2,511 matches
-
în arhivele Siguranței: Vasile Roaită nu numai că nu fusese nici măcar grevist, dar era unul dintre informatorii pe care Siguranța îi infiltrase printre muncitorii de la Atelierele Grivița. Cu alte cuvinte, din motive propagandistice, PCR-ul îi furase meritele lui Constantin Negrea, grevist care luptase cot la cot cu Dej pentru drepturile muncitorilor, și i le atribuise unei unelte a “regimului burghezo-moșieresc”. Deși sub Ceaușescu, sărbătorirea însângeratului Februarie 1933 a încetat tacit și, tot tacit, din ordinul secret al lui Ceaușescu, s-
Vasile Roaită () [Corola-website/Science/311671_a_313000]
-
de Științe Naturale. La 17 ani devine membru asociat la "Congresele Internaționale de Estetică și de Filosofie" la Paris, alături de delegația română (Tudor Vianu, Eugeniu Speranția, Petru Comarnescu etc.) Totodată studiază pianul cu George Ciolac și teoria muzicală cu Marțian Negrea. Din toamna anului 1938 preia cronica muzicală la săptămânalul "Țară Nouă", la "Pagini literare" unde îi apar 17 poeme în proză. Susține mici recitaluri de pian, comentate, la Conservator și în sala Colegiului Academic Universitar. În 1939 publică două lucrări
Dorin Speranția () [Corola-website/Science/311406_a_312735]
-
avea un trunchi robust, așezat pe niște picioare cam scurte și pe deasupra un cap puternic cu chipul întunecat și ars de soare, încadrat de un păr lung și negru; avea nasul încovoiat, barba scurta și căruntă; sub sprâncene groase, ochi negri cu privirea gânditoare și întunecată. Liutprand, episcopul din Cremona, care a venit ca ambasadorla curtea lui, a spus despre el că era de o urâțenie rară, "negru la pile ca un arap, că ar speria pe oricine l-ar întâlni
Nicefor al II-lea Focas () [Corola-website/Science/311404_a_312733]
-
legii de către regimul comunist în anul 1948, a funcționat aici principala tipografie bisericească a Ordinului Bazilian. În 1948 călugării bazilieni au fost alungați din mănăstire, iar în locul lor autoritățile comuniste au instalat un preventoriu TBC aflat în subordinea spitalului din Negrești Oaș. Preventoriul a funcționat până în anul 1998. În noaptea de 15 octombrie 1948 Securitatea a năvălit în chilii și i-a percheziționat pe călugării greco-catolici. Unul dintre ei a tras clopotul în miez de noapte, ceea ce a făcut ca în
Mănăstirea Bixad () [Corola-website/Science/312335_a_313664]
-
Vasile Finta (zis Voroțel), s-au înfățișat la Vasile Coman, episcopul ortodox de Oradea, solicitându-i sprijin în vederea reluării vieții monahale, în primul rând pentru salvarea bisericii mănăstirii. În scurtă vreme, prin strădaina credincioșilor din Oaș și a protopopiatului din Negrești, a ierarhului însuși (care era conștient de importanța reînvierii vieții monahale ortodoxe pe aceste meleaguri) a fost obținută autorizația necesară. Lucrările de restaurare au durat din 1981 până în 1988, sub îndrumarea Departamentului Cultelor. Fresca bisericii a fost lucrată între în
Mănăstirea Bixad () [Corola-website/Science/312335_a_313664]
-
o întâlnire la sediul Prefecturii Satu Mare, în vederea unei informări asupra executării silite care se află în curs. În data de 7 noiembrie 2013 a fost formulată o nouă cerere de suspendare a executării silite, care a fost admisă de Judecătoria Negrești Oaș, în pofida hotarârii 607 din 12 septembrie 2013 a Tribunalului Satu Mare. În data de 8 noiembrie 2013 Episcopia Greco-Catolică a Maramureșului a emis un comunicat în care deplânge acțiunea reprezentanților Consiliului Județean Satu Mare de zădărnicire a aplicării legii. În aceeași
Mănăstirea Bixad () [Corola-website/Science/312335_a_313664]
-
slujiri greco-catolice în biserica de zid a mănăstirii, deși a fost construită tot prin efortul credincioșilor uniți. În data de 3 decembrie 2013 ÎCCJ a strămutat judecarea procesului intentat de Consiliul Județean Satu Mare contra Episcopiei Unite a Maramureșului de la Judecătoria Negrești Oaș la Judecătoria Alba Iulia. Primul termen de judecată la Judecătoria Alba Iulia a avut loc pe 21 ianuarie 2014. În data de 8 decembrie 2015, după 27 de amânări, instanța a constatat nulitatea cererii de chemare în judecată formulată
Mănăstirea Bixad () [Corola-website/Science/312335_a_313664]
-
fost cu totul părăsit, după secularizarea averilor mănăstirești. La începutul secolului trecut nu mai erau nici monahi, nici clădiri anexă, biserica era în ruină, averile cotropite de proprietarii vecini. Între anii 1911-1914 este restaurată de proprietarii Tănăsache și Elena Dumitrescu Negrea. Tot atunci se construiește și un paraclis, pe dâmbul dinspre apus, azi dispărut. Zugravul Belgun, din Hurezani, restaurează pictura, însă fără artă. Preoții din sat mai slujeau uneori aici. Evenimentele din 1914-1918 împiedică stabilirea unei vieți monahale. Biserica începe iarăși
Mănăstirea Logrești () [Corola-website/Science/312451_a_313780]
-
2006. De asemenea a fost deseori invitată să facă parte din juriile unor concursuri de canto din România. Este de asemenea membru fondator al A.N.C.R (Asociația Națională Corală din România) și membru de onoare al Fundației culturale “Marțian Negrea”. Dacă arta Eleonorei Enăchescu a fost recunoscută prin acordarea Ordinului “Meritul Cultural” în grad de Ofițer pentru merite în domeniul “Artei spectacolului”, conferit prin decret prezidențial în 2004 și a Diplomei de Excelență pentru întreaga activitate artistică în 2006 (cu
Eleonora Enăchescu () [Corola-website/Science/312981_a_314310]
-
interviuri și portrete jurnalistice dedicate tinerilor artiști din toate domeniile (printre care: Șerban Nechifor, Fred Popovici, Liana Alexandra, Maia Ciobanu, Irina Odagescu Țuțuianu, Sorin Lerescu, Marin Cazacu, Marius Nichiteanu, Iancu Dumitrescu, Remus Manoleanu, Mircea Cornișteanu, Dana Dogaru, Tereza Barta, Rodica Negrea, Ana Ciontea, Marcel Iureș, Mirela Gorea, Vlad Păunescu, Maria Ploae, Marian Buruiana, Cornelia Pavlovici, Ștefan Hagimă, Julieta Szony, Vioară Popescu, Leonard Rachița, Ilinca Dumitrescu, Ionel Pântea, Mihai Borodi, Gabriel Oseciuc, Șerban Comănescu, Dragoș Pâslaru, Mircea Diaconu, Elenă Boariu, Cătălin Guguianu
Cleopatra Lorințiu () [Corola-website/Science/310957_a_312286]
-
creația compozitorilor: Bach, Mozart, Schubert, Schumann, Brahms, Loewe, Wolf, Listz, Beethoven, Mendelssohn Bartholdy, Chopin, Debussy, Respighi, Rachmaninov, Musorgski, Ceaikovski, Eduard Caudella, George Cavadia, Ioan Andrei Wachmann, Ludowig Wiest, George Stephanescu, Ciprian Porumbescu, Dumitru Georgescu Kiriac, George Enescu, Mihail Jora, Marțian Negrea, Diamandi Gheciu, Tiberiu Brediceanu, Achim Stoia, Nicolae Bretan, Tudor Ciortea, Valentin Teodorian, Anatol Vieru, Sabin Pautza, Vasile Spătărelu, Dan Voiculescu, Viorel Munteanu, Andrei Tănăsescu. Din 1992, este prof. univ. dr. la "Universitatea Națională de Muzică" din București, "Facultatea de Interpretare
Ionel Voineag () [Corola-website/Science/309734_a_311063]
-
Mogoș (în maghiară: "Mogos", în germană: "Koliben") este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Bărbești, Bârlești, Bârlești-Cătun, Bârzogani, Bocești, Bogdănești, Butești, Cojocani, Cristești, Mămăligani, Mogoș (reședința), Negrești, Oncești, Poienile-Mogoș, Tomești, Valea Barnii, Valea Bârluțești, Valea Cocești, Valea Giogești, Valea Mlacii și Valea Țupilor. Din comună mai face parte și cătunul Ciocănești. Comuna Mogoș este integrată cu raporturi de subordonare în ansamblul teritorial al județului Alba, fiind așezată
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
al Văii Mogoșului, în bazinul superior al acestuia la o distanță de 8 km de izvor. Unele din cele 21 de sate cât cuprinde comuna sunt așezate în micile depresiuni de-a lungul văii (Mămăligani, Bârlești, Valea Ghioghești, Valea Țupilor, Negrești, Bărbești, Bârlești - cătun și Oncești ) ori așezate în vârf de deal (Bârzogani, Butești, Bogdănești, Cristești, Bocești, Tomești). În ce privește distanța la care se află unele sate față de centrul administrativ al comunei, satul Mogoș (fost Miclești), unele sunt așezate la distanțe de
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
la distanțe cuprinse între 6-10 km (Bârluțești, Cocești, Bârzogani, Butești, Bărbești, Valea Barnei) sau la distanțe de 3-5 km (Valea Mlacii, Poienile Mogoșului, Mămăligani, Bogdănești ) iar cele mai apropiate sate fiind situate la distanțe de până la 2 km (Bârlești, Cristești, Negrești, Valea Țupilor). Așa cum am mai arătat comuna Mogoș cuprinde 21 de sate conform împărțirii administrativ-teritoriale care sunt grupate pe trei centre condiționate în special de prezența aici a unităților comerciale sau a școlilor astfel: 1. De centrul Mogoș aparțin satele
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
Poienile Mogoș, Valea Țupilor, Valea Mlacii, Bârlești și Cristești. 2. De centrul Mămăligani aparțin satele: Mămăligani, Valea Bârluțești, Valea Ghioghești și Valea Cocești. 3. De centrul Valea Barnei aparțin satele: Valea Barnei, Bogdănești, Bărbești, Bocești, Bârlești cătun, Bârzogani, Butești, Cojocani, Negrești, Tomești și Oncești. Față de cele mai importante orașe, Mogoșul se află la o distanță de 156 km față de municipiul Cluj-Napoca, 125 km față de municipiul Turda, 93 km fața de municipiul Alba Iulia (reședința județului), 67 km față de orașul Brad (jud.
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
casei se află o prispă. Una dintre primele case achiziționate de Muzeul Satului Bucovinean este o casă de locuit din localitatea Roșu, aflată în zona etnografică Dorna. Casa datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, ultimul său proprietar fiind Varvara Negrea. Ea a fost reconstruită în muzeu în anul 1992. Obiectivul are dimensiuni impunătoare; el a aparținut unor gospodari înstăriți, dovadă stând cele două cuptoare cu elemente de inspirație orășenească și foișorul larg de la intrare. Interioarele sunt amenajate cu obiecte decorative
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
o parte din corespondența secretă purtată de soțul ei cu rudele din Constantinopol. În acele scrisori, lui Vogoride îi era promisă domnia dacă ar fi reușit să zădărnicească unirea Moldovei cu Muntenia, falsificând alegerile pentru Divanul ad-hoc. Cu ajutorul lui Costache Negri scrisorile compromițătoare au fost publicate în ziarul unionist "L'Etoile d'Orient", ce apărea la Bruxelles, traduceri ale scrisorilor apărând la scurt timp și în Moldova. Când sultanul Abdülmecid, cu asigurările Austriei Imperiale, nu a anulat alegerile, ceilalți supervizori (Imperiul
Unirea Principatelor Române () [Corola-website/Science/309356_a_310685]
-
doar pe durata domniei lui Alexandru I. Cuza. La începutul lunii noiembrie 1861 firmanul Unirii era prezentat, dar în condiții considerate, în țară, inacceptabile. Fermitatea lui Alexandru I. Cuza, reacția energică Camerelor și a guvernelor, poziția intransigentă a lui C. Negri și atitudinea favorabilă a majorității Marilor Puteri garante și-au făcut în cele din urmă efectul. La capătul Conferinței, Poarta a elaborat un nou firman (4/16 decembrie 1861) prin care a renunțat la condițiile anterior solicitate, Austria păstrându-și
Unirea Principatelor Române () [Corola-website/Science/309356_a_310685]
-
de locuitori în satele Bunghi, Pâncești, Poenari și Tălpălăi și în cătunele Holm, Patricheni și Zimbru. În 1931, comuna și-a schimbat denumirea în "Poenari" întrucât reședința se mutase în satul Poenari. În 1950, comuna Poenari a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași. În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat. Comuna Pâncești în forma ei actuală s-a separat din comuna Poenari în 2004. Două obiective din comuna Pâncești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț
Comuna Pâncești, Neamț () [Corola-website/Science/310444_a_311773]
-
în partea de sud). Municipiul este așezat la confluența râurilor Bistrița Aurie și Dorna. În afară de aceste două cursuri de apă principale, la confluența cărora s-a format Depresiunea Dornelor, localitatea mai este străbătută de câteva pârâuri: Argestru, Chilia, Colăcelul, Roșu, Negrești. Clima este una temperat-continentală, cu o temperatură medie anuală de 5,2 °C. În luna iulie media este de +15 °C, iar în luna ianuarie este de -6 °C. Temperaturile extreme înregistrate la Vatra Dornei sunt următoarele: +36,4 °C
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
Dorna și din localitățile limitrofe Candreni și Șar. Recunoașterea oficială a importanței izvoarelor minerale și o analiză completă a lor, se datorează studiilor din anul 1805 ale doctorului Ignatziu Plusch. Acesta se ocupă mai întâi de apele minerale din Poiana Negrii pentru ca apoi, din anul 1810, să înainteze autorităților de la Viena primele semnale despre starea dezastruoasă a băilor din Vatra Dornei și a izvorului din Poiana Negrii, cu o propunere de relativă sistematizare a lor. Din scrierile și rapoartele doctorului Plusch
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
probleme practicanților acestui sport. Pârtia beneficiază de o instalație de transport cu telescaunul cu o capacitate de 120 de scaune cu câte două locuri. Lungimea traseului telescaunului este de 3.000 de metri. Baza de plecare se află pe Strada Negrești, iar cea de terminare la cea mai înaltă cotă a dealului (1.300 metri). Urcarea se realizează spre partea superioară a versantului nordic al Dealului Negru. Durata de urcare cu telescaunul este de aproximativ 20-25 de minute, timp în care
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
de ani, și 25,037 peste 75 de ani. 75,9% dintre locuitorii din Manchester susțin că s-au născut în Marea Britanie. 85% dintre locuitorii orașului Manchester se identifică etnic ca fiind "Albi" , 5,9% indieni și pakistanezi, 2,3% "Negri Caraibeni" și 1,4% "Negri Africani". Manchester are două universități majore: Universitatea Manchester (University of Manchester) și Universitatea Metropolitană Manchester (Manchester Metropolitan University), ambele fiind situate la sud de centrul orașului. Universitatea Manchester este cea mai mare universitate din Marea Britanie
Manchester () [Corola-website/Science/305034_a_306363]
-
viața politică. S-a retras la Târgu Ocna și și-a dedicat ultimii ani ai vieții pasiunilor sale de-o viață: numismatica și colecționarea de tablouri. De asemenea, a întreținut o bogată corespondență cu Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu. Costache Negri decedat pe 28 septembrie 1876, iar Mormântul său se găsește la Mănăstirea Răducanu din Târgu Ocna, construită de către Radu Racoviță în 1664. Mihai Eminescu l-a definit pe Costache Negri ca fiind ""unul din cei mai nobili bărbați ai românilor
Costache Negri () [Corola-website/Science/305984_a_307313]
-
o bogată corespondență cu Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu. Costache Negri decedat pe 28 septembrie 1876, iar Mormântul său se găsește la Mănăstirea Răducanu din Târgu Ocna, construită de către Radu Racoviță în 1664. Mihai Eminescu l-a definit pe Costache Negri ca fiind ""unul din cei mai nobili bărbați ai românilor, care reprezintă nu numai cel mai curat patriotism și caracterul cel mai dezinteresat, dar și o capacitate extraordinară, căreia-i datorăm, în bună parte, toate actele mari săvârșite în istoria
Costache Negri () [Corola-website/Science/305984_a_307313]