2,579 matches
-
Buharin 1972: 166). Însă se considera că schimbarea "centrului de greutate" de la conflictul de clasă la rivalitatea interstatală nu avea să dureze la nesfârșit. Ororile războiului aveau să demonstreze claselor muncitoare că "rolul jucat de ele în politica imperială era neînsemnat în comparație cu daunele provocate de război" (1972: 167). În loc să se "agațe de caracterul îngust al statului național" și să sucombe la idealul patriotic de "apărare sau lărgire a granițelor statului burghez", proletariatul avea să revină la proiectul principal de "desființare a
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Încât din când În când te simți Îndemnat s-o mai Împrospătezi prin lustrul ficțiunii.” (J.W. Goethe) Ce-i În mână nu-i minciună. (Oricât de atractiv ar fi un lucru ipotetic, el nu valorează nici cât cel mai neînsemnat lucru sigur de care dispunem În prezent.) Interes, dorință, aspirație, speranță - indolență, indiferențătc "Interes, dorință, aspirație, speranță - indolență, indiferență" Spiritul omenesc Își trece vremea cu dorința și speranța. (Dar, ne spune un alt proverb, „Dacă n-am avea nici o dorință
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
silit să-l ascundă neîncetat.” (B. Constant) Viciul știe că e urât, de aceea Își pune mască. (Prin urmare, trebuie să ne perfecționăm mereu capacitatea de a citi și descifra semnificațiile ascunse ale măștilor umane.) „Nu există viciu, oricât de neînsemnat, să nu Îmbrace uneori aspectul virtuții.” (W. Shakespeare) Jocul, femeia și vinul ruinează omul râzând. (Viciul este maestru În a se insinua În sufletul omului prin modalități de viață cât mai atractive.) „Nu numai o durere Îți poate tulbura o
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sfârșitul ciclului vieții, omul retrăiește, ca Într-un film mental, principalele etape sau momente ale vieții sale. De unde oare această nevoie ca, În ultimele momente ale vieții sale, omul să-și retrăiască Întreaga existență, uneori până În cele mai mici și neînsemnate amănunte? Să fie oare o lege a firii ca măcar În aceste ultime clipe să fim cu adevărat obiectivi cu noi Înșine, adică justițiari? Simțim oare sacralitatea unei lumi de dincolo În așa măsură Încât resimțim, În aceste ultime clipe
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
-ne să ne Întrebăm dacă i-a citit sau dacă cel puțin i-a răsfoit cât de cât. Din momentul În care Valéry recunoaște că citește puțin și că nu se abține totuși de la a-și exprima părerea, cea mai neînsemnată dintre afirmațiile sale critice, oricât de banală, devine suspectă. Din acest punct de vedere, omagiul adus celui de-al treilea nume mare al literelor din prima jumătate a secolului XX, Bergson, nu reușește să ne Înlăture neliniștile. Textul, intitulat „Discurs
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
vor fi de părere că trebuie să se abată peste tine cel mai urât ghinion ca să te trezești Într-o asemenea situație și că Îți poți petrece o Întreagă viață de cititor fără să te Întâlnești și cu cel mai neînsemnat scriitor, și mai ales, În cazul excepțional, cu cel mai neînsemnat autor al unei cărți pe care pretinde că a citit-o. Totul depinde de fapt din plin de contextul profesional În care trăiești. Criticii literari sunt obișnuiți să Îi
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
cel mai urât ghinion ca să te trezești Într-o asemenea situație și că Îți poți petrece o Întreagă viață de cititor fără să te Întâlnești și cu cel mai neînsemnat scriitor, și mai ales, În cazul excepțional, cu cel mai neînsemnat autor al unei cărți pe care pretinde că a citit-o. Totul depinde de fapt din plin de contextul profesional În care trăiești. Criticii literari sunt obișnuiți să Îi frecventeze des pe scriitori, și, de aceea, aceste două activități se
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
de nerăbdare să vorbească despre roman. Gastinel i-o tăie apoi dur, consimțind, până la urmă, nu Înainte de a scoate un oftat de-ți rupea inima, să zică două-trei cuvinte despre carte [...] Au căzut deci de acord să spună două-trei lucruri neînsemnate - puțin compromițătoare, tot timpul cu grija maniacală de a nu dezvălui deloc intriga - despre acei Max și Mimile, după care autorul obez orientă discuția, cu autoritate, de parcă el ar fi fost prezentatorul acelei mini-dezbateri, spre Ocupația din Paris, În general
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Întoarce Împotriva lui Nathan care nu este decât un imitator și care nu are talent decât În aparență. Dacă opera lui este merituoasă, ea este totodată și periculoasă, căci ea dă acces mulțimilor la literatură, incitând o grămadă de autori neînsemnați să imite o formă atât de facilă. Plasându-se Împotriva acestei decadențe a gustului, Lousteau Îi sugerează lui Lucien să pună În lumină lupta pe care o duc scriitorii care Înfruntă invazia romantică și continuă școala lui Valéry, susținând ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
la altul) În fond, voi aveți nevoie de o schimbare. De o schimbare a stilului, a ritmului de viață, a ambianței....! Orice primenire e bine venită... o mobilă nouă... o perdea... o haină... un covor... care, oricît ar părea de neînsemnate, au rostul lor, reface, consolidează. Credeți-mă! (cei doi l-au ascultat țintuiți, fascinați parcă; se privesc unul pe altul, adevărul la care ajunseseră pare clătinat; El n plusează) Ascultați-mă, ați trecut printr-un moment greu, dar există șansa
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
rînd pe rînd, bîzÎind, În lichidul lipicios rămas pe pereții recipientului. Cred că, În lipsa altor lecturi poate mai concludente, literatura de apartament se naște În secundele Înregistrării literare a primului masacru dipteric. Să nu uităm că musca este cel mai neînsemnat animal de casă, iar denumirea științifică a insectei este musca domestica. O atenție mai mare va fi acordată muștelor abia cu 132 de ani mai tîrziu, În 1989, de Jean Echenoz, În romanul său Lac. În următorii ani, musca devine
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
stricat, nici Kotter, superiorul lui Breughel, cel care-l interoghează, nici cititorul, nevoit să-și facă drum printr-o inextricabilă țesătură de flash-back-uri Întrerupte, enunțuri laconice și echivoce, puncte de vedere suspendate: “Viza are o valabilitate de trei săptămîni. / Perioadă neînsemnată. / Dar suficientă, cînd te gîndești la dosarul Vancouver-Machado-Breughel, pentru a termina cu. / Prea destulă.”. Titlurile capitolelor, “ficțiune”, ”vis”, ”carnet de bord”, invită cititorul În vacarmul șantierului unde romanul prinde contur - acesta ar putea fi sensul Portului interior. Numele personajelor seamănă
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
italieni unde e Athénée Palace. Trebuie să vă fac o informare scrisă?”. Mai știi, un contact cu niște străini presupuși a fi spioni l-ar fi putut transforma într-un agent în solda dușmanului din afară... Orice informație, fie și neînsemnată, se poate oricând converti, după bunul plac al Puterii, într-o indicație importantă. Totul trebuie consemnat, pentru că totul furnizează informații. Absurdul capătă astfel o utilitate imediată, care la prima vedere ne scapă: există regimuri, comuniste sau fasciste, a căror lozincă
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
strângerea informațiilor, dar, dincolo de aceasta, din punct de vedere politic, se urmărește descurajarea oricărei pretenții de autonomie și de independență, a oricărei impulsiuni centrifuge. Și asta se obține prin sancționarea celui mai inofensiv comportament subversiv și prin suprimarea celei mai neînsemnate vieți private, ce s-ar putea sustrage oricând privirii care veghează. Strategia adoptată încearcă să-i acorde supravegherii un caracter implacabil, să impună încrederea în perfecțiunea ei și să determine o supunere interioară. Supraveghere integrată ce oprimă o comunitate și
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
un cerc al foamei, privațiunii și amenințării era poliția. Cea a telespectatorilor era doar spectaculară în imaginație. A vorbi aici de împărtășanie ar presupune că decuparea imaginii nu ucide imaginația iar comentariul jurnalistului nu modelează gîndirea. Acestea nu sînt postulate neînsemnate. 2. Bucla lui Baudrillard Bucla se închide aici: începem prin a insista asupra capacităților inventive ale receptorului (Barnlund-Thayer), apoi ajungem să pătrundem în societatea din afara istoriei sau în societatea simulacrului generalizat al lui Baudrillard. Barnlund și Thayre ca și Gerbner
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
periculoase sau obstacole. P. Janet o consideră „o boală a conduitei sociale”. Timidul este o persoană ștearsă ca prezență, suspicioasă și temătoare. Umilința este forma de autodepreciere, de „aplecare la pământ” (lat. humilis = care este la pământ, Înjosit, umilit, slab, neînsemnată. Ea arată o stare de slăbire a Eului personal, autoacceptată sau impusă către de alții. Sentimentele morale egoiste, mai sus menționate, stau la baza situațiilor Închise ale vieții, care frământă, torturează fizic, sufletește și moral individul, făcând ca acesta să
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a citi județul pămîntului, și fiecare literă era un an, fiecare șir un secol de adevăr. Era ceva înfricoșat cîte crime au putut să se petreacă pe acest atom atît de mic în nemărginirea lumei, pe acest bulgăre negru și neînsemnat ce se numește pămînt”6). Influențat de poezia eminesciană, dar și de materialismul secolului, Vlahuță așază atomul la originea a tot ce există: „...Piatră, floare, astru, om/ Toateau izvorît, în noaptea vremilor, dintr-un atom” 7). înfiorat, cuprins de remușcare
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Am deci o rugă către tine. Știu că-i supărătoare, și numai eu știu cît m-a costat pînă m-am decis a lua condeiul ca să-ți scriu. Caută-mi o ocupațiune în Iași ea poate fi foarte modestă și neînsemnată, căci nu sunt pretențios și știu a trăi cu puțin. De vei găsi ceva, scrie-mi, dar nu spune nimănui. Dacă s-ar putea să trăiesc în Iași, să lucrez fără s-o știe cineva, mi-ar părea și mai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ca o adunare compusă din muncitori manuali. În general, majoritatea covârșitoare a membrilor legislativelor sunt bărbați (deși, treptat, situația începe să se schimbe) de vârstă medie și care provin din clasa mijlocie. Până în anii 1980, femeile erau doar o minoritate neînsemnată (5% sau 6% sau chiar și mai puțin) aproape peste tot în lume doar în țările scandinave și în unele state comuniste estice au format un grup mult mai mare, deși nici în aceste cazuri nu au alcătuit o majoritate
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
scară largă. Totuși, o astfel de interpretare a rolului grupurilor poate fi privită ca exagerat de optimistă. În mod tradițional, principalul motiv al criticii adresate grupurilor este faptul că luarea deciziilor în cadrul acestora a fost adesea în mâinile unor minorități neînsemnate. Acest tip de dificultate poate fi în prezent atenuată: chiar dacă majoritatea grupurilor sunt dominate de mici oligarhii, multiplicarea acestor entități reduce într-adevăr rezistența fiecăreia dintre ele și întărește vocea pe care o pot avea oamenii obișnuiți. De aceea, principala
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de dezvoltare" erau confruntate în planul educației cu alte probleme, în primul rînd alfabetizarea sutelor de milioane de neștiutori de carte și cuprinderea în învățămîntul elementar "a tuturor copiilor de vîrstă școlară". Cu toate eforturile, progresul a fost cu totul neînsemnat, în 1950 procentul de analfabeți în întreaga lume era de 44,3%, iar în 1560 scăzuse la 39,3% (4, p. 70). Se impuneau, de aceea, noi măsuri și, mai ales, concentrarea mai multor forțe. În acest sens, UNESCO organizează
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
nici un guvern nu va găsi ajutor în nici o parte; fiecare va crede că o înțelegere împotriva noastră e defavorabilă propriilor sale interese. Noi suntem prea puternici, să se țină seamă de noi. Puterile nu pot hotărî acum acordul cel mai neînsemnat fără ca noi să luăm parte. Per me reges regnant - prin mine domnesc regii. Profeții noștri ne-au spus că noi suntem aleși de Dumnezeu pentru a stăpâni pământul întreg. Dumnezeu ne-a dat geniul pentru ca noi să putem ajunge la
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
ia o decizie, te scoate din minți. împăciuitorul confundă maniera de management progresivă, bazată pe consultarea mai multor opinii, cu încercarea de a obține un consens absolut în privința fiecărei decizii. Va apela la sfatul celorlalți chiar și pentru cea mai neînsemnată hotărîre și nu va ajunge la o concluzie decît după ce toată lumea a căzut de acord cu aceasta. Deși nu contrazice pe nimeni, nu reușește să fie eficient. Este încredințat că procedează așa cum trebuie. în concepția lui, procesul nesfîrșit de consultări
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
din casa prefectului sugerează faptul că deciziile politice nu se iau în spațiul public, ci în spațiul privat. Subiectul piesei urmărește momente de mare tensiune din existența publică a eroilor, antrenați în vârtejul unor situații comice, declanșate de o întâmplare neînsemnată: pierderea unei scrisori de dragoste, pe care Cațavencu o transformă în instrument de șantaj politic. Formula dramatică se bazează pe tehnici tradiționale (succesiune cronologică, tehnica „bulgărelui de zăpadă“ etc.) și pe structuri dramatice moderne, pre cum simetria situației scenice (repetarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ce vreau să spun". Expresiile "Cum să zic" și "Un fel de" sunt o scuză față de faptul că vorbitorul nu găsește cuvântul potrivit. DE CE METALIMBAJUL? Dacă am da la o parte tot metalimbajul din conversațiile cotidiene, ar rămâne un dialog neînsemnat, scurt, abrupt, la obiect. și s-ar părea că suntem lipsiți de maniere, nepoliticoși și nepăsători unii față de alții. Metalimbajul amortizează loviturile pe care ni le dăm reciproc, ne permite să manipulăm, fără să se vadă, să ne arătăm propriile
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]