoltarea autiștilor e oprită
AUTISMUL INFANTIL PRECOCE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
este aceea de solidaritate, până la comuniune, cu făpturile umile: „Tolănită în mușcătoarea ei singurătate / O mică reptilă rupe flori roșii / Pe-o pajiște roșie / Vântul trece pe-aici în salturi speriate. De ce iei apărarea spurcăciunii? / Îmi strigă cei ce privesc / Muta noastră conviețuire...” Deznodământ blajin). Cu Judecătorul de păpuși (1980; Premiul pentru poezie al Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca), universul de frăgezimi primăvăratice, lumea exuberantă de plante și animale, de jucării și personaje închipuite își precizează net configurația și caracterul de vis
BOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
limbaj sincopat, neutru, aparent inofensiv. Povestea sa de amor, relatată episodic, cu o neutralitate sceptică, e și ea marcată de urâciunea din jur, ceea ce îl determină pe ziarist să părăsească totul și să se retragă, cu un fel de disperare mută, la o fermă. Comentatorii vor aprecia proza lui S. ca fiind anecdotică, dar izvorâtă dintr-o „cunoaștere a eternului omenesc atât de ascuțită”, încât sintetizează „drama și îndeobște tragicomedia închisă în câteva linii dure”, cu o sobrietate însoțită de un
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
sâmburi de lumină”. Cultivarea formei fixe temperează despletirea lirică și procură o carcasă protectoare. În recuzita imaginilor îi corespunde refugiul în „turnul de fildeș” suit „pe-a culmilor singurătate”: „Mă-nchid de-acum în turnu-mi singuratic/ Croit din sidefarea zării mute,/ Eu singură cu-al inimii jeratic”. Sfidând „noroiul”, viața cu „vag miros de mucigai” și o umanitate mizeră la care „nu vrea să coboare”, S. poematizează abundent, în linie macedonskiană, evadarea din teluric, „împrăștierea în imensitate”, unde „A sufletului flacără
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
muzicalul lipsesc din opera sa, care ar fi clasică dacă echilibrul n-ar fi stricat în sensul rigidității. Idilicul lui Sadoveanu e în înțelesul cel mai larg asiatic, scitic (fără înnegurări slave), revărsat într-o netulburată placiditate, într-o cantitate mută. G. CĂLINESCU Temele literaturii sadoveniene? Natura, țăranul, provincia, trecutul istoric. Dar ce ne spun ele? Constituie ele „lumea” despre care scrie Sadoveanu? Sadoveanu nu scrie despre o lume: el creează o lume. Care nu este produsul memoriei, după cum nu este
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
pe care nu o poate depăși. Dacă nevroticul suferă din cauza lumii, paranoicul din cauza sa, melancolicul suferă, În mod paradoxal, pentru că nu poate suferi. El nu simte nici o emoție, este Închis În el Însuși, ca Într-un cerc al unei dureri mute, din care nu mai poate ieși. El nu poate depăși lumea și nu se poate depăși nici pe sine. Ambele Îi sunt străine, ambele i se refuză. Este starea de Închidere totală În sine, de Încremenire absolută a ființei umane
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Băutura lor simplă și favorită nu este berea, vinul sau rachiul, ci șerbetul, adică apă Îndulcită cu zahăr nerafinat, și se bucură În general de o bună sănătate. Ei fac, de asemenea, multe exerciții de gimnastică, În care tshapi și muti sunt preferate atunci când sunt obosiți, deoarece Îi ajută fizic la stimularea circulației. Primul procedeu poate fi descris ca o succesiune de ciupiri, iar al doilea, ca un proces de lovire a corpului cu ambii pumni. Localnicii din India au și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de toate zilele În Bucureștii de la 1830, iar cel care o va scrie va face În primul rând un stenic omagiu indirect revistelor de odinioară. Dar cum arăta această viață? Era ea la fel de improbabilă și de automată ca un film mut? Asachi făcuse o Înștiințare, Înainte de a Începe revista, că dimpotrivă: avea să scrie În foaia sa despre acele „politicești și interesante novitale șnoutățiț din toate țările lumei, buletine de la teatrul războiului, culegeri istorice, literale, morale, filologice”, ceea ce Însemna cultură citadină
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
subcuvinte (1974), la hieratic, mitologic și metafizic. Poetul se „caută” sub povara regnului animal, vrea „subcuvintele”, cele care oficiază „sardanapalice chimii/ dând fiori și muguri adâncurilor vii/ și fructe noi, ascunse gurilor tirane” (Punctul cunoașterii). Găsind „semne” noi la intersecții mute, de cântec, zbor și febră, poetul este un visător, un zburător „de pradă”. Femeia-pisică înflorește ca „ghimpele”, pătimașă, aflată sub unda „duhului străbun”. Se conturează acum câteva teme predilecte. Cântând „subobiectele”, T. zice: „iarba crește din mine”, „nu sunt decât
TORYNOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
uman, efemer, în comparație cu natura veșnică și impasibilă. Omul se afundă sub troianul vremii și al uitării, contopindu-se treptat cu elementele cu al căror ciclu se identifică: „Astfel tot mai neștiut/ Spre adânc îl fură/ Și-l îngroapă-n sânu-i mut/ Veșnica natură./ Vara trece pe cărări,/ Frunza-n codru sună,/ Trec cernite înserări,/ Nopți adânci cu lună”. Alte texte memorabile sunt Balada munților, poem al transhumanței și al toamnei, ori Balada popii din Rudeni, unde contemplația se însoțește cu o
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
de front, poemele din ciclul Pasărea morții devin o posibilă replică la Ciclul morții al lui Camil Petrescu. Eludând spectaculosul macabru, senzaționalul terifiant, poetul comunică tragicul individual, suferința înnebunitoare a cărnii, exasperarea neputincioasă și resemnarea amară a nervilor epuizați, țipătul mut al conștiinței defuncționalizate. Maxima expresivitate se realizează în Visul negru, poem care, având ca moto versul lui E. A. Poe: „Răspunse corbul: Nevermore”, cuprinde ca refren un cuvânt german cu sonoritate asemănătoare: Hungertod („moarte prin foame”). Cu procedee tehnice analoage celor
ŢUGUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
publică frecvent: despre procesul de presă intentat „Tribunei” din Sibiu pentru mai multe articole „îndreptate contra statului maghiar”, încheiat cu achitarea lui Ioan Slavici, despre activitatea Societății România Jună din Viena, despre o discuție aprinsă la Academie în jurul lui „u mut” între Gh. Sion, Al. Roman, Titu Maiorescu și B.P. Hasdeu, despre sumarele gazetelor „Observatoriul” și „Telegraful român” din Sibiu, „Gazeta Transilvaniei” din Brașov, „Luminătoriul” din Timișoara etc., despre apariția volumelor Scrieri din junețe și exil (I) de C.A. Rosetti
UNITATEA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290353_a_291682]
-
dintre aceștia, îi ajută să se cunoască, să se înțeleagă și să se susțină reciproc. Unii părinți cred că duc o povară, alții, o comoară ; depinde prin ce prismă privesc realitatea. Este vinovat un copil că s-a născut surd, mut, retardat, orb sau nu poate alerga la fel ca ceilalți ? Acceptarea se poate învăța, prioritatea o reprezintă familia (părinți, copii etc.), urmează societatea (școala, grupul de prieteni, etc.). Avem senzația uneori, că luptăm cu morile de vânt, nu suntem receptați
PĂRINŢI ŞI COPII. In: Arta de a fi părinte by Ana Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1421]
-
noapte”, dar, sub regimul nocturn, devine „geniu”. Noaptea îl restituie patriei lui eterne, incoruptibile, lumii visului: „Țara mea e în vis așezată”. În „cetățile albe” ale visului, ca în folclor, ca în poezia lui Lucian Blaga ori ca în Cântecul mut al lui Tudor Arghezi, „coboară transcedentul”. Un transcendent profan, ce ia înfățișarea lunii, multiplicată. E o lună atât de familiară, încât visătorul „o simțea printre degete, în inimă, pe gene” și, intrată în odaia lui, i se răsturna pe masă
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
care vor continua și după prohod, toată ziua, toată noaptea, toată ziua următoare: „Mario, Mario... Ce mult te-am iubit eu pe tine, Mario, Mario...”. Naratorul e integrat și el în spectacol. Observând, înregistrând, Darie participă la tragedie, ca actor mut. Simțămintele lui se consumă fără glas, în plan pur interior. Trăind cu ai săi tristețea pierderii mamei sau retrăind momente de altădată, naratorul devine, în mai multe rânduri, poet, evocarea sa capătă aripi, frazele vibrează. Poematică este însăși structura romanului
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
ipohondriace, aure epileptice, vis, hipnoză, stările crepusculare isterice, stările de extaz, derealizare, anorexie mintală etc.). J.P. Sartre afirmă că de regulă în condițiile de normalitate „corpul este trăit în tăcere”. H. Tellenbach face aceeași afirmație că trupul reprezintă o zonă mută în raporturilor sale cu sinele, această „tăcere” a corpului fiind tulburată numai de senzațiile de foame, sete, somn, oboseală, durere, infirmități etc. Toate acestea reprezintă „obiectivări ale trupului” prin care acesta își manifestă tendințele sale exterioare. Un aspect important îl
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de data aceasta o anumită „armătură logică” ce conduce către surprinderea sensului obiectului deja văzut (M. Foucault, J.M. Leger și R. Garoux, J. de Ajuriaguerra, M. Merleau-Ponty, J.P. Sartre). „Privirea obiectului” nu implică însă nici o intervenție asupra acestuia. Ea este mută. Actul de observare al obiectului, în psihopatologie, în prima sa etapă se limitează la ceea ce este imediat vizibil, exterior obiectului. Cea de-a doua etapă a actului de „observație-înțelegere” constă din „ascultarea” obiectului, a persoanei bolnavului, care relatează propriile sale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anterior, ele să fi fost integrate templelor, ulterior fiind situate în apropierea (dar în afara) acestora. Este cazul școlii de scribi de la Teba, situată lângă templul lui Ramses al II-lea. La fel, școala din Karnak se afla lângă templul zeiței Mut. În schimb, școala de la Deir-el-Medineh era lângă necropolă și-i adăpostea în permanență pe elevii meseriași, pictorii și scribii mormântului. Organizarea riguroasă a curriculumului atestă că aceste instituții educative complexe urmau o tradiție considerabilă. Planul de învățământ cuprindea un core
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]