14,353 matches
-
cu totul acceptabilă. În această privință este semnificativ că, la 24 iulie 1849, Ion Ghica îi comunica lui Michal Czajkowski că Dembinski i-ar fi spus lui N. Bălcescu că nu va primi comandamentul militar dacă ungurii nu vor recunoaște naționalitățile slave și română. De altfel, Dembinski avea să afirme ca s-a dus în Ungaria, fără a înceta să se străduie ca maghiarii să încheie un tratat prin care să garanteze slavilor libertatea, privilegiile lor și naționalitatea, iar slavii să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu vor recunoaște naționalitățile slave și română. De altfel, Dembinski avea să afirme ca s-a dus în Ungaria, fără a înceta să se străduie ca maghiarii să încheie un tratat prin care să garanteze slavilor libertatea, privilegiile lor și naționalitatea, iar slavii să se alăture maghiarilor care reprezintă nu numai cauza libertății Ungariei, ci și a Europei. Să mai adăugăm că, la Pesta, Wysocki, Jakubowski și Sulakowski semnaseră contractul pentru proiectata legiune română, la a cărei comandă candida tot un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
consemnat opinia reprezentanților maghiari, care acordau Slovaciei, Voievodinei și românilor „întreaga lor autonomie și să nu le atașeze coroanei Ungariei decât printr-o legătură federală” (s. n.- L. B.). Din păcate nu exista o unitate de vederi nici măcar între fruntașii aceleiași naționalități în privința componenței și organizării federației sau confederației. Bem, Dembinski, Worcell ș.a. gândeau la o federație româno-maghiaro-polonă, în vreme ce Adam Czartoryski, Bystrzanowski, Lenoir ș.a. militau pentru o federație slavo-româno-maghiară, al cărei pivot urmau să-l formeze slavii. Dar, cum bine s-a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
inamică ungurilor și funestă însăși Poloniei, căci Polonia nu va renaște dacă Ungaria va cădea. Însă prințul [Adam Czartoryski — n.n.] favorizează pe inamicii Ungariei”. Firește, Kossuth nu găsea de cuviință să explice de ce anume Ungaria își făcuse inamici din celelalte naționalități ce luptau pentru emancipare. Aici, de altfel, se afla nodul problemei care se încerca a fi dezlegat în mod diferit de cei interesați. N. Bălcescu, la rândul său, nu agrea nici el o confederație în care elementul slav să predomine
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sunt, evident, un semn al strădaniilor menite să ducă la o alianță a popoarelor împotriva reacțiunii europene, dar, pe de altă parte, ele vădesc și neputința de a aduce la un numitor comun tendințe ce izvorau din dezvoltarea individualității fiecărei naționalități. Hippolyte Desprez observase foarte bine că, spre deosebire de Mickiewicz, care propaga un „panslavism literar liberal”, în care popoarele neslave vedeau însă o cale ce ducea la panslavism, Adam Czartoryski are meritul de a fi lăsat libertate individuală deplină tuturor popoarelor ce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Acesta din urmă n-a îndreptățit însă încrederea ce i se acordase: la Cracovia, aflând de izbucnirea revoluției în Lemberg, a „luat-o înapoi”, la Paris. Misiunea lui C. Bălcescu se încadra în proiectele de aplanare a divergențelor între conducătorii naționalităților și de extindere a revoluției, C. Bălcescu fiind îndatorat să ajungă la înțelegere cu sârbii (după parcurgerea Galiției). Din motive binecunoscute (în parte înfățișate și aici, în măsura în care se leagă de obiectul studiului nostru), acele proiecte au eșuat. Revoluția a fost
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1848, rolul primordial al factorului național. „Până când un popul - scria N. Bălcescu, la 21 ianuarie 1849, lui Ion Ghica - nu va exista ca nație, n-are ce face cu libertatea. Libertatea se poate lesne redobândi, când se va pierde, iar naționalitatea nu [...]. Pentru mine, chestia naționalității o pui mai presus de libertate”. N. Bălcescu, ca și alți fruntași ai revoluției române, a tras concluzia cuvenită din intervenția contrarevoluționară externă: pentru a putea transforma structurile interne potrivit propriei lor voințe, românii trebuiau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
național. „Până când un popul - scria N. Bălcescu, la 21 ianuarie 1849, lui Ion Ghica - nu va exista ca nație, n-are ce face cu libertatea. Libertatea se poate lesne redobândi, când se va pierde, iar naționalitatea nu [...]. Pentru mine, chestia naționalității o pui mai presus de libertate”. N. Bălcescu, ca și alți fruntași ai revoluției române, a tras concluzia cuvenită din intervenția contrarevoluționară externă: pentru a putea transforma structurile interne potrivit propriei lor voințe, românii trebuiau să acorde prioritate lichidării imixtiunilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Adam Czartoryski acorda întâietate chestiunii slave, socotind-o pe cea română (sau maghiară) ca o anexă a celei dintâi, N. Bălcescu profesa o concepție mai largă, care cuprindea soarta tuturor popoarelor din est, militând pentru conservarea, unirea și solidaritatea tuturor naționalităților din estul continentului, inclusiv cea slavă, pe o bază egalitară. Unii dintre polonezii stabiliți de mai mult sau mai puțin timp în Principatele Române s-au aplecat cu interes asupra realităților locale, studiindu-le, oferind soluții de însemnătate generală. Un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din convingere, o fantomă a trecutului văduvit de predispoziții verosimile, menite să slujească interesului general, demnității patriei, pe care tocmai ei, cei mulți, o redescopereau sau și-o imaginau. Cu deplina justificare, se poate spune că prima victorie a principiului naționalităților, după războiul Crimeii, s-a petrecut în Principatele Române, ceea ce completează șirul datelor virtual înzestrate să dea gir importanței anului 1859 și dincolo de fruntariile românești. Afirmația Barbarei Jelavich nu se revendică drept un primat al unei idei concluzive exclusiv personale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
recunoască public ceea ce, mai târziu, istoricii (între care A. D. Xenopol, N. Iorga etc. români, și Barbara Jelavich, V. N. Vinogradov, Em. Certan, K. Hitchins și atâția străini, mulți contemporani nouă) au scris și susținut că cea dintâi victorie a principiului naționalităților a fost tradusă în viață la Dunărea de Jos, mai precis, în Principatele Române. Firește, nu excludem, în limitele arătate, publiciștii acelui timp istoric, dar prin însăși profesiunea lor, ei erau abilitați pentru ceea ce s-a numit mai târziu „reportaj
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
observație este însă doar în parte adevărată: sîrbii în 1804, românii și grecii în 1821, românii în 1848, iugoslavii, ungurii, cehoslovacii etc. au făptuit revoluții fără să fie dirijați (poate doar incitați de medii publice) din afară. 3. În „secolul naționalităților” nu era posibilă o stare pacifică în Orientul european, unde trei mari imperii reacționare și multinaționale încătușau popoare ajunse la conștiința de sine. „Puține sunt popoarele - observa T. W. Riker - care în cursul dezrobirii lor și-au păstrat cumpătul atât
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și întâmplat. Hübner a caracterizat fără de cusur și atitudinea Angliei. El recunoștea că, în privința menținerii tratatelor și a Turciei, conivența anglo-austriacă este perfectă, cu diferența însă că Austria, „amenințată în existența sa dacă politica tratatelor este înlocuită cu cea a naționalităților”, va pune le bătaie toate forțele de care dispune, Anglia, indiferent de ce s-ar întâmpla, rămânând decisă să nu se strice cu Franța. Prinsă în hățișul complicațiilor și confruntărilor armate în Asia (răscoala cipailor a fost cu greu înăbușită, un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sale menite să-l ducă la definirea specificului nostru național și a particularităților evoluției noastre economice, social-politice și culturale. Stăruința cu care el a urmărit luminarea acestor probleme este cât se poate de firească într-o epocă de „renaștere a naționalităților”, când națiunile pe cale de constituire sau recent constituite își căutau propriul lor drum, într-o epocă în care - așa cum s-a observat - romantismul filozofic și literar în general, cel german (A. D. Xenopol a studiat în Germania) îndeosebi - au perseverat în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la o conștiință clară a existenței lor au produs ceva pentru binele omenirii”, încât, de aceea, „trebuie bine să ne însemnăm noi românii că orice progres pe calea civilizațiunii nu are pentru noi o adevărată valoare, decât întrucât reflectează asupra naționalității noastre”. În spiritul acestor idei, A. D. Xenopol a militat de la începutul și până la sfârșitul vieții sale. La Junimea - scria G. Panu - „curentul literaturii populare, mai pronunțat, l-au adus cei intrați pe urmă, precum Xenopol, Lambrior, Slavici, Miron Pompiliu, Creangă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o disociere post festum... Încă la 16 martie 1848, într-o notă către Kotzebue, cancelarul Nesselrode avertiza despre hotărârea țarului de a nu îngădui pătrunderea în Principate a propagandei revoluționare, ce avea drept scop „o emancipație politică după principiul reintegrării naționalităților”. În circulara aceluiași Nesselrode, din 19/31 iulie 1848, se încrimina faptul că românii din toate provinciile pregăteau o ridicare ce țintea la „unirea celor două Principate într-un singur stat”, fără nici o legătură cu Rusia sau Poarta otomană; „în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unde lucrează. Acquis-ul liberei circulații a persoanelor se referă și la aplicarea schemelor de asistență socială angajaților și familiilor acestora, care circulă în cadrul Comunității. Regulamentul 1408/71/CEE, care reglementează această materie, se referă și la membrii familiei, indiferent de naționalitate, care se află împreună cu un cetățean al unui stat membru care este angajat pe teritoriul altui stat membru al Uniunii. Instituțiile componente ale Delegației sectoriale * Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei (integrator de capitol) * Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
2 - Libera circulație a persoanelor a fost transmis Conferinței de Aderare România - UE în data de 7 decembrie 2001. a. Recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale România urma să identifice și să elimine, până la data aderării, toate restricțiile pe bază de naționalitate, rezidență sau limbă existente în dreptul de practicare a unor profesii reglementate. Era în derulare, cu asistență comunitară, proiectul de înfrățire instituțională cu tema " Recunoașterea reciprocă a calificărilor în scopuri profesionale", încheiat între MEdC, din România, și Ministerul Educației Naționale, din
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Comunității, respectiv nr. 2434/92/CEE, de amendare a Părții a II-a a Regulamentului 1612/68, stabilesc ca principiu general garantarea liberei circulații a lucrătorilor în cadrul Comunității. Punerea în aplicare a acestui Regulament necesită: abolirea oricărei discriminări bazată pe naționalitate între lucrătorii din statele membre în privința angajării, salarizării și a altor condiții de muncă și angajare, avantajele sociale și fiscale, precum și dreptul acestor lucrători de a circula liber în cadrul Comunității pentru a desfășura activități remunerate, sub rezerva oricăror limitări justificate
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Constituției, printr-o lege specială, care ar fi trebuit adoptată până în 2006, pentru a intra în vigoare la aderare. Libera circulație a lucrătorilor România confirma că, până la aderare, nu vor mai exista prevederi contrare acquis-ului comunitar, în special referitoare la naționalitate, rezidență sau limbă. Legislația privind permisele de muncă era aplicabilă, până la 1 ianuarie 2007, tuturor străinilor care doresc să se încadreze în muncă în România. Din 1 ianuarie 2007, nu mai era necesară eliberarea permiselor de muncă pentru cetățenii Statelor
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
sensul transpunerii prevederilor Directivelor Sistemului General, urmau intra în vigoare în 2004, cu excepția acelor prevederi care urmau a se aplica după aderare. Directivele sectoriale Notând confirmarea României că va identifica și elimina, până la data aderării, toate restricțiile existente bazate pe naționalitate, rezidență și limbă pentru practicarea profesiilor reglementate și că acest lucru va asigura că procedurile simplificate sunt puse în practică, pentru promovarea serviciilor în aceste domenii, UE a invitat România să confirme faptul că aceasta va fi și cazul profesiunilor
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
recunoaștere profesională în interiorul UE, de la data aderării, în concordanță cu procedurile aplicate în cadrul proceselor de extindere anterioare. De la data aderării, România trebuie să se asigure că legislația națională este conformă cu acquis-ul în ceea ce privește drepturile cetățenilor, în particular cu privire la cerințele de naționalitate, rezidență și limbă. Până atunci, cetățenii români și cei ai UE care nu au cetățenia română urmau să beneficieze de același tratament cu privire la educație, inclusiv cu privire la taxele de școlarizare. În domeniul liberei circulații a lucrătorilor, legislația nouă cu privire la regimul aplicabil
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
străinilor a adus o serie de clarificări cu privire la viză și cerințele de rezidență pentru lucrătorii pe cont propriu. Cu toate acestea, amendamentele la legea cu privire la permisele de muncă au introdus discriminări pentru lucrătorii migranți și familiile lor, pe motive de naționalitate. Pregătirea pentru coordonarea viitoare a sistemelor de securitate socială era la un nivel incipient. România trebuia să își dezvolte capacitatea administrativă, în particular cu privire la pregătire și consolidarea personalului care urma a fi responsabil cu aplicarea, din perspectiva aderării, a normelor
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
procedurilor aplicate în aderările anterioare. Cu toate amendamentele constituționale din 2003, o legislație mai detaliată era necesară în domeniul drepturilor cetățenilor. Până la data aderării se așteaptau asigurări că legislația României va fi aliniată cu regulile Comunității Europene, în special cu privire la naționalitate, rezidență, cerințe de limbă și drepturi electorale. Până atunci, cetățenii români și ai UE trebuiau să primească același tratament cu privire la accesul la educație, inclusiv cu privire la taxele pentru învățământul în limba maternă. În domeniul liberei circulații a lucrătorilor, noua legislație cu privire la
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
se referă exclusiv la Statele Membre și nu a solicitat obținerea unui drept formal la aceasta, înainte de aderare la Uniunea Europena. * Actele normative care reglementează domeniul investițiilor asigurau transparență și concurență loială, fără discriminare între formele de proprietate, originea și naționalitatea investitorului. Pe piața de capital românească nu existau restricții de investiții pentru investitorii nerezidenți și nu vor fi introduse astfel de restricții prin proiectele legislative viitoare. * În domeniul privatizării, se menționează că prevederile legate de păstrarea acțiunii nominative de control
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]