3,927 matches
-
să mergem mai departe și să abandonăm orice referire la istorie și la antropologia comparativă. Hobbes, în această lectură, identifică o logică a interacțiunii, un model ideal-tipic de presiuni și tendințe. Când actori egali interacționează în anarhie, mânați de competiție, neîncredere și dorință de glorie, un conflict caracterizat de violență generalizată poate fi prezis. Teoria necesită o simplificare radicală. Precum o caricatură reușită care selectează, exagerează și distorsionează cu bună știință pentru a capta trăsăturile definitorii ale subiectului, o teorie bună
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
arată sceptic în ce privește schimbarea naturii umane. Analiștii pot în mod rațional să nu fie de acord asupra variabilității și maleabilității naturii umane sau asupra intereselor statelor. Cei mai mulți sunt însă de acord că accentul pus de Hobbes pe importanța competiției, a neîncrederii și a dorinței de glorie reprezintă o caricatură pătrunzătoare, deși unilaterală, care merită o reflecție temeinică. Anarhia a fost înlocuită de conducerea politică ierarhică în majoritatea statelor. Chiar și guvernele rele și ineficiente reușesc în general să ofere un nivel
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
unora dintre ele. Iar substanța asumpțiilor realiste despre state este răspunzătoare pentru mare parte a caracterului distinctiv al teoriei. Anarhia, singură, nu produce războiul lui Hobbes al tuturor împotriva tuturor. El apare din competiția între indivizi egali, împinși de competiție, neîncredere și dorința de glorie, ce interacționează în anarhie. Eroii homerici în căutarea gloriei prin fapte mărețe, egoiștii hobbesieni conduși de frica unei morți violente, indivizii nietzscheeni conduși de voința de putere și homo economicus se pot comporta foarte diferit în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
surprinzător de scăzut de violență între state, dacă ne gândim că ele se află într-o condiție de anarhie (în sensul absenței unei autorități politice superioare). Ei își invită cititorii să reflecteze la probabilul nivel de violență, frică, insecuritate și neîncredere, chiar și în cele mai pașnice societăți, dacă autoritatea suverană s-ar prăbuși. Cel mai probabil rezultat ar fi o situație de haos, dar totuși nu aceasta este caracteristica centrală a politicii mondiale. Asta nu înseamnă că sugerăm că Școala
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
internaționale în lucrările lui Marx Pentru Marx, istoria umană a fost o luptă asiduă pentru satisfacerea nevoilor materiale primare, pentru înțelegerea și îmblânzirea lumii fizice, pentru a ține piept dominației și exploatării de clasă și pentru a învinge teama și neîncrederea în restul rasei umane. Cele mai importante realizări ale istoriei omenești includ victoria treptată asupra forțelor naturale ostile care se găseau odinioară dincolo de controlul și înțelegerea umană, eliminarea constantă a ignoranței și superstiției, capacitatea crescândă de a suprima lipsurile materiale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de nivelurile de creștere economică întâlnite în societățile mai mari și cu mai mulți membri. Acele mișcări care se vor fi pronunțat în favoarea secesiunii ar urma să se elibereze de formele de dominație și discriminare care cultivau vrajba națională sau neîncrederea. Pe termen lung, secesiunea națională ar urma să permită dezvoltarea solidarității între diversele proletariate naționale. Această abordare a naționalismului a fost destinată să oprească proletariatul de la fragmentarea în "curente separate naționale" (Stalin 1953: 343, 354). Lenin, ca și numeroși alți
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cu atâta fidelitate. Recorelând dimensiunea structural-polemică a textului pamfletar și contextul biografic, trebuie semnalat că experiența închisorii, convertită în act de creație în Poarta neagră și Flori de mucegai, îi va accentua spiritul negator, intransigent, atitudinea inobedientă, precum și o acută neîncredere în oameni. În ultima sa cercetare arhivistică și documentară, Pavel Țugui reconstituie un moment delicat al procesului, în care un anume Ștefan Antim (Wexler), coleg de redacție și apoi de temniță al ziariștilor inculpați, își deconspiră, prin depoziție, statutul de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cu habsburgii le inițiază Șerban Cantacuzino, și au fost continuate de Constantin Brâncoveanu. În centrul acestor tratative a stat ideea de independență a țării, libertatea religioasă și respectarea vechilor obiceiuri a țării . C. Brâncoveanu și ceilalți oameni politici privesc cu neîncredere alianța cu habsburgii. Era evident că aceștia voiau o Înlocuire a dominației otomane cu propria lor stăpânire. În aceste Împrejurări Țările Române stabilesc raporturi cu Rusia În timpul lui Petru cel Mare. Războiul ruso-româno-turc purtat pe teritoriul Moldovei se sfârșește cu
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Adunării, Cuza anunța În mesajul său, programul legislativ: reforma electorală și agrară, organizarea armatei, reforma instrucțiunii publice, secularizarea averilor mănăstirești, etc. În 13 martie 1864 a Început dezbaterea chestiunii rurale. Adunarea, dominată de marii proprietari funciari, a dat vot de neîncredere guvernului Kogălniceanu. Cuza a preferat să mențină cabinetul și să dizolve forul legislativ. Lovitura de stat din 2 mai 1864 a fost Însoțită de o proclamație către armată și una către popor. La scurt timp, a propus spre aprobare prin
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
ne vom imagina mai mult" (Rousseau). 10 Dispariția Invizibilului este un fapt siderant, pe care instrumentele de reproducere a realului îl fac, din nefericire, invizibil. Să rezumăm. În logosferă, care urmează după inventarea scrierii, ceea ce era cu adevărat era absent. Neîncrederea viza vizibilul: așa era în trecut cazul culturilor egipteană, greacă, bizantină, medievală sau, astăzi, budistă, hinduistă, animistă. Pentru două monoteisme din trei, Atotputernicul nu are nici chip, nici corp. El este cuvânt. A vrea să-i dai o imagine ar
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
plasat ca să facă geometrie". Se considera atunci drept evident faptul că lumea se explică prin ceea ce ne ascunde. În această sferă, adevărul, cum spune Lévi-Strauss, "se indică prin grija cu care se disimulează". În videosferă, această disimulare atestă falsul, iar neîncrederea vizează inobservabilul. Ceea ce nu este vizualizabil nu există. Dispariția ființelor de cuvinte, acele lucruri care nu țin decât să fie spuse, mituri în stare pură, fundamente ale vechiului Real: Națiune, Clasă, Lege, Republică, Îndatoriri, Progres, Interes general, Universal, Termen lung
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
oamenilor și a oamenilor concreți ai societății, toate științele sociale sunt în mutație profundă. Am avut anumite certitudini, ipotezele și concluziile erau formulate cu mai multă convingere, dar actualmente știința se îndoiește de sine, opinia publică o privește adesea cu neîncredere, uneori cu frică. Memoria recentă face presiuni asupra istoriei, gândirea critică devine "hipercritică", chiar "denunțare", asistăm la "sfârșitul marilor povestiri" (J. F. Lyotard), la creșterea interesului pentru "denaturalizare", la "criza politicului", la "declinul mișcării muncitorești", la epuizarea unor forme "clasice
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
că nu există bogăție care nu-i considerată și din punctul de vedere al cunoașterii sau al puterii pe care o dă... "Rădăcina care permite fondarea unei științe economice veritabile se află înainte de toate în jocurile complexe ale încrederii și neîncrederii, și numai după aceea, din comoditate și simplificare, în cazul simplu al schimbului de bunuri". "Intenția mea continua Tarde este de a arăta că, dacă vrem să ajungem în economia politică la legi veritabile, și în consecință cu adevărat științifice
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
pe de altă parte, logica subiacentă strategiilor de punere în act a reformelor și provocările cărora guvernele trebuie să le facă față sunt diferite. Așa se și explică de ce raporturile multor state cu organizațiile internaționale sunt marcate de compromis, manipulare, neîncredere, obediență, decuplare, izolare... Gradul de apropiere între sistemele de guvernare ale statelor naționale și modelele în afirmare la scară internațională Puterea de negociere a statelor Ridicat Scăzut Ridicată Compromis Manipulare/ Neîncredere Slabă Obediență Decuplaj/Izolare La compromis rezonabil poate ajunge
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
state cu organizațiile internaționale sunt marcate de compromis, manipulare, neîncredere, obediență, decuplare, izolare... Gradul de apropiere între sistemele de guvernare ale statelor naționale și modelele în afirmare la scară internațională Puterea de negociere a statelor Ridicat Scăzut Ridicată Compromis Manipulare/ Neîncredere Slabă Obediență Decuplaj/Izolare La compromis rezonabil poate ajunge guvernul unui stat cu putere ridicată de negociere, aproape de noul management public, de modelele în afirmare la scară internațională. În aceste condiții, strategia sa de punere în aplicare a reformelor va
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și intră sub jurisdicția legilor pieței... Studenții la zi "Procesul Bologna" a adus un val de reforme care pun sub semnul întrebării obiceiuri și obișnuințe, identitatea (socială) a principalilor actori ai vieții universitare. Unii denunță climatul urgentist, alarmist, care provoacă neîncredere celor care trăiesc cu neliniște modificările ce le sunt impuse, care pun în discuție urgențele și obiectivele ambigue (cu atât mai mult cu cât există numeroase incertitudini în privința consecințelor lor pe termen lung...). Universitatea situează în centru studenții. La intrarea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
propriul interes. Astfel, naturalismul biologic susține atât egalitarismul (arătând că, deși normele sociale sunt arbitrare, fiind impuse din afară, există legi naturale invariabile care demonstrează egalitatea dintre oameni), cât și inegalitatea biologică, care este tot una naturală; pozitivismul etic justifică neîncrederea în om și în posibilitățile sale, afirmând că acesta nu e în măsură să judece normele impuse de societate, ci, dimpotrivă, societatea oferă cadrul după care trebuie judecat individul; naturalismul spiritual, având posibilitatea de a se combina cu orice decizie
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
această poziționare față de problema raționalității aplicate politicii este asociată conservatorismului anglo-saxon, care se constituie, prin propria sa modalitate de a înțelege chestiunea adecvării la realitate, într-un tip specific de raționalitate. Acesta din urmă se caracterizează, din perspectivă cognitivă, prin neîncrederea față de abstracții, prin considerarea constructelor mintale drept sursă a erorii, prin supoziția ignoranței și failibilității umane, prin imprevizibilitatea viitorului, prin antiintelectualism și, nu în ultimul rând, prin supremația experienței 414. Și totuși, chiar și în aceste condiții, putem vorbi, în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
istorie a ideilor politice nu a încetat, de mai multe generații, să suscite lucrări frumoase și temeinice. Dincolo de diversitatea lor, dincolo de sistemele de valori, de referințele și interpretările cărora li se alătură, acestea prezintă totuși o constantă ciudată: o încăpățânată neîncredere în imaginar. Cu numai câteva excepții, și aceste excepții sunt recente, toate tind să restrângă investigația doar la domeniul gândirii organizate, rațional construite, logic conduse" (Raoul Girardet, Mituri și mitologii politice, Editura Institutul European, Iași, 1997, p. 1). 207 Cf.
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
activitatea guvernului, miniștrii fiind responsabili pentru actele lor în fața forului legislativ; primea petițiile; la începutul fiecărei sesiuni parlamentare era discutat Mesajul Tronului și adoptat proiectul de răspuns; avea dreptul de a interpela executivul; putea acorda vot de blam (vot de neîncredere) guvernului; ședințele erau publice. o Domnul putea convoca, suspenda sau dizolva Parlamentul; sancționa și promulga legile; putea refuza sancționarea legilor. Puterea executivă deținută de guvern și domn: o Guvernul alcătuit din miniștri, executa deciziile luate de Parlament. o Domnul numea
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
fost instaurate începând cu : 1711 în Moldova, după înlăturarea lui Dimitrie Cantemir; 1716 în Țara Românească, după înlăturarea lui Constantin Brâncoveanu. aducerea fanarioților pe tronurile celor două principate s-a datorat: orientării unor domni români către Rusia pentru lupta antiotomană; neîncrederii turcilor în domnii și boierii români; tendinței de extindere a habsburgilor în Moldova și Muntenia. -“Secolul fanariot” a fost considerat o pată neagră a istoriei naționale, o perioadă dominată de boierimea de origine străină, preocupată mai mult de lux și
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Free State, populat de buri, dobîndește dreptul la auto-determinare. // La 28 martie, Anglia și Franța declară război Rusiei. Începe Războiul Crimeii care va dura doi ani (v. Armata). Charles Dickens publică romanul Hard Times. 1855. Cabinetul Aberdeen, în urma votului de neîncredere din Parlament pentru proasta gestionare a Războiului Crimeii, este înlocuit de primul Cabinet Palmerston (whig). // Împăratul Napoleon III și împărăteasa Eugenia efectuează o vizită de stat în Anglia, cu care ocazie i se conferă împăratului Ordinul Jartierei. Victoria și Albert
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
eventualitatea decesului neașteptat al reginei. Premierul Peel l-a numit în 1841 președinte al Comisiei regale care se ocupa de reconstrucția clădirii Parlamentului după incendiul devastator din 1834. Aproape pe toată durata vieții lui, a fost privit cu răceală și neîncredere atît de politicieni, cît și de popor, care îl socoteau un străin numai pentru simplul motiv că nu vorbea bine englezește, nu se născuse în Anglia, neavînd nici măcar un părinte englez. Aceasta după 136 de ani de regalitate germană sau
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
pe venituri valoroase și pe alte bogății pe care le doreau, mai ales pentru a purta războaie. Așadar, la origine, reprezentarea nu a fost democratică; a fost o instituție nedemocratică introdusă mai tîrziu în teoria și practica democratică. Pe lîngă neîncrederea justificată în această instituție, căreia îi lipseau recomandările democratice, criticii reprezentării aveau o motivație și mai importantă. Într-o unitate politică restrînsă, cum ar fi un oraș, democrația de adunare le oferă cetățenilor oportunități de a se angaja ei înșiși
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
rezultat în procesul constituirii limbii române. Dând deoparte sufixul -at obținem băi, ca variantă a lui măi, folosite pentru exprimarea unei adresări către una sau mai multe persoane de sex masculin de regulă și pentru a exprima admirația, mirarea, nedumerirea, neîncrederea sau ironia. În ambele situații semantice formele au la origine ideea de „mare, mai mare”. Bulgara are forma baĭ folosită ca adresare unui bărbat mai în vârstă, în rusă aceeași formă are sensul de „om influent, cu stare”, iar în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]