2,620 matches
-
jumătate a secolului al XVI-lea au fost construite nava actuală și altarul aferent. Altă intervenție majoră asupra edificiului a avut loc în anul 1766, când urmașii primilor ctitori și-au amenajat, sub pardoseala navei,cripta familială; tot atunci, turla, naosul și altarul au fost acoperite cu țiglă, iar peste vechiul paviment din cărămidă al bisericii au fost așezate dale din piatră. Din pricina fisurilor apărute în urma cutremurului din anul 1839, pereții lăcașului au fost consolidați prin montarea unor tiranți din fier
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
în condiții deosebit de grele (în sat neexistând nici măcar un car). Hramul bisericii este ,Adormirea Maicii Domnului” și a fost târnosita de episcopul Vasile Moga în anul 1838. Zidul masiv al clădirii (grosimea peste un metru) sprijină cele două cupole ale naosului și pronaosului prin arce transversale și longitudinale. (Lungimea bisericii = 24 m; lățimea = 10 m; înălțimea = 24 m). Arhitectura este în formă de navă, iar pictură este realizată parțial în 1842-1856 de Ioan Morariu din Laz în timpul păstoririi Pr.Ioan Breazu
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Laz () [Corola-website/Science/326685_a_328014]
-
și crăsnicu Olaru Ionu ot Gura Sadului și s-au zugrăvit de smeriții între zugravi iordiacon Ioan ot Deva și Nicolae zugrav ot Pitești. Anii Domnului 1765 Octomvrie întăia zi.” Decorul mural este alcătuit din două părți distincte, anume fresca naosului și cea a pronaosului, fiecare dintre acestea purtând pecetea distinctă a personalității artistice a autorului. Stilistic, execuțiile sunt asemănătoare, cu toate că nartexul are tratare mai liberă, explicabilă prin tematica abordată. Pe baza regionalismelor prezente în inscripțiile care însoțesc tablourile iconografice, s-
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
planimetrie și stil ea aparține artei moldovenești din vremea lui Ștefan și Rareș, chiar dacă amestecul formelor arhitecturale din Moldova și Transilvania în chiar structura construcției îi dau un caracter de unicat. Planul treflat (triconic) cu abside laterale semicirculare, împărțit în naos, pronaos și altar, o face asemănătoare monumentelor moldovenești din prima parte a domniei lui Ștefan cel Mare, în vreme ce altarul poligonal de factură gotică, o apropie de arta transilvăneană. Bolțile cu nervuri de piatră, cum o dovedesc consolele de pornire păstrate
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
chenarele ferestrelor și ușilor vădesc, de asemenea, o influență a goticului transilvănean, datorată participării unor meșteri autohtoni - poate bistrițeni - la construcția ei. De remarcat portalele specific moldovenești, în arc frânt pe fațada vestică și dreptunghiulare cu baghete între pronaos și naos. Nu este sigur că biserica a fost încinsă cu un brâu sculptat, aidoma celor din Moldova. Pentru înălțarea bisericii meșterii - ardeleni și moldoveni - au folosit piatra - adusă cu spatele de la Băbdiu, spun localnicii, desigur pentru a sublinia efortul cerut de
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
tencuială, se citește printre alte nume (subl.n.) “Ermonah Antoni Mol(doveanu)Vleat 7227 (1718)”. Se mai disting anii 7100 (1592) și 1735. La început biserica a fost tăvănită, urmele grinzilor de susținere a tavanului fiind vizibile în pronaos și naos. Bolta pe nervuri a fost realizată doar în altar. Într-o fază ulterioară au fost executate în naos și pronaos bolți semicilindrice din lemn. Cercetările din perioada 13-28 octombrie 1971 au dus la identificarea unor morminte în interior, uneori suprapuse
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
anii 7100 (1592) și 1735. La început biserica a fost tăvănită, urmele grinzilor de susținere a tavanului fiind vizibile în pronaos și naos. Bolta pe nervuri a fost realizată doar în altar. Într-o fază ulterioară au fost executate în naos și pronaos bolți semicilindrice din lemn. Cercetările din perioada 13-28 octombrie 1971 au dus la identificarea unor morminte în interior, uneori suprapuse, dar fără material care să susțină datarea. Cercetările din 1972 au surprins pardoseala inițială din cărămidă pe un
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
intervalul 1613-1629 până la 1764). Pe această bază, începuturile mănăstirii au fost stabilite în primul sfert al veacului XVI-lea (sub Ștefăniță?), mormintele fără monede din aceasta perioadă indicând o utilizare a spațiului strict monahală. Martori oculari susțin că în incinta naosului a fost descoperită o criptă din care au fost recuperate un lănțișor de aur, inele și cruciulițe, ceea ce ar dovedi că acolo a fost înhumat un ierarh. La începutul secolului XVII (1613-1639) biserica episcopală devine biserică de mir. Biserica a
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Vad () [Corola-website/Science/326716_a_328045]
-
a avut loc. ARHITECTURA DINAINTE DE RECONSTRUCȚIE Vechea arhitectură a Bisericii avea planul bisericii de astăzi, având forma bisericilor bizantine de tip constantinopolitan, ca și Biserica Domnească din Curtea de Argeș. Dimensiunile probabile erau de peste 30 de metri lungime și 15 metri lățime. Naosul avea forma crucii grecești, cu bolțile desemnate în interior și în exterior, pe acoperiș, de unde rezultau și cele două frontoane laterale rotunjite. Altarul avea două abside laterale înalte până la cornișa principală, în loc de a fi joase, ca la biserica nouă, care
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
cu blocuri de piatră, fiind dispuse astfel: la trei rânduri de cărămizi, un rând de blocuri, late cam cât cele trei rânduri de cărămizi. Pe cele două laturi ale bisericii sunt câte cinci ferestre; două la pronaos și trei la naos. Chenarul lor este dreptunghiular din blocuri de piatră cu un ornament simplu. Deasupra chenarelor se află arcade semicirculare din cărămidă aparentă. În rând cu ferestrele sunt făcute arcade oarbe, identice cu cele din jurul ferestrelor. În ansamblul lor, ferestrele și arcadele
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
află arcade semicirculare din cărămidă aparentă. În rând cu ferestrele sunt făcute arcade oarbe, identice cu cele din jurul ferestrelor. În ansamblul lor, ferestrele și arcadele sunt așezate astfel: spre altar cinci arcade oarbe, apoi în mijloc cele trei ferestre de la naos, trei arcade oarbe, cele două ferestre de la pronaos și lângă pridvor o arcadă. Deasupra acestora cam la 1,5 m distanță este un nou șir de arcade mai mici, pe jumătatea celor de jos. Sub streașină se află două rânduri
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
de jos. Sub streașină se află două rânduri de zimți din cărămidă, cel de jos mai gros, compus din trei cărămizi suprapuse, cel de deasupra având grosimea unei cărămizi. Streașina este mică și făcută din blocuri mari de piatră. În dreptul naosului se ridică, în exterior, și de o parte și de alta a bisericii, bolțile de zidărie caracteristice bisericilor cu planul de cruce greacă. În arcada acestor bolți sunt câte trei ferestre. O asemenea boltă este și deasupra intrării în pronaos
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
oarbe mai mici. La absida laterala a diaconiconului se află ușa prin care se pătrunde în altar. Biserica are trei turle de cărămidă. Două sunt mai mici, octogonale, așezate pe pronaos și una mai mare cu 12 laturi așezată pe naos. Sunt înalte și se termină sus cu cruci cu șapte brațe. Pe fiecare latură a turlelor este câte o fereastră adâncită în zid. Sus este terminată în boltă semicirculară. Deasupra ferestrelor se găsesc două arcuri de cărămidă și două rânduri
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
În partea stângă este inscripția din 1933. Chenarul din jurul ușii este de piatră sculptată frumos. Sus se termină în boltă semicirculară. Ușa bisericii este din bronz în două canaturi. Pe ea sunt executate artistic motive geometrice. Pronaosul este despărțit de naos prin doi stâlpi masivi cu baza dreptunghiulară având lungimea de 2,25m și lățimea de 1,25m. În rând cu el, către altar sunt așezați alți patru stâlpi exagonali, care susțin turla cea mare. Astfel în interiorul bisericii sunt șase stâlpi
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
17 mai 2000) - Teofan Savu (22 octombrie 2000 - 8 iunie 2008) - Irineu Popa (din 27 iulie 2008 până în prezent) În interiorul Bisericii se odihnesc vrednicii de pomenire Mitropoliții Olteniei Firmilian și Nestor, în mormintele amplasate de-a dreapta și de-a stânga naosului. Biserica Sfântul Dumitru din Craiova este și a fost coloana vertebrală a vieții spirituale din oraș, deoarece aici slujește Arhipăstorul cetății Baniei și Mitropolitul Olteniei.] În interiorul catedralei se găsesc moaștele Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, ale Sfinților Serghie și Vah
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]
-
sa perioadă de activitate. Astfel, la biserica de lemn din Dretea, comuna Mănăstireni, a lăsat un Deisis, din 1773, semnat Zugravu Simeon Silaghi, și “ucenic Andras din Cluj ”, iar în satul vecin, Bica, realiza pictura murală a altarului și a naosului, la nouă ani după edificarea actualei biserici, lăsându-și semnătura în proscomidie: Pomeni gospodi Popa Toma și soțu dumisale Marie: Marie, Oană, Găvrilă, Ilie, Marie, Onu, Marie; 1774, noiemvrie 18 zile. Inscripția de deasupra ușilor împărătești, menționată anterior, este de
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
Marie; 1774, noiemvrie 18 zile. Inscripția de deasupra ușilor împărătești, menționată anterior, este de aceeași mână. În absida altarului astăzi abia mai pot fi deslușite urmele unei reprezentări ample a Sfintei Treimi și scena Punerii în mormânt, la proscomidie. În naos, în registrul median, sus pe boltă, trei tablouri dintre cele mai bine păstrate, Cel Bătrân de Zile, Iisus Pantocrator și Duhul Sfânt, urmate în registrele descendente, spre nord și sud, de frize ale proorocilor, toate în medalioane egale, succesive, cu
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
deceniu al secolului al XVII-lea, primește un al doilea strat de pictură în prima jumătate a secolului al XIX-lea, realizat de Simion Silaghi și Mihai Borșoș în anul 1829. Acest lucru îl aflăm din textul pisaniei păstrat în naos: „În zilele prea înălțatului împărat Franțiscus I, episcop Ardealului Vasile Moga, protopop Tobie Perian, parohul locului Iosif Morariu, s-au zugrăvit această sfântă biserică cu toată cheltuiala cinstitului popor la anul domnului 1829 prin M. Borșoș și Simion Silaghi“. La
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
lucrările de restaurare, încredințate unor specialiști de preotul ortodox Zosim Oancea la sosirea sa în Sibiel, în 1964-1965. Acesta a intuit prezența acestor fresce acoperite de cinci straturi de var, pe un zid complet înnegrit de fumul lumânărilor. Cu un naos unic, cu nișe semicirculare și fresce care, împreună cu motivele biblice și liturgice tipic bizantine, preiau și motive occidentale tipic baroce, precum reprezentarea unor papi, biserica din Sibiel este astăzi un monument istoric național. Biserica a fost ridicată din strădania satului
Biserica Sfânta Treime din Sibiel () [Corola-website/Science/325532_a_326861]
-
pe locul actualei mănăstiri a fost un schit cu hramul "Nașterea Maicii Domnului". Piatra de temelie a fost pusă în anul 1933 de catre preotul Iosif Achirilei, ctitorul acestui așezământ, pe locul proprietății familiei sale. Mormântul său se află astăzi în naosul bisericii mari acoperit de o lespede de marmură. Schitul a fost sfințit la 8 septembrie 1933, de către Mitropolitul Bucovinei, Nectarie Cotlarciuc. Prin Decretul 410/1959 schitul a fost desființat, în anul 1962 fiind chiar demolat. Începând cu 1 iunie 1990
Mănăstirea Piatra Tăieturii () [Corola-website/Science/325724_a_327053]
-
cabană cu cinci etaje în care se găsesc chiliile, trapeza, biblioteca și atelierele. Cu excepția scărilor și fundațiilor, clădirile și clopotnița sunt ridicate în întregime din lemn de esență tare. Este din lemn de stejar, include altarul cu o absidă poligonală, naosul fără abside și pronaosul - ultimele două fiind despărțite printr-un perete de lemn, iar pe latura sudică pridvorul, ale cărui coloane de lemn sculptate susținut o mică turlă. Acoperită cu șindrilă, construcția este împodobită la exterior cu brâie de sculpturi
Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Dorna-Arini () [Corola-website/Science/325824_a_327153]
-
solului însă, biserica se termină brusc, mai înainte de terminarea acoperișului, astfel încât o parte semnificativă a acestuia stă suspendată în aer, sprijinându-se pe câțiva stâlpi de lemn. În bolta pridvorului, imediat sub acoperiș, se află așezat și un clopot mare. Între naos și pronaos se află două coloane groase, care sprijină bolțile superioare. În naos se află numai câteva ferestre micuțe, astfel încât lumina ce pătrunde în interior luminează timid chipurile sfinților. Iconostasul, care acoperă tainic Sfântul Altar, este din zid și frumos
Biserica Sfinții Îngeri din Romanii de Jos () [Corola-website/Science/325253_a_326582]
-
semnificativă a acestuia stă suspendată în aer, sprijinându-se pe câțiva stâlpi de lemn. În bolta pridvorului, imediat sub acoperiș, se află așezat și un clopot mare. Între naos și pronaos se află două coloane groase, care sprijină bolțile superioare. În naos se află numai câteva ferestre micuțe, astfel încât lumina ce pătrunde în interior luminează timid chipurile sfinților. Iconostasul, care acoperă tainic Sfântul Altar, este din zid și frumos pictat. Biserica „Sfinții Îngeri” funcționează astăzi ca biserică de parohie, ea aparținând satului
Biserica Sfinții Îngeri din Romanii de Jos () [Corola-website/Science/325253_a_326582]
-
bisericii. Prin intermediul acestei intrări, se ajunge în pronaosul bisericii. Cu lungimea de doar 2,18 m și lățimea de 3,71 m, pronaosul este tăvănit cu scânduri de brad având înălțimea de doar 1,81 m, și este despărțit de naos printr-un perete de lemn, mai mult simbolic. Se remarcă faptul că trecerea din pronaos spre naos nu se află poziționată exact la mijloc ci este ușor deplasată spre dreapta, marginea sa dreaptă aflându-se la doar 1,07 m
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
lățimea de 3,71 m, pronaosul este tăvănit cu scânduri de brad având înălțimea de doar 1,81 m, și este despărțit de naos printr-un perete de lemn, mai mult simbolic. Se remarcă faptul că trecerea din pronaos spre naos nu se află poziționată exact la mijloc ci este ușor deplasată spre dreapta, marginea sa dreaptă aflându-se la doar 1,07 m față de peretele drept în timp ce marginea sa stângă se află la o distanță de 1,33 m față de
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]