5,412 matches
-
învinge întunericul, dar mărește până la suferință aspirația nocturnă a sufletului. De ne-ar servi azurul de pat și soarele de pernă, sfârșeala voluptuoasă ar chema noaptea spre a-și îndestula nevoia de oboseală vastă. Tot ce în noi este dimensiune nocturnă plămădește un revers sumbru al infinitului. Și astfel, sfârșeala din zile și din nopți ne duce spre o nesfârșire negativă. Singurătatea este o operă de convertire la tine însuți. Se întîmplă însă că, adresîndu-te numai ție, ceea ce ai mai bun
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
mai țiuie de neant... Romantismul german - sau vremea în care nemții cunoșteau genialitatea sinuciderii... Când te apropii de Dumnezeu prin răutate și de viață prin umbre, la ce poți ajunge dacă nu la o mistică negativă și la o filozofie nocturnă? Crezi fără să crezi și trăiești fără să trăiești... Paradoxul îl rezolvi într-o duioșie însîngerată, întărit de amurguri și cernit de aurore. Vrăjit de surmenajul cunoașterii, doar într-un târziu ajungi să resimți imensa oboseală ce urmează insomniei spiritului
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
absenței lor. Fără sentimentul morții, oamenii sânt copii - dar cu el, ce mai sînt? Când știi ce-i sfârșirea, a fi nu mai are parfumul firii. Căci moartea fură melodia vieții. Și din amândouă nu mai rămâne decât un dezastru nocturn și muzical. Când ai cunoscut amărăciunile și dulceața lor, îți pare rău că n-ai decât o inimă de sfărâmat. Oare de când s-au mutat deșerturile în sângele omului? Și schimnicii de când țipă-n el rugile spre înălțimi? Cât se
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
propriului său duh. Căci, în el, lumina nu s-a despărțit de întuneric. Prin ceea ce încoronează Creația, prin spirit, el aparține începuturilor ei. Nimic nu-i va scutura din conștiință nopțile timpului. Nu-i crește noblețea ursitei în această ereditate nocturnă? Omul are de partea lui prea multe nopți... De câte ori mă cuprind vrăjile plictiselii, de atâtea ori îmi întorc ochii spre cer. Și atunci știu că voi muri cândva de urât, în plină zi, în văzul soarelui sau al norilor... ..."dacă
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
finală. Așa dispare tot ce timpul a adăugat virtualității inițiale. Existența ni se dezvăluie ca atare: la remorca neantului - și nu nimicul este la marginea lumii, ci lumea la marginea nimicului. Oboseala ca instrument de cunoaștere. Cugetul scăldat în lumina nocturnă a disperării. Spiritul are prea puține leacuri. Căci de el însuși trebuie să ne vindecăm în primul rând. De natură și femeie te apropii, fugi și revii din nou, cu toată teama de insuportabilul fericirii. Sânt peisaje și îmbrățișări care
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
te consumă și distruge. Atunci nu-ți mai convine nici un efort, nici o speranță și nici o iluzie. A rămâne tâmpit de catastrofa ta proprie, incapabil să acționezi sau să gândești, cuprins într-un întuneric rece și apăsător, stingher ca în halucinații nocturne sau singuratic ca în clipele de regret este a ajunge la limita negativă a vieții, la temperatura absolută, unde ultima iluzie de viață va îngheța. Și în acest sentiment de sfârșeală se va revela sensul adevărat al agoniei, care nu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
revelație se întîmplă în noapte, absurditatea înaintării în timp se mărește de senzația unei indescriptibile singurătăți, deoarece atunci, departe de oameni și de lume, rămâi singur cu timpul în față, într-o ireductibilă dualitate. Timpul, în această senzație de părăsire nocturnă, nu mai e umplut cu nici un lucru, cu nici o acțiune și cu nici un obiect, ci seamănă unui vid ce crește progresiv în existență, unui vid în continuă dilatare și evoluție, ca o amenințare de dincolo de lume. Nu mai poți auzi
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
făcea studii floristice unindu-și buzele cu ale celei ființe care-și scosese capul prin gratii. Numai pe ici pe colo auzea cânii urlând la lună, paznicii de noapte care strigau, ori grupe de cavaleri care veneau de la vro petrecere nocturnă. Ei rupeau frunze din crengile atârnate și le aruncau în urma călugărului spân și palid.. Stele păzeau tăria, luna trecea ca un scut de argint prin întunericul nourilor, în aer era aur și în grădine miros ș-o umbră adânc - viorie
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu mine. Dacă îmi coboram mâinile sub nivelul liniei de pe perete, începeau să mă lovească cu bastonul tot în rinichi, locul cel mai sensibil, și fără să lase urme” (Oprea și Olaru, 2002, p. 73). S-a apelat la ancheta nocturnă și la ancheta continuă, metode cunoscute în anii ’50-’60. Un arestat a fost amenințat chiar cu o „mașină electrică de bătut” (Arsene, 1997, vol. 1, p. 141); probabil că Securitatea avea în dotare și aparatură pentru tortura electrică. Una
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
acela de diversioniști. Interpelat de Comisia de Cercetare a Evenimentelor din Decembrie 1989, Nicu Ceaușescu îi numea, ironic, „extratereștri” pe presupușii teroriști! Indiferent de originea și identitatea lor, „teroriștii” au fost proiectați ca un fel de „îngeri ai morții”, făpturi nocturne (având o componentă vampirică, la nivel simbolic), antrenându-se în buncăre, deplasându-se prin complicate rețele subterane, dotați cu un armament redutabil și sofisticat. În ceea ce privește interpretările asupra identității așa-numiților teroriști din decembrie 1989, sintetizez aici cele mai importante propuneri
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și romană. Sensibil la spectacolul modernității, Voronca reabilitează naturalul, reintroducîndu-l, insolit, În scena metropolei moderne, sub imperiul particularei sale aspirații de comunicare / comuniune cu elementele: sensibilitate al cărei fond romantic poetul român e departe de a-l renega. CONTINUĂRI: ITINERARII NOCTURNE Nu alta, În esență, decît În Ulise e direcția urmată În volumele Brățara nopților și Plante și animale, tipărite, ambele, În 1929. Despre cel dintîi (scris, cum menționează poetul, Între iunie 1927 - august 1929, deci În proximitatea Colombei și, În
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ambele, În 1929. Despre cel dintîi (scris, cum menționează poetul, Între iunie 1927 - august 1929, deci În proximitatea Colombei și, În parte, paralel cu Ulise) s-ar putea spune, sumar, că este o directă continuare a poemului precedent, - un Ulise nocturn. Suitei de secvențe din „reportajul” vieții diurne a cetății (dar nu numai a ei) Îi corespunde aici una similară, a existenței În care „se năpustesc caleștile visului” și „promontoriile somnului În prăvălire”; viziune din nou caleidoscopică mozaicală, marcată și programatic
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
imagistice, Încît poemul se prezintă, de cele mai multe ori, ca succesiune de „relee” ce-și transmit unul altuia undele de energie. Spațiul de reverberație al poemului se amplifică astfel enorm, atît În sensul Îmbogățirii viziunii „panoramice”, care atrage În sfera imaginarului nocturn un număr impresionant de „obiecte”, cît și al unei „radiografieri” a detaliului, plasat sub cele mai diverse lumini, supus unei anume analize spectrale, obligat să intre Într-un amplu sistem de relații insolite, printr-o extindere la limită a rețelei
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
În Brățara nopților, unde libertatea asociativă nu cunoaște, practic, nici o Îngrădire. Pe de altă parte, Însăși „mecanica” textului, prin care un termen al ecuației metaforice atrage... automat după sine o nouă Înlănțuire metaforică, orientează spre același procedeu. După cum predominanța imaginarului nocturn și culoarea onirică a unor imagini, introducerea frecventă a visului În spațiul asociativ Îl situează pe autorul Brățării nopților În aceeași arie de rezonanță. Cu toate acestea, scrisul lui Voronca nu atinge decît rareori, În modul de construcție al imaginii
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
se mai pot izola fragmente ce dezvoltă consecvent astfel de motive. Așa se Întîmplă, de exemplu, În secțiunea a 16-a („la fotograf...”), care aproximează „peisajele” lăuntrice ale somnului În termenii unui spectacol de circ, pornind desigur de la asocierea „Îmblînzirii” nocturne a agitației umane cu acțiunea Îmblînzitorului din arenă: iată somnul Îți dăruie o sticluță cu parfum Îmblînzitorul aruncă tigrul În arenă ca o mănușă urmează numărul acrobatului elegant subteran dansul pe frînghie pașii se aprind se sting ca afișe luminoase
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
arbori În boreala zare /.../ În această oră a sufletului nescrisă În calendare / Ca insulele de corali de pe frunțile cerbilor / Ca frunzele mărilor În herbarul furtunei / Ca Învierile În argintul din camera neagră a fotografiei / Ca mîinile jucătorului crispate pe urna nocturnă a asului de treflă”. Ceea ce se petrece În cazul, totuși particular, al acestei multiplicări a metaforei În jurul termenului comparat are loc de fapt și pe mai ample suprafețe ale textului poetic: tratamentul discursiv-retoric al cîte unui nucleu textual, În sensul
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
mai clar Într-o bibliotecă reprezentativă a poeziei române moderne. CUPRINS Ilarie Voronca și „starea de spirit” avangardistă Pentru o nouă „gramatică a poeziei” Momentele poeziei Începuturi Spre o poezie constructivistă O temă cu variațiuni Ulise În oraș Continuări: itinerarii nocturne „Franciscanism” liric Zodiile poemului Incantații Discursul Înstrăinării și al fraternității Spre „insula-nălucă” Armuri fragile ?? Poezia prozei Configurări ale imaginarului „Miliardarul de imagini” Un poem al „sintezei moderne” . E. Lovinescu, Memorii, II, 1916-1931, Ed. „Scrisul românesc”, Craiova, 1932, pp. 178-179. . J.
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
a cincea ore, în timp ce după-amiaza, cu exact aceeași folosire a timpului, eficacitatea acelorași elevi era mai ridicată după prima oră și la nivelul cel mai de jos la finalul perioadei de studiu. Diferența de eficacitate, de performanță este rezultatul odihnei nocturne a elevilor și totodată a faptului că înseși condițiile de mediu fizic în clasă diferă foarte mult de la o perioadă la alta (dimineața și după-amiaza). Cunoașterea acestor aspecte de către cadrul didactic, în calitatea sa specială de manager școlar, va conduce
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de dincolo. Din 1904, doamna general o ia ca asistentă pe Marthe Béraud, un celebru medium european. Sub numele de scenă „Eva Carrière”, ea joacă un număr în care face să apară ectoplasma Phygiei. În cursul uneia dintre aceste întâlniri nocturne, Richet o întâlnește pe „Phygia, preoteasă a templului din Heliopolis și una dintre fostele sale soții faraonice [convingerile lui Richet în privința metempsihozei par să nu lase nici o îndoială], o apariție nudă de o frumusețe impresionantă care i-a oferit o
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
urmelor? Ce ți-aș mai putea spune, fratele meu ucigaș? Că îți simt lipsa. Că te voi uita în cele din urmă și pe tine (...)289. Majoritatea biletelor sunt scrise în această formă evanescentă ce pastișează epistola amoroasă și meditația nocturnă, conducând în cele din urmă la descoperirea unei lumini particulare chiar în banalitatea cotidiană. Multe dintre ele pornesc de la înregistrarea unor detalii prozaice pentru a ajunge - prin intermediul „privirii magnetice”290 - la revelația că ordinea pe care individul o poate impune
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
împrumutate din Dicționarul îngerilor al lui Gustav Davidson (care, la rându-i, le preluase din Magul lui Barrett)! Acestea din urmă, pe lângă faptul că imprimă volumului o construcție atipică, o arhitectură zodiacală - fiecărui bilet corespunzându-i o oră (diurnă sau nocturnă), guvernată de câte un înger -, dezvăluie, între altele, și o particularitate evidentă a scrisului tondellian: veșnica pendulare între transparență și obscuritate, între banalitatea existenței cotidiene și ritmurile misterioase ale altor lumi, materializată într-o formulă ce trimite cu gândul la
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
educaționale speciale la care trebuințele (mai ales cele de securitate afectivă, apartenență și identitate) nu sunt satisfăcute În mod constant va resimți În permanență stări de frustrare afectivă, concretizate În stări puternice de tensiune, reacții fiziologice și psihologice dezagreabile (enurezisul nocturn chiar și la vârste mai mari, onicofagie, mișcări stereotipe ale corpului, anorexie, depresie cu reacții de plâns etc.). Aceste stări generatoare de tensiune nervoasă, uneori greu de controlat, pot fi atenuate sau depășite numai dacă copilul dezvoltă o formă de
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
piept, o tovărășie plăcută și o gîrlă de suspinuri pe care poetul, fire comodă, le vrea cît mai ușoare („suspinuri, fiți mai ușori”). Simbolul jelaniei În iubire devine, acum, filomela, iar cadrul ei de desfășurare este crîngul, pajiștea În ambianță nocturnă. Apare și plăcerea În suferință: „Ș-Îmi place ceasul de chin, Voi pururea să suspin”, Însă acest om simțitor și pătimaș nu stăruie În jertfă și amărăciune. Nu vrea să se „primejduiască”, cum zice Într-un vers citat Înainte. Caută
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pietrelor și ierburile sălbatice, păsările călătoare), acelea pe care le aflăm În toate poemele reflexive și evocatoare din epocă. Ele formează cadrul pastoralei tradiționale, cu ușoare mișcări de regie: introducerea, În primul rînd, a notei de mister și Întărirea decorului nocturn, schimbarea fusului orar. Este limpede că Heliade n-are simțul elementelor și nu leagă soarta poemului său de astfel de percepții. Heliade este, În raport cu CÎrlova, mai complex, decorul său este mai larg și poemul său este mai savant construit. Însă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
globului rubinos. Luna Îndepărtează umbra deasă și pune pe lucruri alt fel de umbră, mai profundă: „nopței dînd mișcare și viață (...) lumină adînci prăpăstii (...) noaptea, totul astei scene colorată de mărire” etc. Gr. Alexandrescu este, cu precădere, un poet al nocturnului, și melancolia, starea lui fundamentală, capătă un corespondent material (și o expresie) În peisajul scăldat de lumina rece a lunii. Un peisaj, un spațiu de refugiu și de meditație incitantă, insecurizantă. Căci aceasta pare a fi particularitatea spațiului poetic al
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]