4,685 matches
-
Ediția nr. 2095 din 25 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului De ce te-ai răsfirat inimă-n două? De parcă o jumate e lumea, ce ți-e dragă Iar restul jumătății e desprinsă de-al ei lut, zboară Spre celestele vise albastre, nemuririi s-avântă. Cum să-ți mai fiu indiferentă? Simbolic, eu ți-am pus cândva o mască Să poți a trece prin lume ori prin vis, nevăzută, Dar azi am curaj a te-ntreba: "te simți iubită?" Eu știu că vrei
INIMĂ DE POEZIE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371442_a_372771]
-
Acasă > Poeme > Meditație > NU MĂ UITĂ ... Autor: Gabriela Rusu Publicat în: Ediția nr. 2095 din 25 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Nu mă uită ... Nu mă uita-n nemurirea rece Unde plânsul orizontului inundă apusul , Măi lasă-mă în oceanul vieții care trece Să-ți pictez chipul cu spumă mării..... Nu mă uită fugind de tine și de mine În gândul visat ce-n nemișcare te-a tot strigat
NU MA UITA ... de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371438_a_372767]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > DIN SECRETE ... Autor: Daniel Bertoni Albert Publicat în: Ediția nr. 2171 din 10 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului DIN SECRETE ... versuri, Bertoni D Albert Din secretele iubirii Ai descins în viața mea Și-n tainele nemuririi ... Amândoi, noi vom intra Că în viață nu-și au rostul Iubiri multe ... sute,mii ... Lasă-mă să fiu eu prostul Dar a mea, pe veci, sa fii Ce mai planuri, și ce vise În zadar le ticluiești ... Toate-au
DIN SECRETE ... de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371483_a_372812]
-
treaptă, De ziua ta o cupă îți închin, Destinul nostru-i raza înțeleaptă Din ploi ascunse într-un crez senin. Eu port ogoare-n piept, tu cânți iubirea, Și ar pe nopți când hrana mi-e puțină, Din flori-de-timp culegem nemurirea Ori pribegim prin setea de lumină. Când întunericul prin zori aleargă, Știu un descântec, plin e de scântei, În verde mă înec cu pacea-ntreagă Și orbii-mi spun că-s lacrimă de zei. De marea își trimite soli în
DE ZIUA TA, FEMEIE! de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371501_a_372830]
-
domnișoara Dory, Ea ne va dărui sărutul morții, cine știe? Barbare insecte vor cuceri Capadocia, Candizii dorm printre corbi și visează Prea albe fecioare, Troia s-a dus în adânc Din prea multă trufie, trădare, Cucuta în doze mai mici nemurire aduce, Râde bufonul, el este om, știe-l Domnul. Voi visa fără grabă, te ridic cu brațe mereu renăscute, O nouă lumină din ochii ce nu mai sunt orbi, Iar vocea pe care nicicând n-o auzi, Va fi lângă
COMPENDIU TWO de BORIS MEHR în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371552_a_372881]
-
transfera în torță pentru noi în noi să ardă,/ Nu îmi pasă dacă lupii lasă urme pe zăpadă” (Din ram în ram). Actanții binomului erotic aparțin neîncetat scripticului, ficționalului: „Crezul nostru stă de veghe într-o oază de cerneală,/ Închisoarea nemuririi îi saluă cu sfială,/ Urlă vraja prin pădurea-nfometată și străină/ Și se pierde-n depărtare a iubirii mele vină” (A iubirii mele vină). Întreaga fire se implică generos în ceremonialul erotic. Bărbatul, „dirijor de greieri” îi întinde iubitei izvoare și
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
în stele și-n ceruri ’nalte, cu picioarele pe pământ, scop în care îi propune clipe de fericire pământească, hic et nunc: „Te vreau ființă, șoaptă, îmbrățișare vie,/ Nu stea de foc pierdută în zbor spre veșnicie,/ Nici chip de nemurire pe-o operă de artă,/ Ci rouă de fântână cu rădăcini de piatră” (Cât de străină). Poetă cu mari resurse și disponibilități lirice, Gina Zaharia e o poetă pe numele căreia se poate paria. Semnatarul acestor impresii de lectură a
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 1558 din 07 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Sunt pas în reveria din templul unui val, Sonete-ndrăgostite se pregătesc de bal, De veghe-ți stau alături, pe ramul înflorit Și-n vis cu nemurirea pornesc spre răsărit. Te știu în stâncă vie, cinezi cu flori-de-lună, Voi locui în tine, prin ploi și vreme bună, Tu mă primești legendă, eu vin fuior de clipă, Mă sorbi în rătăcire, ți-e frică de risipă. Pe-o
DIN CER PÂNĂ-N PĂMÂNT de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371581_a_372910]
-
dau contur și înțeles. Mai sriu și câte-o suvenire Cu mâna aprigă, subțire, Mai răscolesc și prin albume Să mai descopăr câte-un nume. Se duse vremurilor voga Când beam târziu cafeaua moca Cu zeii din bătrâna vatră Cu nemurirea lor de piatră. Se-aude prin Levant un vaer, Ce trece-așa ușor prin aer, Se face timpul iarnă, vânt, Se culcă liniștea-n cuvânt... joi, 6 noiembrie 2014 Referință Bibliografică: amânare / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
AMÂNARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371589_a_372918]
-
inima nu-l udă cu lacrimi, cuvântul lui frumos te răpește doar o clipă cu vraja-i sublimă; și-atât Pleacă așa cum a venit, netrăit, ne*durut, ne*iubit... Un vers zboară dacă-i aripă celestă în visul său de nemurire, cuvântul lui veșnic viu zidește și-nalță necuprinsul din nimic, suflă viață duh Rămâne așa cum a venit, trăit, *durut, *iubit... Un vers cântă dacă-și iubește adevărul tainei sale, cuvântul lui compune nesfârșită simfonie vieții, eliberându-l din moarte spirit
UN VERS SCHIMBĂ TOT... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371612_a_372941]
-
iubesc eu pe ea Dunele din mâna dreaptă, văile vor să le-astupe numai stânga, înțeleaptă, le vrea cu-ndrăzneală cupe unde vina s-o adape, cu a lacrimilor sare ca în ochii mei să sape, neîntrebata întrebare: de ce oare nemurirea ni se pare că ne-mbracă într-un anotimp ce firea nu-l admite, da’-l provoacă? de ce omul nu e om, roade să dea cu iubire nu știe să fie pom, să-nflorească în neștire?... Referință Bibliografică: Întrebări retorice
ÎNTREBĂRI RETORICE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374823_a_376152]
-
titlul: „Frânturi de învățături și cunoștințe: culegere de eseuri, meditații și reflecții asupra unor teme, subiecte și cărți”, la Editură „Aureo” din municipiul Oradea, județul Bihor. Iunie 2014 - mi-a apărut cartea (lucrarea de doctorat) cu titlul: „Sfântă Euharistie - Taină Nemuririi. Rolul ei în creșterea duhovniceasca a credincioșilor”, la Editură „Mitropolia Olteniei” din municipiul Craiova, județul Dolj. Septembrie 2014 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Câteva spicuiri, sugestii și recomandări...”, la Editură „România în Lume” din București. Mai 2015 - mi-a
25.06.2015, ORELE 17,00... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374812_a_376141]
-
viață pe pământ. Dar s-a-nălțat la ceruri, asemeni unui sfânt. Nemuritor rămâne prin veacuri, ani la rând. Iar eu îi scriu cinstire, din condei lăcrimând. * Ianuarie 2015 © Maria Filipoiu * * Un ,,Geniu pustiu" * În mijloc de iarnă aspră și geroasă, Zeul nemuririi, viață a dăruit unui geniu, cum în veci n-o să se nască. Dar în scurta sa viață, n-a fost prețuit. * Lumina razei lui în carte îi crește că, nu a fost român care nu i-a citit ,,Luceafărul", ,,Călin-file
MIHAI EMINESCU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374835_a_376164]
-
și de a ocupa, dacă se poate, toate locurile pe un eventual podium, cu riscul de a-l înlătura pe cel de lângă tine. Ceea ce au întreprins semnatarii acestei Antologii de texte pascale este rodul ... IX. CEZARINĂ ADAMESCU - UN VIS DE NEMURIRE - TRECÂND PRIN ANOTIMPURI, de Cezarină Adamescu, publicat în Ediția nr. 2043 din 04 august 2016. Alexandra Mihalache Anotimpurile sufletului Editură Universitară București, 2014 O mare de liniști interioare, un cer azurit; un râu de stele și unul de vise, un
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
citești, să le descifrezi, să le găsești cheia care se potrivește și sufletului tău. De aici încolo, declicul este sigur, și lumea Silviei Bitere devine un spațiu prin care trecând, te poți recunoaște pe sine, un om cu defectele și nemuririle sale. Aparent, arboroase, complexe, poeziile din „Via Del Mar”, sunt ( în parte) definiții, enunțuri, eșantioane ale căutării poetice dincolo de țesătura lirică propriuzisă. Confesiunea este la ea acasă, citind cartea ai impresia că ai cunoscut și persoana care a compus textul
SILVIA BITERE PE „VIA DEL MAR” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374869_a_376198]
-
Autorului Poem hieratic XVI DIALOGURI Poem hieratic XXVII de David Sofianis reeditare 8.11. 2015 A.D. Anghel înveșmântat în zbor Înger înveșmântat în aripi copilul din tine a înflorit splendoarea ochii tăi lumini de borangic au uitat să mai plângă nemurirea pierdută cu palmele gândurilor împreunate a rugă îți strigi neputința de-a crede în apele Vieții scăldându-ți obrajii înviorată ți-e fața de perlă lacustră a animei tale columnă de semn † speranțele pleoapelor tale de smirnă licăresc esențele noimelor
POEM HIERATIC XVI -ANGHEL ÎNVEŞMÂNTAT ÎN ZBOR de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374910_a_376239]
-
Reîntors printre oamenii de rând / avea un singur gând / Să mai trăiască viața o dată / Îmbrăcat la patru ace și cravată. Ideea renunțării este una esențială și atent surprinsă în versurile poeziei: se renunță la condiția superioară, la bogățiile acesteia, la nemurire. Sacralitatea este înșirată pe cearșaful omenirii, fiind întărită de aluzia biblică a pruncilor uciși de Irod, ca imagine a suferinței eterne. Tenta sublimă a imaginarului este amplificată de imaginea alăptării ca simbol al fertilității, al reîntregirii ființei: M-a sărutat
“ÎMPĂRATUL DE CEARĂ”, CRONICA PREZENTATĂ LA COLOCVIUL MASTERATELOR DE LITERATURĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374922_a_376251]
-
aproape de România, țara ce obișnuiește din păcate lumea cu a nu-și glorifica propriile stele, darămite pe cele de peste frontiere, este faptul că aromânul macedonean a interpretat și cântecul pe care maestrul Benone Sinulescu l-a încununat cu lauri de nemurire, împânzindu-l ca un cifru identitar cultural românesc, în fiecare ungher de țară, în Balcani, în Europa, în lumea toată: „Radu mamii”. După ce auzim cu atâta plăcere cântecele lui Benone Sinulescu în glăsuirea mirifică a artistului Lazăr Novak, din Banatul
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
de cititor. Autor, Maria Filipoiu ÎNTREBĂRI Adeseori m-am întrebat: Al cui spirit am împrumutat Pe drumul vieții ce-l străbat Cu sufletul îngândurat? Am fost menită-n viața mea, Să scriu ce am trăit cândva? Aș vrea să-ntreb nemurirea: Sunt eu sau amintirea sa? Pe unde-am mers ori cum trăiesc Viața în destin pământesc, Simt că vine din astral ceresc Și curge-n prea-plinul sufletesc. În suflet, idei abundă Cu o lumină plăpândă. Pe gândirea mea fecundă Să
„FEMEILE CU FLORI ROȘII ÎN PĂR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375027_a_376356]
-
Datul Divin. Am aprins o lumânare pentru familia mea care se află în cabina acestui vas, pentru Eminescu, poetul neamului meu. El este Cuvântul prin care s-a întrupat literatura națională în cea universală. Este fiul propriei opere și părintele nemuririi ei. Am aprins o lumânare pentru Poezie, ea nu și-a luat asupra ei menirea filozofiei, fiindcă este deasupra aceseia. Mă gândesc Doamne că în momentul când ar fi făcut acest lucru ar fi dispărut sublimul. Bine ai făcut acest
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
în povești mângâietoare de suflete. Scrierile Marioarei Ardelean se pot folosi foarte bine la orele de lectură, în școli sau în grădinițe. Literatura este mai bogată cu încă o carte, care își găsește locul între cărțile marilor povestitori, intrând în nemurire. Harul primit trebuie dăruit, ca să se înmulțească, așa că, așteptăm cu nerăbdare următoarea carte, spre bucuria cititorilor! Adriana Tomoni Referință Bibliografică: DIN TAINELE POVEȘTILOR, DE MARIOARA ARDELEAN / Marioara Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2094, Anul VI, 24 septembrie 2016
DIN TAINELE POVEȘTILOR, DE MARIOARA ARDELEAN de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373844_a_375173]
-
-mi tresare, Căci casa mea-i intrată-n legământ. De lăcrimez, e lacrima cea sfântă, Ce din înalt coboară pe pământ, Căci Dumnezeu a luat o trestie frântă Și a făcut-o parte din Cuvânt. Rămâi cu noi, Părinte-al nemuririi, Ai noștri pași condu-i spre porți de har, Să înflorim mereu ca trandafirii Și să rodim privind înspre calvar. Cuvântul Tău să lumineze fața, Acelora ce-n preajma noastr-or fi, În Adevăr să spunem despre Viața Ce prin credință
ÎMI AMINTESC de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373847_a_375176]
-
teme: eul liric (Drumul spre mine, presărat cu vise, dar care posedă parola și se lasă găsită doar „umbra plutind pe cuvinte”; Sunt omul... : „omul-vis”, „omul-nor”, „un hoinar”, aspirând să se prefacă-n „înger de lumină”), speranța („visări, iluzii, accedem nemurirea”), deziluzii („praful ce se-nalță din abisuri”, „destin departe de concret”, „pe muchii de gheață mă târăsc”), lumea imperfectă („jalnic manechin”, „temniță-i al nostru trup“, „destin bolnav și ciung”, „reciclat dintre epave”), timpul („trecutul.../ un pașnic alizeu”, „nu aș
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
o inimă nebună ce-a cunoscut iubirea. M-am logodit cu Timpul, pe veci stăpânul nostru, Cerându-i să nu-mi lase pe umeri anii grei, Să treacă mai alene peste cei dragi ai mei, Și amândoi să-ntoarcem clepsidra nemuririi. M-am logodit cu Dorul, ce doina zămislește Și-n cântec viața-ntreagă am petrecut doinind, Iar Dorul ca un frate m-a tot urmat orbește, Am plâns cu el alături , strivită la pământ. M-am logodit cu Câmpul, cel
M-AM LOGODIT CU VIAȚA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373932_a_375261]
-
Hrănește-te cu mine și te voi răsplăti regește... In mine-i primăvara ce doar sufletul tău O simte, sunt eu toate florile ei, zău, Nimeni nu le va putea vedea cu privirea Dacă nu le va simți întâi și nemurirea. Taci și ascultă crinii ce plâng lacrimi de parfum Pentru dragostea noastră, îi vezi pe drum? Își presară albul din petale să nu mai rătăcim calea Spre noi iubite, mergi pe zborul lor, iubește-ți poezia! Referință Bibliografică: Petale de
PETALE DE CRINI de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373933_a_375262]