36,388 matches
-
importante de baș (Figaro, Don Alfonso, Leporello, Sarastro), dar și ca regizor al unor spectacole bine primite de critică și public. Natură subiectelor abordate, programatic sau nu, este diversă; ambii convorbitori se mișcă lejer și cu pricepere în arcanele lumii muzicale. Este o discuție purtată de la egal la egal între doi profesioniști de înaltă pregătire, cu orizont intelectual larg, îndrăgostiți de meseria în și prin care trăiesc - un spectacol de inteligență. Întrebările cad întotdeauna pe punctul esențial, impulsionând sau relansând dialogul
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]
-
contemporani are ca pretext invitația autoarei de a imagina un presupus directorat într-un teatru ideal: se construiește în fața noastră o strategie repertoriala de înaltă ținută și se schițează principiile unui statut demn al artistului liric. O galerie de portrete muzicale ale unor mari cântăreți, dirijori schițate cu finețe induc ideea evoluției artei cantului și a gustului muzical. La insistența Adei Brumaru, care cu instinct ziaristic a inteles ca acest aspect nu trebuie neglijat căci da măsură omului, Pântea amintește acțiunile
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]
-
construiește în fața noastră o strategie repertoriala de înaltă ținută și se schițează principiile unui statut demn al artistului liric. O galerie de portrete muzicale ale unor mari cântăreți, dirijori schițate cu finețe induc ideea evoluției artei cantului și a gustului muzical. La insistența Adei Brumaru, care cu instinct ziaristic a inteles ca acest aspect nu trebuie neglijat căci da măsură omului, Pântea amintește acțiunile pe care le-a organizat pentru țară după 1989 (strângere de fonduri prin concerte, casete etc. ajutoare
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]
-
Despina Petecel Theodoru Parcurgerea textelor poetice care au stat la baza conceperii celor patru cicluri de lieduri, reunite pe primul CD realizat de Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, ne oferă posibilitatea de a defini personalitatea compozitorului Pascal Bentoiu în datele ei morale, umane, intelectuale, afective, creatoare. Conținutul lor ideatic se menține constant în sfera unei filosofii existențiale, evoluând - în opinia mea
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
spre lumină. Dacă succesiunea ideilor poetice urmează un traseu similar treptelor cunoașterii - Pascal Bentoiu ne-maiținând seama de cronologia fiecărei serii de lieduri (Flăcări negre, 1974, Eminesciana II, 1958, Cântece pe versuri de Nina Cassian, 1959 și Incandescențe, 1977) -, succesiunea ideilor muzicale e dominată de trei simboluri decelabile și în structura motivică a operei Oedip de George Enescu: lumina, strigătul, misterul. Faptul certifică afinitatea de substanță a gândirii muzicale a lui Pascal Bentoiu cu gândirea muzicală a compozitorului pe care - în ultimii
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
1958, Cântece pe versuri de Nina Cassian, 1959 și Incandescențe, 1977) -, succesiunea ideilor muzicale e dominată de trei simboluri decelabile și în structura motivică a operei Oedip de George Enescu: lumina, strigătul, misterul. Faptul certifică afinitatea de substanță a gândirii muzicale a lui Pascal Bentoiu cu gândirea muzicală a compozitorului pe care - în ultimii ani - nu ostenește să-l restituie istoriei muzicii universale, "completându-i" schițele Simfoniilor a IV-a și a V-a și, de curând ale Poemului "Isis", cu
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
1959 și Incandescențe, 1977) -, succesiunea ideilor muzicale e dominată de trei simboluri decelabile și în structura motivică a operei Oedip de George Enescu: lumina, strigătul, misterul. Faptul certifică afinitatea de substanță a gândirii muzicale a lui Pascal Bentoiu cu gândirea muzicală a compozitorului pe care - în ultimii ani - nu ostenește să-l restituie istoriei muzicii universale, "completându-i" schițele Simfoniilor a IV-a și a V-a și, de curând ale Poemului "Isis", cu "țesătură orchestrală". Revenind însă la ciclul Flăcări
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
care nu vrea să demonstreze altceva decît că "Viața e frumoasă! (unchiule Șam!)"... Și iată cum i-a fost dat unui regizor britanic să facă cel mai cehovian film american produs vreodată! Șam Mendes - care, acum, montează și o comedie muzicală la New York, Wise Guys - nu se sfiește să declare: Cînd toate astea o să se termine, mi-ar plăcea să mă întorc acasă"... Toate astea însemnînd, probabil, si Oscarurile de la sfîrșitul lui martie. După douăzeci de ani de la cîștigătorul Ordinary People
American Beauty by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17286_a_18611]
-
ca fond, reușește să prezinte la rampă personalități actoricești. Și asta nu e puțin lucru. Stele în lumina dimineții de Alexandr Galin. Traducere și adaptare de Lia Crișan și Tudor Steriade. Regia: Gelu Colceag. Scenografia: Liliana Cenean, Ștefan Caragiu. Ilustrația muzicală: Gelu Colceag. Pregătire muzicală și compoziții originale: Constanța Câmpeanu. Distribuția: Crina Mureșan, Adriana Trandafir/ Valeria Sitaru, Camelia Maxim/ Carmen Tănase, Iuliana Ciugulea/ Elvira Deatcu, Șerban Ionescu/Ionel Mihăilescu, Dorina Lazăr/ Oana Ștefănescu, Ioan Bătinaș/Mihai Danu.
Flacăra olimpică și marginalii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17303_a_18628]
-
prezinte la rampă personalități actoricești. Și asta nu e puțin lucru. Stele în lumina dimineții de Alexandr Galin. Traducere și adaptare de Lia Crișan și Tudor Steriade. Regia: Gelu Colceag. Scenografia: Liliana Cenean, Ștefan Caragiu. Ilustrația muzicală: Gelu Colceag. Pregătire muzicală și compoziții originale: Constanța Câmpeanu. Distribuția: Crina Mureșan, Adriana Trandafir/ Valeria Sitaru, Camelia Maxim/ Carmen Tănase, Iuliana Ciugulea/ Elvira Deatcu, Șerban Ionescu/Ionel Mihăilescu, Dorina Lazăr/ Oana Ștefănescu, Ioan Bătinaș/Mihai Danu.
Flacăra olimpică și marginalii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17303_a_18628]
-
egida colecției BPT (1994). Eliptice, incisive, prozodic impecabile, versurile dau la iveală un disperat exercițiu cotidian de introspecție și consolare față cu ieșirea din cursă a propriei vitalități, față cu semnele senectuții și ale crepusculului inexorabil. O suită de exorcisme muzicale în contra suferinței și tăcerii așternute în chip de "temniță" scrie Ion Horea în spiritul și ritmul meditațiilor eminesciene, nemurind clipa, raza, esența acelor corsi e ricorsi ale vieții și istoriei, la cotele unei virile purități stilistice. Dezbărate de luxuria metaforizantă
Via crucis by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17319_a_18644]
-
jertfelnic "necunoscut,/ nepăsător,/ pe crucea dată/ tuturor". Din climatul grav, de captivitate purgatorială poetul se ridică la sentimentul religios al naturii și al firii, se eliberează spre rugăciune, prin căință și adorație, întru thaumaturgica dezlegare a izvoarelor, sinonimă cu desăvârșirea muzicală a ideii poetice. Ispășirea și reculegerea, retragerea din lume în intenționata temniță lăuntrică stau mărturie că pentru Ion Horea poezia este o via crucis, cale a jertfei, a adevărului, a faptei artistice exemplare. Ion Horea, Bătăi în dungă, Ed. Albatros
Via crucis by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17319_a_18644]
-
O autoironie a sorții, explicație a ceea ce înseamnă să fii român evreu sau evreu român. Ca tot ce scrie Radu Cosașu, "exemplele" pe care le dă nu se pot nici rezuma nici cita trunchiat, trebuie citite acolo, în logica lor muzicală. * Toți autorii care își expun părerea în temă - Caius Traian Dragomir, H. Zalis, Gabriel Dimisianu, Nicolae Breban, D.R. Popescu, Răzvan Voncu - ajung pe diverse căi la aceeași concluzie, că operele scriitorilor români de origine evreiască sînt bunuri inalienabile ale culturii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17325_a_18650]
-
solemnitate extremă, un templu în care se rostește numai adevărul". Dacă tăcerea e, spre a ne exprima astfel, o impersonalitate primordială, ontologică, urmează treapta a doua a impersonalizării, pe care o reprezintă cultul formei. Constanța Buzea recurge la o expresie muzicală "perfectă", la o incantație care funcționează precum un mecanism ce pare a fi epuizat dificultățile lăuntrice ale actului creator, hrănindu-se din situația limită a mijloacelor întrutotul corespunzătoare scopului. Atari versuri, de-o frumusețe grea, narcotică, aidoma unui parfum de
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
îndrumare, de îngrijire profesională. În sfârșit, mai puțin spectaculoase dar deosebit de eficiente din punctul de vedere al finalităților se dovedesc a fi competițiile de orientare tematică. Mă refer în primul rând la Concursul Național "Mihail Jora", organizat de Uniunea Criticilor Muzicali în colaborare cu Universitatea de Muzică din București. Muzicologul Grigore Constantinescu, președintele juriilor, a știut, de fiecare dată, să imprime etapelor concursului o consistență repertorială solicitantă sub raportul exigențelor culturii stilistice. Iar rezultatele nu au întârziat a se ivi. Dintre
Tineri muzicieni, tineri competitori (II) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17340_a_18665]
-
știut, de fiecare dată, să imprime etapelor concursului o consistență repertorială solicitantă sub raportul exigențelor culturii stilistice. Iar rezultatele nu au întârziat a se ivi. Dintre laureații distincțiilor de vârf, marea majoritate a acestora sunt deja plasați în circuitul vieții muzicale internaționale sau studiază, în continuare, în prestigioase instituții de învățământ artistic în Europa și pe continentul nord-american; mă refer la basul Sorin Coliban ce poate fi întâlnit pe afișele operelor din San Francisco și Paris, la Cvartetul de coarde "Contempo
Tineri muzicieni, tineri competitori (II) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17340_a_18665]
-
lui Ion Scorobete începe cu un fragment ciudat, smuls parcă dintr-o povestire științifico-fantastică. Dacă n-am înțelege la timp că e vorba doar de o descriere acută, dintr-o perspectivă interioară de-o finețe aproape nevrotică, a unei audiții muzicale, am putea crede că va urma cine știe ce aventură spațială demnă de cititorii împătimiți ai unui Frank Herbert: "O muzică nouă, nemaicunoscută, zgrunțuroasă, nărăvașă, a zecimilor de secundă, subatomică, disipativă simți că-i înveselește diafragma, îi învălui, îi zgudui timpanele celofanate
Noaptea orgoliilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17372_a_18697]
-
datorită limbajului creației lor, sunt și universal cunoscuți, ba chiar sunt obârșii de influențe în artă și viață: "Enescu a fost influența determinantă în existența lor șa "muzicienilor care l-au cunoscut"ț și nu numai din punct de vedere muzical" (Yehudi Menuhin, Casa T. ). Pentru că, pe lângă genialitatea lui artistică, "Enescu este "la noblesse faite homme"", scria B. Gavoty, 12) și: "Eu îl așez printre cei mai mari compozitori contemporani" (19). Sunt folosite numele, chipurile, operele lor, ca imagini emblematice ale
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
începutul ian. 2000 1 Citatele (redate între " ") sunt din exponatele de la "Casa memorială - Centrul de Cultură "Rosetti-Tescanu - George Enescu" (citat: Casa T.), cu excepția celor menționate ca : (apud) Cosmovici (Alex. Cosmovici, George Enescu în lumea muzicii și în familie, București, Ed. Muzicală, 1990); (apud) Drăghici (Amintirile lui Romeo Drăghici despre George Enescu, în Cosmovici, 166-183); (apud) Gavoty (B.Gavoty, Les souvenirs de Georges Enescu, Paris, Flammarion, 1955). Mulțumiri d-nei dr. Elena Bulai, directoarea "Centrului Tescani"; de asemenea, d-nei secretare Daniela Munteanu. 2
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
Cosmovici, 166-183); (apud) Gavoty (B.Gavoty, Les souvenirs de Georges Enescu, Paris, Flammarion, 1955). Mulțumiri d-nei dr. Elena Bulai, directoarea "Centrului Tescani"; de asemenea, d-nei secretare Daniela Munteanu. 2 În traducerea în limba română (Amintirile lui George Enescu, București, Ed. Muzicală, 1982, 87), s-a scos următoarea frază, fără ca măcar să se marcheze aceasta prin[...], ci s-au pus...: "Pauvre maison, pauvre domaine, aujourd'hui disparu dans les tourmentes de la révolution". Măcar șí pentru că atât casa, cât și domeniul sunt astăzi "eliberate
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
alte opere menite a comemora seara în care pulsul geniului a încetat să mai palpite. De astă dată, fantastica "Muzică funebră francmasonică". Ceea ce este încă mai special în aceste festivaluri de iarnă se află, de fiecare dată, în ineditul ofertei muzicale: audiție și cercetare muzicologică. Teme nu inventate ci aduse în lumina care descoperă subiecte mozartiene în jurul cărora timp de șapte zile rămânem alături de muzicile lui, într-un anume fel ordonate și, alături de unii autori care i-au fost contemporani. Relații
Destine incomparabile by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17379_a_18704]
-
reușește într-o monografie, lapidară și eficace, de asemenea în conferința sa, să ne convingă în ce constă "marea excepție", "cazul aparte", care este acest compozitor cu o operă încă puțin cunoscută. El înțelege să afirme că Suedia propune lumii muzicale această figură dispărută ca pe un bun național care merită să intre în conștiința publică. Nu forțează nici comparația, nici măsurarea meritelor unui om plin de talent cu ce a fost și ce este Mozart. În festival, se cântă aproape
Destine incomparabile by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17379_a_18704]
-
pe care nu l-am ascultat). Nu-mi amintesc să fi văzut portretul lui J.M. Kraus la marea expoziție Suedia-Franța găzduită la Paris, la Grand Palais - cu câțiva ani în urmă. Și nici evocarea întâlnirilor de salon artistic, "mici dejunuri muzicale" din casa arhitectului Palmstedt, denumite la vremea lor "Kraussiade". Aflu acum că domnul Åstrand a scris catalogul extraordinarei evocări a perioadei în care tocmai Suedia gustaviană se deschisese relațiilor cu patria lui Rousseau, unde strălucea geniul muzical al lui Gluck
Destine incomparabile by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17379_a_18704]
-
artistic, "mici dejunuri muzicale" din casa arhitectului Palmstedt, denumite la vremea lor "Kraussiade". Aflu acum că domnul Åstrand a scris catalogul extraordinarei evocări a perioadei în care tocmai Suedia gustaviană se deschisese relațiilor cu patria lui Rousseau, unde strălucea geniul muzical al lui Gluck, de acolo importat și cultivat de artiștii suedezi. Roccoco-ul făcea și el furori: vestimentație, interioare, obiecte, viața la curte și în casele unor oameni înstăriți. Tranșant și spectaculos nu lipsea lemnul, nu lipseau construcțiile din bârne solide
Destine incomparabile by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17379_a_18704]
-
prezente deja în Ulița copilăriei. Teritoriul construit de Ionel Teodoreanu nu are nimic din determinismul sumbru al spațiului lui Faulkner - Yoknapatawpha sa e dominată de o grație și alegrețe vivaldiană. Conștiința sfârșitului imposibil de evitat nu elimină senzația de consistență muzicală a Medelenilor - deloc întâmplător, prima referință la Medeleni, cea din Vacanța mare, trimite către persistența melodică a numelui moșiei. Realismul nostalgic pe care Ionel Teodoreanu îl construiește în trilogia sa caută să surprindă, la unul din nivelele textului, o tranziție
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]