2,940 matches
-
certitudine și viața din tinerețe: simțul lui de inferioritate de a se prezenta la școală în haine care nu-i aparțineau; considerația proastă din partea anumitor profesori de-ai lui și, de aici, lipsa de încredere în el însuși; timiditatea excesivă, nesiguranța, nevoia de un îndrumător puternic; caracterul lui sensibil, treptat devenit hipersensibil; consecințele tifosului căpătat în timpul serviciului militar. A doua fază: perioada marii încercări (dec. 1949 - 20 mai 1951) Până pe 27 martie 1949, în procesele-verbale ale Consiliului General al Congregației nu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
generos o porțiune de teritoriu bulgar, cuprinzînd vaste regiuni unde România nu avea ce căuta, adăugînd: "Aseară, după cină, regele și prințul Boris aveau în vedere cedarea acestor teritorii României...". La obiecția mea că imprecizia acestor donații teritoriale, agravată de nesiguranța amintirilor baronului, un personaj, care nu avea nici o calitate pentru a angaja Bulgaria, nu mi-a furnizat nici măcar un motiv pentru care aș fi putut să-mi sesizez guvernul. "Ei bine, domnule ministru, fiindcă după atitudinea pe care o adoptați
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în el s-au luptat întotdeauna două tendințe: tendința de înnoire, de reformare, și tendința de conservare, care au rămas alăturea, antagonice. De aici o mulțime de contra-dicții între deosebitele sale manifestări, mulțime de contra-dicții în însăși opera sa, o nesiguranță și o lipsă de persistență în atitudinea sa față cu diferitele întîmplări sociale la care a asistat ori a luat parte. De aici apoi, în parte, superficialitatea criticii sale sociale chiar acolo unde este justă. Și tot de aici și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
A. Rosetti, nici ca C. Negruzzi. Trebuie să explicăm aceste două tendințe contradictorii. Alecsandri, pe lângă un boierinaș - interesul de clasă -, a fost și un nemulțumit de soarta unui bonjurist sub domnia lui Mihai Sturdza, a avut o cauză personală 1 Nesiguranța aceasta, lipsa unei concepții unitare asupra vieții, îl va face să arate sentimentele cele mai contrazicătoare. Am văzut cum, la 1840, se înnădușă în societatea ieșeană "semiorientală", unde boierii se uitau așa de urât la bonjuriști, la duelgii; Mîncăm oamenii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
deplin sănătoasă, pe când ea Însăși se simte bolnavă și slăbită. Aceasta se Întâmplă adesea așa numiților bolnavi de nervi, care prin astfel de opinii medicale pot fi aduși la disperare, deoarece ei simt foarte exact, că sunt greu bolnavi. Această nesiguranță În diagnoza medicală este cu desăvârșire naturală, fiindcă școala medicală nu a recunoscut Încă felul bolii. Al doilea, diagnoza medicală nu dă nici o indicație pentru o căutare rațională, chiar acolo unde poate fi stabilită cu siguranță deplină. Ea nu poate
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
a problemelor literaturii" p. 148). la afara acestor afirmații, ei critică însă marxismul, uneori chiar contrazicându-se, susținând, de pildă, că acesta explică întreaga literatură prin modul de producție, cu două pagini înainte de a-1 cita cu justețe pe Marx ! Nesiguranța aceasta, ca și o anumită suspiciune latentă, derivă, cred, atât dintr-o lipsă de informare despre critica marxistă în întregul ei cât și din eroarea de a confunda adesea critica pseudomarxistă cu cea autentică. Așa cum spuneam și la începutul acestor
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
simți mai aproape de dileme. Nu este vorba de frică, și nici de teamă în sensul propriu al cuvântului - ci mai degrabă de ceea ce s-ar înțelege prin expresia de limbă „mi-e teamă”, „teamă mi-e” - adică de o oarecare nesiguranță. Nu mă tem realmente, dar am o teamă interioară, mai bine ocolesc, evit, las în așteptare, accept acel „să mai vedem”, „să mai iasă la lumină și alte documente”. Prudența e bună la toate, și e lăudabilă - cu o condiție
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cu o condiție însă: să-i definești obiectul, să pui lucrurile în acea ultimă alegere din miezul lor faptic, din timpul lor istoric. Altfel, a fi prudent în sine, ca stil ori ca metodă, fără obiect adică, asta duce la nesiguranță, la o complicitate acuzată cu un adevăr pe care nu l mărturisești - și nu spui nici că nu-l deții. Noi nu acceptăm acest fel de prudență, ci înaintăm în subiect cu deviza pe care ne-am luat-o chiar
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
o mie de întrebări ["aproape o mie, nenumărate"]. Unele dintre structurile populare sau familiare sunt preluate în presă: să se răcorească preț de câteva minute (Antena 3, Știri, 24.06.2008) etc. Intonația interogativă poate sugera ideea de imprecizie, de nesiguranță, în exprimarea orală (și în cea scrisă care valorifică procedee ale oralității): Opt ore? Aștepți, eu știu (sau știu eu), opt ore?7. Formula plus-minus, plus sau minus (redată în scris prin simbolul [±]) este o marcă a aproximării în limbajul
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
ai atunci când ești fericit. În același fel, atunci când te simți lipsit de creativitate, ideile sunt diferite de cele pe care le ai atunci când te simți creativ. Nimic nu este mai dăunător pentru o atitudine creativă pozitivă decât temerile, îndoielile și nesiguranțele (TIN). Din păcate, viețile celor mai mulți dintre oameni sunt conduse de TIN. Pentru a-ți controla TIN trebuie să transformi atitudinile negative, distructive, într-o nouă realitate pozitivă. Pentru a face acest lucru, nu trebuie decât să accepți atitudinile negative, apoi
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
mentală”, uneori conștientă, cel mai adesea inconștientă, dar care comandă toate acțiunile celui suferind. Caracteristica noastră, ca oameni, este de a evita suferința și a căuta pacea mentală. Or, persoanele atinse de sentimente de inferioritate suferă, încearcă profunde senzații de nesiguranță, de teamă și neputință. De vreme ce suferă, ele caută o soluție. Aceste persoane vor căuta ceva care să elimine suferința produsă de sentimentul de neputință. Ce face timidul căruia îi este teamă? Devine agresiv. La fel, o persoană suferind senzații de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
soluție. Aceste persoane vor căuta ceva care să elimine suferința produsă de sentimentul de neputință. Ce face timidul căruia îi este teamă? Devine agresiv. La fel, o persoană suferind senzații de inferioritate va căuta superioritatea. Dacă suferă de sentimente de nesiguranță, va căuta puterea. Dacă se simte dominată, va căuta să domine, etc. - acesta este mecanismul compensației. Senzația de superioritate sau de putere atenuează angoasele datorate sentimentelor de inferioritate și neputință; ea le permite astfel să trăiască prin soluții de compromis
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
obștească. Radiografie lucidă a realității, publicistica lui Ț. îmbrățișează subiecte de stringentă actualitate: situația României interbelice (Sărmană țară de vânzare), proasta administrare a țării (De ce avem nevoie, Până când?), corupția, afacerismul, jaful în avutul public (Săraci în țară bogată), politicianismul (Țara nesiguranței, Naționalism, șovinism și politicianism), lipsa de perspectivă a tineretului (La o răscruce), educația și învățământul (Școala și familia), imoralitatea vieții publice (Politica șușotelii), cerința modernizării Bisericii, datoria de a cultiva limba (Boala maimuțărelii), situația intelectualilor de la țară (Mucenicii satelor), soarta
ŢEPORDEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290152_a_291481]
-
lumea. Câtă seninătate și fericire i se citesc pe chip; cât calm și stăpânire de sine în fiecare membru al trupului; câtă tăcere și armonie profundă! O armonie contagioasă care i se transmite privitorului. Nu mai există dorință, necesitate, agitație, nesiguranță, goană după obiecte din afară, dependență de ceva. Este suprema beatitudine - într-un cuvânt, plenitudinea. V. BUDDHA ȘI IISUS 1. Nașterea, copilăria și tinerețea Între viața lui Buddha și cea a lui Iisus există mai multe asemănări decât între viețile
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
de luni de zile am tras de ele... De bătut ne-a bătut Manea, un nenorocit, un țigan din Jilava, care era plutonier-major. Am stat În celulă la Jilava În condițiile ălea teribile de Înfometare și de teroare și de nesiguranță... Vă mai amintiți cum ați fost dus la Salcia? Ne-a Îmbarcat Într-o noapte Într-un tren. Mulți spuneau: „Domnule, ne duce În Siberia!”. Alții spuneau că ne duce În Bărăgan... Erau geamurile toate vopsite, n-auzeai nimic În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la prima ediție a Salonului Băcăuan al Cărții: „Monșer, sînt teribil de ocupat!” * Nu se putea să lipsesc (azi, 23 mai) de la susținerea tezei de doctorat a amicului „Tase” Trandafir! Deși cunoștea întreg „scenariul”, el a manifestat, deopotrivă, bravură și nesiguranță. Cu numai cinci minute înainte de a porni către „locul de execuție”, m-a tras deoparte și mi-a cerut să-i confirm că pronunță „suficient de corect” numele lui Dilthey, Louÿs, Troeltsch și al altora. „Impecabil, maestro!”, am exclamat eu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
decît am putea avea, intelectual, vreodată cu tovarășii de la cele două secții, care, iată, ne țin în șah și se joacă cu nervii noștri. Cît timp vorbesc, mi se dă dreptate, apoi fiecare își pregătește „salvarea” pe seama celuilalt. Climatul de nesiguranță anulează orice solidaritate. Chacun pour soi et aucun pour tous! *Noapte convulsionată. Extraveralul n-a mai avut nici o putere. Am oscilat între trezie și somn, un somn cu transpirație și vise istovitoare. Dimineața, contactul cu cărțile a fost superficial. Abia
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
rugat s-o facă el și l-am mai rugat să-i pună un buchet de flori la căpătîi din partea mea. Eu voi căuta să notez ceva în jurnal: despre galopurile imaginației sale, despre febrilitatea, entuziasmul și generozitatea lui, despre nesiguranțele pe care le masca prin histrionism, în fine, despre deșertăciunea încercărilor și ambițiilor sale. „Poet provincial”, era în același timp un poet însetat de piscuri și de zări largi. Trubadur și rapsod! *„Am și eu uneori ca multă lume gînduri
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și, în consecință, aceștia nu dau randament. Deci, reținerea cu forța a specialiștilor dornici să emigreze din cauza factorilor interni din România actuală nu numai că nu va duce la sporirea randamentului acestora, ci va crea și un factor major de nesiguranță. Atunci când unii dintre ei vor avea șansa unei plecări într-o țară liberă, vor refuza a se mai întoarce. Chiar și specialiștii care încă nu și-au manifestat dorința de emigrare și care pândesc orice prilej pentru a părăsi RSR
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pe care nu i am cunoscut niciodată mi-au spus: Să nu ne lași, Părinte, mie, celui mai umil, celui mai oprimat și imobilizat om din țară. Paradoxal este că nu-i pot urma nici pe unii, nici pe alții. Nesiguranța mea și a familiei mele mă obligă la emigrare; autoritățile mă țin într-o totală ignorare în legătură cu ea. Certitudinea cea mai rea este mai puțin rea decât incertitudinea. Și acum rămân aceste trei: credința, nădejdea și dragostea. Dar mai mare
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Nu știu dacă este, Într-adevăr, cea mai importantă, dar rămâne, cu siguranță, una dintre cele mai vaste operații ale societății de consum. Dincolo de marile Înlesniri și comodități, omul rămâne, Însă, tot singur și vulnerabil? Cum rezolvă aici, În libertate, nesiguranța, bolile, demagogia, rapacitatea, atâtea triste fețe ale realității? Asemănările dintre sisteme dialoghează, ca și deosebirile, Într-un mod deloc simplu și deloc liniștitor pentru viitorul lumii de azi. * Forfota nocturnă de pe Kudamm, veselia burlescă din jurul pieței Wüttemberger sau de la Europa-Center
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și mai! Frig, frig, frig. Nu ne vedem aproape cu nimeni. N-avem nici chef, nici răbdare, nici condiții nu prea sunt” - scrie vechiul meu prieten din București. „Am intrat Într-o (lungă) fază de dependență față de alții și de nesiguranță (fază și mai lungă, indefinită) - Va trebui să ne acomodăm cu viața de pe o zi pe alta, fără nici o certitudine de ordin material. Ce știm, Însă, bine știm: cale de Întoarcere nu există”, Îmi scrie fratele său, celălalt prieten, criticul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
presupune pe următorul, pentru că ți-e groază să te gândești cum, dacă s-ar rupe firul, dacă te-ar lăsa cuvintele, ai ezita, ai aluneca și ai fi Înghițit de tăcere. Dar aceasta e doar slăbiciune, doar teama de oribila nesiguranță devastatoare din tot ceea ce facem...”. Vulnerabila venetică Înțelege că „sentimentul sufletului devenise acum un sentiment al trupului - fericirea supremă”. Gradarea epică a arbitrarului și a inevitabilității aventurii („un imens egoism adâncind și Întunecând lumea”) este Însoțită, pas cu pas, de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
lăsă În voia lor”. Ceea ce deloc nu Înseamnă doar făptuirea, nici doar interiorizarea ei. În zvâcnirile acestui ultim balans deasupra oglinzii care acoperă hăul, În pragul desprinderii, „nu mai dorea acum decât să-și cedeze corpul iubitului ei, dar profunda nesiguranță spirituală care o făcea să tremure Îi transformă impulsul În dorință față de străinul care se găsea aici cu ea”. Nu, „nesfârșita nostalgie a iubirii” nu se risipește. „Sentimentul care o lega de soțul ei era ca un glob de lumină
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Îi contemplase adesea În ultima vreme. „Relația forțată care se dezvoltase recent, s-ar putea spune fără știrea și consimțirea sa, cu cei fără adăpost avea cea neliniștitor. El suferea, În fond, ca de o boală.” Un insidios sentiment de nesiguranță Îl copleșește, din nou. Sunt stări de incertă identitate. „Întrebarea hamletiană Însemna pentru Keseru nu a fi sau a nu fi, ci: sunt eu sau nu sunt deloc.” Viața sa este o viață „secundă”, dependentă de viața manuscriselor. Deși autorul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]