2,751 matches
-
Franța. Aparent imuabilă, Anglia este de fapt profund răscolită: proprietățile agricole iau amploare odată cu împrejmuirile care le delimitează mai clar; drumurile devin mai sigure, datorită noilor legi privitoare la cei săraci; vechile elite se năruie; o nouă clasă întreprinzătoare - gentry, nobilime fără pământuri - se instalează la cârmă, permițând unei aristocrații minuscule să stăpânească totalitatea rentei funciare. în vreme ce toți englezii plătesc impozitul indirect, în Franța, impozitul direct îla taille) este plătit doar de cei din starea a treia. Anglia posedă în această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
dată, evoluția este în perfectă fază cu istoria Ordinii economice: ea se manifestă întotdeauna acolo unde nici un trecut sedentar nu frânează mobilitatea de care are nevoie, acolo unde burghezia poate căpăta puterea fără a fi nevoie să trimită la ghilotină nobilimea. începând din 1880, o teribilă recesiune face ravagii în nordul Europei, din Islanda până în Polonia, și se adaugă declinului englez; ea provoacă cea mai mare deplasare de populații din Istorie de la începuturile sedentarismului: între 1880 și 1914, 15 milioane de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
constituit baza multor studii de caz. Păstrat În arhivele fundației, materialul orginal este tratat cu cea mai mare confidențialitate. Doar oameni de știință consacrați au dreptul de a consulta sutele de chestionare completate de-a lungul anilor - de către persoane aparținând nobilimii, clerului, armatei, dar și clasei mijlocii, proletariatului și cercurilor mai suspecte de criminali și, din punct de vedere politic, de la spectrul roșu până la cel maro, reprezentând toate minoritățile din țară. În prezent, Froehlich prelucrează materialul, planificând să ofere prima viziune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
clucereasa Elenca reveni în casa ei părintească, în casa Dudescului, una dintre cele mai impunătoare case din centrul Bucureștiului, copleșită de sentimentul ciudat al unei întoarceri în timp. Intră în odaia ei și rămase în picioare. Se gândea la vechimea nobilimii românești, la istoria familiilor de boieri. Noblețea română fusese în apogeul ei până la 1700. Odată cu domniile fanariote, însă, ea fusese din ce în ce mai mult ignorată și lumea începuse să uite de existența celor pe care străinii îi numeau nobiles viri Valachi sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
numeau nobiles viri Valachi sau chiar barones Valachi. Nimeni nu mai punea semnul egalității între rangurile nobiliare din țară și cele din Occident, deși se născuseră în același timp. Știa acest lucru de la tatăl ei. Mereu îi repeta: „Copilă dragă, nobilimea de la noi s-a închegat în paralel cu cea din țările vecine și din vestul Europei. Nu suntem cu nimic mai prejos”. Și de câte ori ascultase ea seara, înainte de culcare, povestea inițierii unui cocon boieresc! Mai întâi, făcând diverse servicii în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Neliniștit, îndoit, trăind ca într-o închisoare... Vei albi de spaimă, căci sabia va fi aproape de gâtul tău... Vei fugi iar... Vei reveni în acest oraș... Apoi în altele... La mare cinste... Văd capete încoronate... Oameni cu decorații pe piept... Nobilime... Onoruri, strălucire... Le dai la spate pentru iubire... Da, iubirea nu te va părăsi... Va fi cu tine și acolo, într-un loc îndepărtat... unde te vei stabili... Vei pune temeliile unui mare oraș... Orașul tău, pentru o femeie... Hm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
armata lui de țărani. O grămadă de sate mi-au cerut asta. Dar am refuzat din rațiuni politice. Împăratul se plimba cu pași mari, cu mâinile la spate. Dante Negro recunoscu poziția favorită a dictatorului. Zâmbi. Un zâmbet cvasi-amar. ― țarul, nobilimea rusă ar trebui să-mi sărute picioarele pentru că n-am stârnit un alt Pugaciov împotriva lor. Da, da! I-am salvat. Napoleon trecu la o cu totul altă idee vorbind, de fapt, cu sine însuși. ― Mai am încă nevoie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Împăratului titlul de baron, fiindcă fusese singurul nemeș ungur din zonă Întors la catolicism după o aventură calvină. Urmașii lui și-au păstrat loialitatea față de Împărat și de Vatican, iar În 1703, Sándor Károlyi Încă mai era convins că privilegiile nobilimii maghiare nu pot fi menținute decît alături de Casa de Habsburg. Atîta doar că o vizită la Viena În vara aceluiași an a produs asupra sa un șoc revelator, comparabil cu cel provocat lui Martin Luther de pelerinajul la Roma. Nu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
A preferat să fructifice disponibilitatea conciliantă a Împăratului Leopold, pus și el la grea Încercare de dificultățile războiului de succesiune din Spania. A iscălit așadar pactul cu diavolul după ce-i impusese aceluia respectul și a intrat astfel definitiv În elita nobilimii maghiare, fără a fi nevoit să-și renege credința catolică. Între timp, din Polonia, Rákóczi a coborît prin Iași la București, la Brîncoveanu, pe urmă la sultan, iar de la Constanti nopol, la Versailles, la bătrînul Ludovic al XIV-lea. Unul
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
era mult zgomot), puțina satisfacție pe care o simțea era o sărăcăcioasă stafie a mândriei ce o simțise cu nevasta lui În fața succeselor lor britanice. În fața succesului său, un evreu polonez atât de bine cunoscut, atât de frumos apreciat de către nobilime, de H.G. Wells. Inclus, de exemplu, cu Gerald Heard și Olaf Stapledon În proiectul Cosmopolis pentru un Stat Mondial, Sammler scrisese articole pentru Știri despre progres, pentru cealaltă publicație, Cetățeanul mondial. După cum explică cu o voce ce Încă mai conținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
să spuneți cu asta, domnule? — Păi, vedeți, spuse domnul Sammler, În perioada marii burghezii, scriitorii au devenit aristocrați. Și ajungând aristocrați datorită priceperii lor la cuvinte, s-au simțit obligați să treacă la fapte. Evident este o dezonoare pentru adevărata nobilime să Înlocuiască fapta cu cuvinte. Puteți vedea asta În cariera lui Monsieur Malraux sau a lui Monsieur Sartre. O puteți vedea și mai Înainte la Hamlet când simte acea umilință, doctore Lal, spunând „eu... Îmi vărs În vorbe focul; ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
făcut ca niște oameni să ajungă în apropiere de capsula spațială unde eu așteptam într-o stare specială de existență latentă. Lucrul acesta trebuia să rămână în continuare de cea mai mare importantă pentru el, față de orice problemă pe care nobilimea Dzan o avea cu monarhul său. Numai dacă... Era bine de ținut minte că locatarul unei capsule, care fusese capturat - Gilbert Gosseyn - primise acum o informație secretă: cineva, sau un grup, urau puterea imperială atât de tare probabil, încât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
dezgustați și-și duc mânuțele manichiurate la nas și la gură. Inky merge drept înainte. Spune: — Așa-mi place să fac asta. În fața noilor îmbogățiți de soiul ăsta, Inky spune că e timpul să schimbăm regulile. Spune: — Sărăcimea e noua nobilime. Puțin mai încolo e un cârd de miliardari ai internetului și de șeici arabi ai petrolului, fumând cu toții în fața unei galerii de artă, și Inky spune: — Hai să-i sictirim cerându-le mărunțiș... Asta e vacanța în care încetează să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
ordona unei femei să devină amanta sau soția unui străin doar pentru că s-a oprit să-i vorbească cinci minute, acesta nu este un fapt la care în mod normal te poți aștepta. Ea păcătuise prin nașterea în sânul vechii nobilimi și se afla pe marginea prăpastiei fără fund a bănuielilor lui Enro. Tot Nirena rupse tăcerea. - Ce vei face acum? Și Gosseyn își pusese întrebarea, știind că totul se complica datorită faptului că, în orice moment, putea să-i regăsească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
nu se risipiră, este adevărat că aveau chiar să se Întărească În lumina câtorva Întâmplări ulterioare, dar un singur ceas avea să ajungă pentru ca amenințarea bruscă a dușmanului extern să liniștească dispozițiile fratricide și să reunească cele trei stări, cler, nobilime și popor, Încă În vigoare În țară, În ciuda progresului ideilor, adunate În jurul regelui lor și, deși cu anumite rețineri justificate, al guvernului lor. Întâmplarea, ca aproape Întotdeauna, se povestește În câteva cuvinte. Iritați de invadarea continuă a teritoriilor sale de către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
Choos, dar nu imposibil, în caz că vă întrebați). Domeniul era superb. Dumnezeule, ador grădinile proiectate de Capability Brown! Voi nu? Când am ajuns la intrarea principală, am observat blazonul familiei pictat deasupra ei în auriu și albastru. Așa fac cei din nobilimea britanică, în caz că nu sunteți intimidați îndeajuns, vă servesc blazonul familiei, ca să vă bage în sperieți de-a binelea. Nici nu-i de mirare că-n Anglia nimeni n-are o părere bună despre sine. Am apucat ciocanul în formă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
această posibilitate prin patru mijloace: în primul rând, să distrugă în întregime familiile acelora pe care îi jefuise, ca să nu-i lase papei nici o posibilitate de a face ceva în această direcție; al doilea, să câștige de partea lui întreaga nobilime a Romei, pentru ca astfel, după cum s-a spus, să-l țină în frâu pe papă; al treilea, să facă din Colegiul cardinalilor, cât mai mult, o simplă unealtă în mâinile lui; al patrulea, să devină atât de puternic înainte ca
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
multă îngrijorare celorlalți erau papa și venețienii. Pentru a-i opri pe venețieni, era necesară unirea tuturor celorlalți, așa cum s a realizat ea la apărarea Ferrarei; iar, pentru a l ține în frâu pe papă, marile puteri se foloseau de nobilimea romană, care, fiind împărțită în două partide dușmane, Orsini și Colonna, era mereu tulburată de discordii și neînțelegeri; și, fiind mereu cu arma în mână și gata de luptă, chiar sub ochii papei, această nobilime menținea statul bisericesc într-o
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
marile puteri se foloseau de nobilimea romană, care, fiind împărțită în două partide dușmane, Orsini și Colonna, era mereu tulburată de discordii și neînțelegeri; și, fiind mereu cu arma în mână și gata de luptă, chiar sub ochii papei, această nobilime menținea statul bisericesc într-o stare permanentă de slăbiciune și neputință. Și, cu toate că uneori se ivea câte un papă curajos, cum a fost Sixt IV, nici soarta norocoasă și nici priceperea nu au putut să salveze vreodată statul de aceste
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
mai multă siguranță și cu mai multă glorie atâta vreme cât au purtat războaie cu propriile lor armate, ceea ce au făcut până când au început să-și îndrepte acțiunile de cucerire asupra uscatului. Într-adevăr, luptând pe mare cu trupele lor alcătuite din nobilime și oameni din popor, ei s-au dovedit a fi soldați neîntrecuți; dar, de îndată ce au început să lupte pe uscat, au uitat de vitejie și au urmat obiceiul Italiei. Iar în prima perioadă de creștere a puterii lor pe uscat
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
de îndată ce, în vremurile din urmă, imperiul a început să fie înlăturat din Italia, iar papa a dobândit aici o autoritate temporală mai mare, Italia s-a împărțit în mai multe state; căci multe dintre orașele mari au luat armele împotriva nobilimii lor, care, susținută fiind, în trecut, de împărat, le ținea sub asuprirea ei, iar Biserica, la rândul ei, sprijinea aceste răscoale ale orașelor pentru a câștiga autoritate în chestiunile puterii temporale. În multe cazuri, cetățenii au devenit principi peste aceste
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
ordona unei femei să devină amanta sau soția unui străin doar pentru că s-a oprit să-i vorbească cinci minute, acesta nu este un fapt la care în mod normal te poți aștepta. Ea păcătuise prin nașterea în sânul vechii nobilimi și se afla pe marginea prăpastiei fără fund a bănuielilor lui Enro. Tot Nirena rupse tăcerea. - Ce vei face acum? Și Gosseyn își pusese întrebarea, știind că totul se complica datorită faptului că, în orice moment, putea să-i regăsească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
vasalii săi. De ce îl chinuia atât de mult în ultima vreme Seniorul Nobunaga pe stăpânul lor? Dar șocul de azi era, de departe, cel mai rău, fiindcă incidentul avea să fie cunoscut de toți musafirii: Seniorul Ieyasu și vasalii săi, nobilimea din Kyoto și ceilalți generali, camarazi cu Mitsuhide. Suferirea unei insulte acolo era același lucru cu a-i fi fost expusă rușinea în fața întregii națiuni. O asemenea umilință în public era insuportabilă pentru oricine se născuse samurai. — Calul dumneavoastră, stăpâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
în toată capitala nici un om care să nu fi tresărit surprins sau să se fi repezit din pat, speriat de țipetele familiei. Un vacarm de zgomote și de voci începu să se înalțe curând din regiunea altminteri pașnică a conacelor nobilimii, care înconjurau Palatul Imperial. Cu toată zarva și ecourile copitelor de cai, părea să răsune însuși cerul orașului Kyoto. Zăpăceala orășenilor, însă, nu dură decât un moment, și de îndată ce nobilii și oamenii de rând înțeleseră situația, în casele lor se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și Ise; Niwa, deși în apropiere, la Sakamoto, părea deja să fi renunțat complet la responsabilitățile sale, în favoarea lui Hideyoshi; iar Shonyu declarase, cu deplină eleganță, că, deși i se acordase un titlu, problemele de a trata cu administrația și nobilimea îi depășeau complet capacitățile și nu voia să mai aibă nimic de-a face nici cu una, nici cu alta. Tocmai acestea erau zonele pentru care Hideyoshi era pregătit. Calitățile lui erau, mai presus de orice, administrative. Hideyoshi știa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]