47,563 matches
-
XX: comunismul și fascismul. În stilul său caracteristic, Nicolae Breban aruncă niște idei în arenă lăsându-i cititorului deplina libertate de a le interpreta. Iată, de pildă, o afirmație mai mult decât incitantă, aruncată en passant: "... în timp ce vecinii noștri de la nord (polonezii - n.m.), victime ale aceleiași Ťocupații liberatoareť s-au comportat în această lungă perioadă de vreo jumătate de secol ca și cum nu ar fi avut trupe de ocupație sovietice - or, ei le-au avut în spate pe toată perioada! - , noi gemeam
Dilemele prozatorului în tranziţie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9875_a_11200]
-
Escurialul este frapat de asemănarea lui cu Kremlinul - nu mai intrăm în amănunte. * Când am fost prima dată la Amsterdam, cu mulți ani în urmă, recunoscusem imediat asemănarea ce i se făcea cu Veneția italiană, zicându-i-se Veneția de nord. Aceleași canale brăzdând orașul în toate părțile, aceiași stâlpi înalți de susținere a edificiilor, unele într-adevăr impunătoare, aceeași idee de a i se smulge mării un loc bătut de valuri. La Veneția italiană, chiar luasem într-o după-amiază cafeaua
Amsterdam, Spinoza, Centrul Mondial al doctrinelor nonconformiste by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9919_a_11244]
-
pui pe o "reconstituire" care face să circule atâtea false in-for-mații? Ferestre Să privim, să ne dăm întîlniri, să înțelegem, la asta ne cheamă două numere succesive din Secolul 21, Valonia - Bruxelles. Francofonia și Chișinău. Dimensiuni culturale. Primul, luînd drumul Nordului (o spune Daniel Sotiaux, delegat al Comunității Franceze din Belgia la București), încearcă să descopere, sub netezimi, reliefurile din le plat pays. Limba și cultura franceză, literatura francofonilor, cărora li se dedică ample dosare, dau ofranda, cum numai spițele vechi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9955_a_11280]
-
miturile cele mai ciudate ale culturii portugheze: sebastianismul. Protagonistul se naște la exact patru secole după celebrul tânăr rege Dom Sebastiao al Portugaliei, cel care, nesăbuit și temerar, și-a condus imensa armată într-o luptă dezastruoasă împotriva maurilor în nordul Africii, dispărând cu acel prilej fără urmă, dar care, conform unei nepieritoare legende, va reveni într-o zi pentru a salva onoarea națiunii și a restaura măreția imperiului portughez. Tânărul Sebastiao din a doua jumătate a secolului XX va demonstra
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
asemenea uscăciune de tunete confirmând refrenul: dacă tunet uscat în cer izbucnește, vreme violentă ne pândește. Joao de Castro era un receptacul de astfel de reguli rimate, de teorii proverbiale prin care explica ciudățeniile care prezidaseră memorabila zi: fulgere la nord și vânt din babord, dacă de la sud vine, ploaia se-aține. Dar nu ploaie a fost ceea ce s-a aținut, ci o cataractă căzută din cer, o revărsare de aeriene ape peste uscatul și marea deja umflată de furia valurilor
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
nu ploaie a fost ceea ce s-a aținut, ci o cataractă căzută din cer, o revărsare de aeriene ape peste uscatul și marea deja umflată de furia valurilor. Orizontul a dispărut cu desăvârșire, o întunecime de cositor afumat înainta dinspre Nordul Africii cu viteza unei tornade, asurzind totul cu bubuiturile tuturor tobelor și trâmbițelor din univers. Mama susținea că de trei ori s-a cutremurat pământul. Iar înțeleptul meu tată, cu slăbiciunea lui pentru filosofare, opina că în acele momente Muntele
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
apropie, mult mai direct, de iconoclasmele momentului care, într-un fel sau altul, redeșteptau tocmai un asemenea tip de gîndire. în pofida acestui fapt, care este doar aparent paradoxal, Baba s-a întors către formele gîndirii occidentale, către viziunile puternice ale nordului și, finalmente, către un tip de privire mult mai familiar unui mediu catolic. Altfel spus, el și-a asumat, însingurat și, evident, în contratimp, o filosofie antropocentristă, o disciplină clasică și o formă de gesticulație eroică. Aproape că nu este
Viziunea lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9976_a_11301]
-
la nivel universitar dar și postliceal. Ghidul de bune practici în orientarea și consilierea profesională se adresează consilierilor, psihopedagogilor și diriginților (acolo unde nu există personal specializat) de la liceele și grupurile școlare din mediul rural și orașele mici din Regiunea Nord Est (din cele 6 județe), pentru a încuraja desfășurarea și dezvoltarea activităților de consiliere nu numai ca activități formale ci și non formale. Dacă metodele, exercițiile, jocurile propuse în acest ghid pot fi utilizate fără costuri mari de resurse, numai
Introducere. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2367]
-
blat cu limba română. Omul schilodește limba chiar și atunci când vrea să pară elevat și plin respect: "Domnul profesor Rednic a intrat deja în eforia meciului cu Beșiktaș" rostește cu aplomb finanțatorul uitând să precizeze dacă este vorba de Eforie Nord sau de Eforia Sud. Probabil că în locul cuvântului eforia ar fi dorit să utilizeze paronimul acestuia, euforia, dar chiar făcând această înlocuire propoziția nu devine mult mai clară. Nu știu cât se pricepe domnul Turcu la finanțe, dar în materie de limbă
Tortionari limbii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8937_a_10262]
-
pe Baba, cu prea mare ușurință, în Apus. în fond, el nu este nici un artist din Răsărit și nici unul din Apus. El este fără îndoială un european, însă unul din Centrul Europei și unul cu o foarte bună memorie a Nordului. Deși cea mai mare parte a vieții și-a petrecut-o la București, Baba conservă de-a lungul vremii, prin natura sensibilității sale, prin rigoarea morală, dar și prin gîndirea sa plastică și narativă, reflexele și mentalitățile unui locuitor al
Corneliu Baba și lumea central-europeană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8973_a_10298]
-
cântecelor eroice din Edda, a unor saga ale islandezilor și a Cântecului Nibelungilor prin prisma ipostazelor protagonistelor ne va permite să identificăm modelele eidetice ale feminității la care se raportează autorii acestor eposuri, modele care ar putea fi diferite în nordul și în sudul spațiului germanic medieval. Aceste modele, prin funcțiile atribuite și mijloacele puse la dispoziția femeii, determină în mare măsură evoluția epicului și apropierea, respectiv îndepărtarea de scenariul nibelungic al cântecelor eroice germanice" (p. 22-23). Acestea vor deveni liniile
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]
-
culcați în cîmp/ trezindu-se la ziua în cea dinții ninsoare" (Alb). Luminii și căldurii mediteraneene, halou al stării de spirit mitologizante, li se alătură negurile septentrionale, temperaturile scăzute, obturînd nu doar umoarea eclatanta a certitudinii, ci și vederea: "Navală nordului se abătu/ fără durere, cum ceruseși tu:/ în brazi ea coborî că o povară/ dorită și-aș-tep-tată de cu vară,/ tot ce mișcă încetini treptat.// în nevedere munții s-au mutat,/ de parca doar în vise umbră lor/ s-ar fi-nclinat
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
cum ceruseși tu:/ în brazi ea coborî că o povară/ dorită și-aș-tep-tată de cu vară,/ tot ce mișcă încetini treptat.// în nevedere munții s-au mutat,/ de parca doar în vise umbră lor/ s-ar fi-nclinat spre noi ocrotitor" (Navală nordului). Dicția glacial-clasicizantă e răzbunata de glaciațiunea firii: " Oprită-i teamă că un obrăzar/ pe arborii înstrăinați,/ stă ghiața-n fluviu pînă la prașele./ Sufletul tău învie anevoie" (Ruine cu aripi). Ninsorile devin tot mai frecvente, indicii ale alienării: Din pămînt, un
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
o redempțiune peste Paradisul în destrămare al Ideii suverane că o revărsare benefică a informului natural: "Atîta somn se cerne peste noi,/ spre vis șunt trecători adînci și moi,/ aproapele, departele, pe rînd,/ trec peste gene, se-mpreună blînd" (Navală nordului). Reacția anticlasică a lui Ilie Constantin continuă și în capitolul francez al poeziei d-sale. Poate cu motivația unei evoluții așa-zicînd firești a crizei, poate, cu cea a intervenției exilului ca element perturbator al biografiei reverberate în poetica, bardul pune
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
sau era îngerul ăla, al morții, pe care-l tot invoci tu? M.P.: Era ăla. Era ăla, multiplicat. D.P.: Deocamdată este pașnic, este binevoitor, este cald cu tine? M.P.: Stă și așteaptă. Stă și mă așteaptă, rezemat de poarta de nord. Poarta de nord, da, dinspre amiazănoapte. Stă. E limpede că are o forță enormă. Asta e absolut limpede. Îngerul, da. Nu eu. Stă și se uită cum se rulează morții cu viii. Stă și e limpede că e al meu
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
ăla, al morții, pe care-l tot invoci tu? M.P.: Era ăla. Era ăla, multiplicat. D.P.: Deocamdată este pașnic, este binevoitor, este cald cu tine? M.P.: Stă și așteaptă. Stă și mă așteaptă, rezemat de poarta de nord. Poarta de nord, da, dinspre amiazănoapte. Stă. E limpede că are o forță enormă. Asta e absolut limpede. Îngerul, da. Nu eu. Stă și se uită cum se rulează morții cu viii. Stă și e limpede că e al meu. Al meu. D.P.
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
mítice. Pentru el, acea țară a luat forma Paradisului pierdut, din care omul a fost gonit. Nu s-a mai întors în Italia poate și pentru a păstra neschimbată imaginea ei dintîi. Pe parcursul lungii sale vieți trăite la Iași, în Nordul brumoasei Moldove, în frigul și ceața iernii, amintirea țării din Sud trebuie să fi acționat asupra lui Asachi ca substitut al fericirii, pol luminos devenit inaccesibil, opus din toate punctele de vedere polului întunecat unde scriitorul și-a dus existența
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
mai deloc, fiindcă nu de Orient erau interesați scriitorii români, ci de Occident. Parisul îi atrăgea, nu Istanbulul, chiar dacă Imperiul Otoman se europeniza cam în același ritm și sub aceleași influențe (franceză și germană) ca și foștii săi vasali din nordul Dunării. Multe înnoiri pot fi de altfel puse în paralel, ca de pildă apariția primului ziar în limba turcă (1831), reforma vestimentară și adoptarea de către sultan a costumului european (1838), introducerea unui Cod Penal de tip european (1840) și apoi
"Otomanul" Istrati by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9035_a_10360]
-
Mircea Mihăieș Dacă există o țară europeană unde orice român se simte ca acasă - un acasă mai frumos, mai elegant, mai civilizat -, aceea e cu siguranță Italia. Fie că vorbești de nordul hiperindustrializat, plesnind de prosperitate, de sudul mai sărac, dar de-un farmec unic, de țărmurile de-o frumusețe înmărmuritoare sau de partea ei centrală, mustind de istorie, Italia pare țara ideală pentru a trăi. Subliniez verbul, pentru că nicăieri în altă
Bella Italia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9093_a_10418]
-
faptul că limbile noastre sunt extrem de asemănătoare a creat o comunicare instantanee între italieni și români. Există în străfunzimi ceva care ne face să ne simțim bine împreună, să comunicăm dincolo de bariere sociale sau de nivel al educației. Italienii din nord au fost, mai ales în vestul României, o prezență constantă chiar și în vremea comunismului. Că-i aducea aici spiritul de aventură, frumusețea româncelor sau simpla plăcere a călătoriei, e greu de spus. Nici nu are vreo importanță, de vreme ce lumea
Bella Italia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9093_a_10418]
-
sferturi, să nu fi rămas? Au murit actanții, s-au stins obiceiurile, istoria dormitează în muzee... însă nu cu toții, nu cu toatele - și nu pretutindeni - mai ființează câteva sate, încă nepărăsite, unde gospodinele trebăluiesc, înainte de a lua drumul Spaniei, orășele din Nord, unde câte un liniștit gospodar își rânduiește proviziile pentru iarnă, cu sorturile și în cantitățile pentru o sută de zile. Văzurăm, la televizor, cel care ține astăzi locul ghicitului în cărți, pasențelor, ghicitului în cafea, în palmă etc, un înzestrat
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
Noul volum conține 6178 poziții bibliografice, extrase din consultarea unui număr de 824 de periodice, nu numai din capitală și din marile centre culturale din țară, ci și din alte localități. De asemenea, și din periodicele din Basarabia, Bucovina de Nord și Dobrogea de Sud, făcând parte din trupul României. Fișele sunt excelent redactate, cu o desăvârșită concizie, dar pe deplin edificatoare, cu o intuiție exactă a sensurilor esențiale specifice problemei respective, relevând și contribuția comentatorilor și traducătorilor români. Fișele au
Literatura universală - în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9159_a_10484]
-
și răpiri de ibovnice. Constrâns, prozatorul va trece de la înfățișarea Cuțaridei, adică a unei lumi degradate, care scapă aparent legilor marxiste, la prezentarea cartierului vecin, Grivița, unde se manifestă cu adevărat spiritul "sănătos", progresist, adică revoluționar, al muncitorilor. Romanul Șoseaua Nordului (1959) e tributul plătit imediat de Eugen Barbu pentru îndrăzneala evazionistă din Groapa (1957). Mai mult, autorul va duce unele prefaceri conjuncturale, care să ilustreze lupta de clasă, în ediția a doua romanului Groapa (1963), adaosuri la care va renunța
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
vitală, cu egalitatea cu sine a eternității: "Uneori acasă cînd revin/ îmi simt atît de aproape părinții/ încît uit pentru moment/ Că ei dorm/ Sub pacea salcîmului.// îmi reapar în gînd/ Cum cireșii în floare,/ Mă îmbrățișează, învie/ Cîntece din nord// Cucul vorbește/ Cu celălalt tărîm./ Aș vrea să fiu iar copil,/ Cenușa anilor să n-o știu,/ să zburd printre tufe de trandafir,/ Argint viu" (Caligrafie). Peisajul montan cu care e familiartizat e unul pur și melodios: Pe vîrf de
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
ce-i accentuează luminozitatea (Stare, Nehotărîre, Numai brazi etc.). încheiem citînd cîteva imagini detașabile: "Moartea crește în trupul meu/ Cum nivelul apei/ în albia rîului" (Abreviere), "îmi văd primăverile de odinioară/ Cum propriile mîini" (Stare), "în această seară/ Vîntul din nord/ Are culoarea ochilor tăi" (ibidem), "steaua vopsește valul/ Asemenea adolescentei ochii/ La primul său machiaj" (Divagație), " Această zi/ Stă în calendar/ Ca o apoziție/ într-o frază prea lungă" (Această zi). Pe transparența de apă limpede a textului, ele plutesc
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]