9,132 matches
-
o parte, ca funcționarilor publici în activitate să li se acorde posibilitatea efectivă de a-și exercita toate drepturile instituite prin lege în favoarea lor, iar, pe de altă parte, ca niciunuia dintre ei să nu îi fie îngrădit ori negat exercițiul acestor drepturi în considerarea apartenenței la una dintre categoriile sugerate de criteriile de nediscriminare menționate expres sau implicit de art. 413 alin. (2) din Codul administrativ sau de art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru
DECIZIA nr. 645 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298214]
-
o anumită interpretare juridică, fie prin luarea în considerare a unor noi argumente care nu au fost avute în vedere la momentul la care o anumită interpretare a fost realizată de Curtea Constituțională. Într-un astfel de context care ar nega posibilitatea revirimentului jurisprudențial consider că jurisprudența constituțională ar deveni expresia sau chiar premisa unui absolutism normativ și o cauză pentru rigidizarea excesivă a dreptului, ceea ce contravine înseși ideii de justiție constituțională. ... 7. Prin urmare, în această paradigmă de interpretare
HOTĂRÂREA nr. 22 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298021]
-
vătămătoare, deoarece acesta este stabilit în procent de până la 15% din salariul de bază, iar limitarea la care face referire textul de lege menționat pornește de la raportarea sporurilor la salariul brut lunar. ... 24. Ca atare, nu se poate nega procentul sporului pentru condiții de muncă vătămătoare sau periculoase, de până la 15% din salariul de bază, prin invocarea unei norme legale care limitează sau menține, începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor incluse în salariul brut lunar, cel mult
DECIZIA nr. 50 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298139]
-
care, în opinia lor, intră sub protecția art. 41 din Constituție conduce automat și la încălcarea dreptului de proprietate garantat prin art. 44 din Constituție. Or, reține Curtea, o astfel de susținere ignoră faptul esențial că, deși nu pot fi negate anumite legături între drepturile fundamentale, puterea constituantă a garantat în mod distinct dreptul de proprietate privată nu doar față de dreptul la muncă, ci și față de orice alt drept fundamental. Dreptul de proprietate are o configurație proprie, complexă, iar
DECIZIA nr. 547 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298298]
-
acesteia, totuși principiul bicameralismului nu poate fi respectat decât atât timp cât ambele Camere ale Parlamentului au dezbătut și s-au exprimat cu privire la același conținut și la aceeași formă ale inițiativei legislative. ... 5. Se susține că, fără a nega dreptul Camerei decizionale de a adopta proiecte de lege în forme ușor diferite de cele adoptate sau respinse în Camera de reflecție, aspect esențial al sistemului bicameralismului imperfect la care legiuitorul constituțional a recurs prin revizuirea Legii fundamentale din anul
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
nu înseamnă, însă, ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului de lege/propunerii legislative. A nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată în Camera de reflecție ar însemna limitarea rolului său constituțional, iar caracterul decizional atașat acesteia devine iluzoriu. S-ar ajunge la un veritabil mimetism, în sensul că cea de-
DECIZIA nr. 615 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297124]
-
actul pe baza și în executarea căruia se emite. În opinia reclamantei, Referatul de aprobare nr. DMRC/159.286/7.07.2021 este lipsit de efecte, deoarece nu este invocat în preambulul ordinului criticat, însă, a precizat pârâtul, existența referatului de aprobare nu poate fi negată atât timp cât reclamanta și persoanele interesate au luat cunoștință de conținutul acestuia. Modul de prezentare a situației de către reclamantă este unul contradictoriu situației de fapt reale, aceasta încercând să convingă instanța că actul normativ este nelegal, din cauza
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
din 12 decembrie 2012, sau Decizia nr. 448 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 7 ianuarie 2014). A admite o teză contrară contravine înseși rațiunii existenței Curții Constituționale, care și-ar nega rolul său constituțional acceptând ca un text legal să se aplice în limite ce ar intra în coliziune cu Legea fundamentală, esențială în asemenea situații fiind asigurarea respectării drepturilor și libertăților persoanelor, precum și a supremației Constituției (a se vedea
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299748]
-
ceea ce privește critica referitoare la pretinsa încălcare a dreptului de proprietate privată, garantat de art. 44 din Constituție și de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție. Astfel, Curtea a reținut că Guvernul, prin adoptarea reglementării criticate, nu neagă existența și întinderea drepturilor salariale restante acordate prin ordinul ordonatorului de credite. Măsura criticată este mai degrabă una de garantare a dreptului de proprietate privată. ... 42. Cât privește invocarea celor reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Decizia cu
DECIZIA nr. 101 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299920]
-
eficiență însuși controlul de constituționalitate. Astfel, autorul excepției apreciază că aceste considerente se impun a fi menținute și în raport cu textul legal criticat, deoarece există identitate de rațiune, iar prin limitarea dreptului părții de a solicita revizuirea ar fi negat efectul unei excepții de neconstituționalitate admise cu privire la un text pe care s-a bazat decizia completului de filtru, fiind încălcat accesul liber la justiție. ... 16. Având în vedere că procedura criticată nu prezintă nicio altă garanție procesuală în
DECIZIA nr. 627 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300383]
-
33.596/19 (enumerată la nr. 24 în tabelul anexat) 104. Guvernul a susținut că hotărârile relevante pronunțate în favoarea reclamanților în cererile nr. 52.852/18, 16.337/19, 33.596/19 au fost executate (supra, pct. 21, 42 și 36, în această ordine). Reclamanții nu au negat sau nu au contestat în alt mod această comunicare. Reclamanții din Cererea nr. 52.852/18 șiau modificat pretențiile privind reparația echitabilă, solicitând doar despăgubiri pentru lipsa de folosință și/sau pentru executarea întârziată (a se vedea tabelul anexat). ... 105. Curtea ia act
HOTĂRÂREA din 7 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299966]
-
să fie evitată, pe cât posibil, ingerința sa în exercițiul dreptului sau al libertății. S-a subliniat că excepțiile sunt permise limitativ, în condițiile expres prevăzute de Constituție și de actele juridice internaționale aplicabile în domeniu; Curtea Constituțională nu a negat scopul în sine avut în vedere de legiuitor la adoptarea legii examinate, în sensul că este imperios necesară asigurarea unor mijloace legale adecvate și eficiente, compatibile cu procesul continuu de modernizare și tehnologizare a mijloacelor de comunicare, astfel încât fenomenul
DECIZIA nr. 502 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299582]
-
comportament (Hotărârea din 19 octombrie 2000, pronunțată în Cauza Ambruosi împotriva Italiei, paragrafele 28-34, Hotărârea din 7 mai 2002, pronunțată în Cauza Burdov împotriva Rusiei, paragraful 41). Însă Guvernul, prin adoptarea tipului de reglementare criticat și în prezenta cauză, nu neagă existența și întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătorești și nu refuză punerea în aplicare a acestora, măsura fiind, mai degrabă, una de garantare a dreptului de proprietate privată. ... 30. Având în vedere caracterul neîntemeiat al criticilor de neconstituționalitate intrinsecă, instanța
DECIZIA nr. 153 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299853]
-
comportament (Hotărârea din 19 octombrie 2000, pronunțată în Cauza Ambruosi împotriva Italiei, paragrafele 28-34, Hotărârea din 7 mai 2002, pronunțată în Cauza Burdov împotriva Rusiei, paragraful 41). Însă Guvernul, prin adoptarea tipului de reglementare criticat și în prezenta cauză, nu neagă existența și întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătorești și nu refuză punerea în aplicare a acestora, măsura fiind, mai degrabă, una de garantare a dreptului de proprietate privată. ... 186. Având în vedere caracterul neîntemeiat al criticilor de neconstituționalitate intrinsecă, critica
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
și efective“ , în acest sens fiind Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Maria Atanasiu și alții c. României. Existența oricărui impediment administrativ, care nu are o justificare obiectivă sau rațională și care ar putea, până la urmă, să nege dreptul persoanei interesate de a se adresa direct și nemijlocit instanțelor de judecată pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, încalcă prevederile art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție (Decizia nr. 467 din 22 aprilie 2008, Monitorul
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
litigiul, astfel că „incidența deciziei de admitere a instanței de contencios constituțional într-o atare cauză ar echivala cu atribuirea de efecte ex tunc actului jurisdicțional al Curții, cu încălcarea dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală, și ar nega, în mod nepermis, autoritatea de lucru judecat care este atașată hotărârilor judecătorești definitive“. ... 192. S-a mai arătat că, întrucât principiul autorității de lucru judecat este de o importanță fundamentală, atât în ordinea juridică națională, cât și în ordinea juridică
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
în perioada 2019-2021, chiar prin ordonanța de urgență, neputând fi considerată neconstituțională, întrucât reprezintă o prerogativă a Guvernului reglementată în Constituție la art. 115. De asemenea, nu poate fi vorba despre încălcarea principiului neretroactivității legii civile, întrucât dispozițiile criticate nu neagă dreptul la ajutoarele prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010, ci doar stabilesc perioada pentru care aceste drepturi nu se acordă. Mai mult, abrogarea Legii-cadru nr. 284/2010 produce efecte pentru viitor, fără a nega dreptul celor care îndeplineau condițiile prevăzute de lege
DECIZIA nr. 417 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275144]
-
principiului neretroactivității legii civile, întrucât dispozițiile criticate nu neagă dreptul la ajutoarele prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010, ci doar stabilesc perioada pentru care aceste drepturi nu se acordă. Mai mult, abrogarea Legii-cadru nr. 284/2010 produce efecte pentru viitor, fără a nega dreptul celor care îndeplineau condițiile prevăzute de lege la data când această lege a fost în vigoare, drept ce va putea fi valorificat la data la care va deveni actual. ... 45. Tribunalul Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază
DECIZIA nr. 417 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275144]
-
și completări prin Legea nr. 283/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011, abrogate potrivit art. 44 alin. (1) pct. 27 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice]. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenței sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilității economice a țării și să ia
DECIZIA nr. 386 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275451]
-
a decis acordarea unor astfel de beneficii pe o anumită perioadă are, de asemenea, dreptul de a stabili frecvența și modalitatea concretă în care va face aceasta. Nefiind drepturi constituționale, legiuitorul poate opta și pentru retragerea lor în viitor. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenței sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilității economice a țării și să ia
DECIZIA nr. 148 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275719]
-
se poate de reale prin intervenția sa în cadrul legislației primare sau delegând această competență Consiliului Superior al Magistraturii, însă în exercitarea acestui drept Parlamentul trebuie să respecte principiile și drepturile prevăzute de Legea fundamentală. ... 73. Așa fiind, fără a nega dreptul Parlamentului de a legifera inclusiv în sfera regulilor referitoare la organizarea ședinței de judecată, în general, și, în particular, a criteriilor obiective privind întocmirea listelor de ședință, Curtea constată că soluția legislativă adoptată prin art. I al legii criticate
DECIZIA nr. 341 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276568]
-
viață Aspectul urmărit Cerința Modalitatea de verificare g) Standardele de durabilitate Produsele textile trebuie să îndeplinească cerințele de durabilitate relevante identificate în anexele 2 și 3. În cazul echipamentului de lucru funcțional care poate demonstra caracteristici de performanță inerente care neagă necesitatea de a aplica produse hidrofuge și de protecție împotriva murdăriei și a petelor și/sau tratamente de ignifugare la materialul textil, produsul va fi scutit de cerințele de testare 3.7 și/sau 3.8 din anexa 3. La momentul livrării bunurilor, ofertantul
ANEXE din 9 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287680]
-
respinge, în baza unor criterii obiective și rezonabile, cererea formulată de inculpat, întrucât, indiferent că recunoașterea învinuirii este totală sau parțială, ceea ce prevalează este existența unui proces echitabil, despre care nu se poate vorbi în măsura în care se neagă principiul aflării adevărului. Prin urmare, nu simpla recunoaștere a învinuirii, chiar și integrală, este determinantă pentru a se da eficiență unui proces echitabil desfășurat în limitele legalității și imparțialității, aceasta constituind doar o condiție procedurală, ci stabilirea vinovăției inculpatului cu
DECIZIA nr. 303 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288855]
-
nr. 341/2004, în această interpretare, golește de conținut prerogativa Președintelui României în legătură cu acordarea acestor titluri de onoare, astfel cum a fost consacrată de jurisprudența instanței constituționale, având în vedere că acestuia i s-ar trasa o anumită conduită, negând puterea discreționară de care Președintele se bucură în exercitarea acestei atribuții. Atribuția de a conferi decorații și titluri de onoare derivă din rolul constituțional al Președintelui României, care este ales în mod direct și a cărui calitate este legitimată prin
DECIZIA nr. 380 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288395]
-
aceste măsuri sunt necesare și că vaccinarea este singura metodă, pentru faptul că prin vaccinare se pot obține anticorpi. Or, reclamantul are anticorpi și nu doar reclamantul, ci și orice altă persoană care se află în situația reclamantului; or, se neagă cu totul existența acestor anticorpi, însă se susține că se dorește vaccinarea pentru crearea anticorpilor. În ceea ce privește întâmpinarea formulată de pârâtul Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, consideră că acesta a săvârșit un abuz de drept și
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]