9,387 matches
-
Boiu, Ioan Papiu, At. M. Marinescu, J. Bădeascu, Paul Draga. Publică poezii în Aurora Română (1863-1865) a lui Iosif Vulcan (aici pentru poezia Un sfat câștigă un premiu de două decorații de aur) și la Familia (nuvela istorică Orfanii, subintitulată "nuvelă istorică, din timpii abia trecuți", 1866 și Prețul de capitulare). Traduce primele poezii din Petöfi Șandor în românește Az ember ( Omul), Aurora română, I, 1865, nr. 5; Ifjuság (Junețea), I, nr. 9, 1865. La Foaie pentru Minte, Animă și Literatură
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
organelor de securitate, iar în ziua de 30 august, Ansamblul de cântece și dansuri „Ciocârlia” va prezenta un spectacol adecvat evenimentului, la televiziune. 5.În cinstea aniversării, se va organiza un concurs de creații literare în cadrul aparatului de securitate (schițe, nuvele, poezii, piese de teatru și scenarii de film), inspirate din lupta organelor de securitate, urmând ca lucrările valoroase să fie publicate, iar autorii premiați. De asemenea, se vor organiza concursuri pe linia pregătirii fizice, trageri etc. 6.Comitetul de partid
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
atrasă în mod special de textele cu acțiune dinamică, cu personaje, dialog, cu spațiu restrâns, ajungând de la povestire la poveste, apoi la roman, de la fabulă la legendă, basm. În clasele primare pot fi recomandate specii epice precum: povestirea, povestea, fabula, nuvela, romanul pentru copii, basmul, legenda și schița. 1. Povestirea este specie a genului epic și surprinde un singur fapt în care povestitorul este implicat în desfășurarea acțiunii fie ca martor, fie ca personaj. Ea se caracterizează prin evenimente din istoria
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
diverse (oral, scris și limbajul gestual, de ex., tablouri cu natură moartă sau vie, gesturi, muzică, sau orice combinație ordonată a acestora). Astfel arată formele pe care le poate lua narațiunea (numai în domeniul narațiunii verbale găsim romane și romanțuri, nuvele și povestiri, istorie, biografie și autobiografie, poeme epice, mituri, povești, legende și balade, reportaje, relatări spontane din conversația obișnuită ș.a.m.d.). În ceea ce privește distribuția sa, narațiunea apare în fiecare societate umană din istorie și antropologie. Într-adevăr, toate ființele de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
viață a lui Ilie Moromete, personajul principal din romanul Moromeții de Marin Preda Cine și cum scrie/povestește în romanul Patul lui Procust de Camil Petrescu? Planul real și planul simbolic în Creanga de aur de Mihail Sadoveanu În cadrul studierii nuvelei psihologice, clasa a X-a, am propus următorul eseu structurat: Scrie un eseu structurat de circa două pagini în care să prezinți evoluția celor trei personaje (Ghiță, Ana, Lică Sămădăul) puse în prim-plan de Ioan Slavici în nuvela Moara
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
studierii nuvelei psihologice, clasa a X-a, am propus următorul eseu structurat: Scrie un eseu structurat de circa două pagini în care să prezinți evoluția celor trei personaje (Ghiță, Ana, Lică Sămădăul) puse în prim-plan de Ioan Slavici în nuvela Moara cu noroc. În redactarea eseului structurat se recomandă să dezvolți următoarele repere: explicarea semnificației cuvintelor bătrânei (din introducerea nuvelei); prezentarea evoluției lui Ghiță, orbit de patima pentru bani; motivarea transformării personajului Ana dintr-o soție iubitoare și devotată într-
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
în care să prezinți evoluția celor trei personaje (Ghiță, Ana, Lică Sămădăul) puse în prim-plan de Ioan Slavici în nuvela Moara cu noroc. În redactarea eseului structurat se recomandă să dezvolți următoarele repere: explicarea semnificației cuvintelor bătrânei (din introducerea nuvelei); prezentarea evoluției lui Ghiță, orbit de patima pentru bani; motivarea transformării personajului Ana dintr-o soție iubitoare și devotată într-una care-și schimbă atitudinea față de soț și-l trădează; evidențierea rolului malefic pe care îl are Lică Sămădăul. Pentru
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
compoziții, (eseuri), citate, ilustrații etc. II. La clasa a VIII-a (semestrul al II-lea): Speciile genului epic Conținut: noțiunile de gen literar și specie literară; caracteristicile genului epic; speciile genului epic studiate în gimnaziu (eventual recomandate pentru examen); schița, nuvela, romanul: definiții, caracteristici, asemănări și deosebiri, exemple, reprezentanți de seamă, teme etc; particularizarea caracteristicilor acestora pe anumite opere literare studiate în clasă/în particular; personajul literar în speciile genului epic; caracterizarea unor personaje centrale din operele încadrate în aceste specii
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
utilizat strategiile de lectură învățate? Dacă ai răspuns da, care? Dacă ai răspuns nu, ai putea să spui și de ce? Metoda cercetării analogice a fost aplicată la genul epic, clasa a X-a. Elevii stabilesc analogii între speciile schiță - povestire - nuvelă, având în vedere: dimensiunea speciei, rolul titlului, al temei, motive, structură, fire epice, instantele comunicării, statutul personajelor, coordonate spațio - temporale și rolul lor, scene - cheie, etc. Metoda identificării a fost aplicată la clasa a VI-a, în cadrul schiței D-l
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
clasa a X-a, în cadrul lecției Amurg violet de George Bacovia grupurile primesc sarcina: Surprindeți ideea poetică a strofei I (II/ III), făcând legătura cu mijloacele de realizare artistică! Metoda piramidei a fost aplicată la clasa a XI a, în cadrul nuvelei fantastice La hanul lui Mânjoală de I. L. Caragiale. Fiecare elev primește o întrebare care este apoi discutată și completată cu colegul de bancă, apoi în grup de 4 elevi, în final reportorii grupei prezintă răspunsul final. Tip de sarcină: Care
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
Fiecare elev primește o întrebare care este apoi discutată și completată cu colegul de bancă, apoi în grup de 4 elevi, în final reportorii grupei prezintă răspunsul final. Tip de sarcină: Care sunt elementele/detaliile care susțin caracterul fantastic al nuvelei? Aduceți argumente! Autoscopia ca metodă, a fost aplicată la clasa a VIII-a în cadrul lecției Lacul de Mihai Eminescu. Sarcina individuală a fost: Argumentează că opera literară Lacul de Mihai Eminescu e o operă lirică! Fiecare elev a primit o
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
respun istoria, în vreme ce elevii-spectatori notează erorile sau aspectele care au fost uitate. După istorisirea ultimului „jurnalist”, spectatorii încearcă, împreună, reconstituirea istoriei inițiale. Metoda analizei morfologice am aplicat la clasa a XI-a. În cadrul acestei metode, în vederea realizării unei dramatizări la nuvela istorică Alexandru Lăpușneanul de Costache Negruzzi, am conceput următoarea diagramă Zwincky: 1. Unde se petrece acțiunea? la curtea domnească într-un castel medieval 2. Când are loc evenimentul? într-o zi de iarnă primăvara 3. Unde are loc evenimentul? în
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
Doar uneori, ca în Vasile Porojan, aducerile-aminte se aburesc de o ușoară duioșie, cu irizări de lirism. Altfel, în proza aceasta dezinvoltă, cu voluptuoase digresiuni, metaforele sunt rare, epitetul convențional. Totul e sprintenă relatare și dialog suculent (Istoria unui galbân, nuvelă de tip picaresc). Dar naratorul are și ochi de pictor, preocupat să surprindă variațiile cromatice, modificările unor priveliști, din faptul zilei și până la căderea nopții, când contururile devin tremurătoare și parcă ireale. El este un descriptiv, limpede și luminos, de
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
în România. Și în chestiunile pedagogice A.f. are o atitudine înnoitoare, deoarece militează pentru un învățământ modern și pentru înființarea de școli normale. Revista tipărește mai ales scrierile originale și traducerile directoarei, care era și o activă publicistă politică. Nuvelele și romanele ei sunt, în schimb, fără valoare literară. Ca traducătoare, dovedea un gust literar sigur (Malherbe, Hugo și Pușkin). În rubrica „Revista dramatică”, redactată tot de ea, se discută dramaturgia lui V. Alecsandri și se recomandă, din repertoriul universal
AMICUL FAMILIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285322_a_286651]
-
iar profesorul clujean Gr. Silași este acela care a încercat, fără să izbutească, să impună publicației o orientare distinctă. Într-o notă-program din primul număr, redacția își arăta intențiile de a publica articole cu caracter social, literar și științific, versuri, nuvele, romane și amintiri de călătorie, care să intereseze, prin conținutul lor, pe românii de pretutindeni. Rubricile sunt numeroase („Studii sociale”, „Din viața națională și literară”, „Idei și principii”, „Scânteiuțe”, „Diverse”, „Jocuri distractive” ș.a.), tematica variată, predominând divertismentul. Lista colaboratorilor este
AMICUL FAMILIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285321_a_286650]
-
Vremea”, „Reporter”. Frecventează cenaclul Sburătorul, fiind remarcat nu doar de E. Lovinescu, dar și de G. M. Zamfirescu, M. Sadoveanu, G. Ibrăileanu, G. Topîrceanu, Mircea Eliade, Eugen Jebeleanu. Abia în 1973 Mircea Handoca îi editează un volum de schițe și nuvele, Goana după fluturi. Scrisul lui A., răspândit prin diverse publicații, poartă pecetea sorții sale de tânăr sărac, care făcuse o tentativă de sinucidere (va muri, de altfel, prematur) și se instalase pe o poziție acuzat de stânga. Personajele prozelor sale
AMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285315_a_286644]
-
din București (1952-1968), redactor-șef al revistei „Müvelődés”, iar din 1975, redactor la Editura Kriterion, de unde se și pensionează. A. este unul dintre cei mai zeloși traducători din proza românească. A transpus mai întâi în limba maghiară trei volume din nuvelele lui Liviu Rebreanu (1956, 1958, 1985). Tot în versiunea sa au apărut în maghiară o serie de nuvele și romane din secolul al XX-lea (unele în mai multe ediții), printre care Îndrăzneala de Marin Preda (1960), Vinul de viață
ANDRÁS János (5.IV.1926. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285351_a_286680]
-
pensionează. A. este unul dintre cei mai zeloși traducători din proza românească. A transpus mai întâi în limba maghiară trei volume din nuvelele lui Liviu Rebreanu (1956, 1958, 1985). Tot în versiunea sa au apărut în maghiară o serie de nuvele și romane din secolul al XX-lea (unele în mai multe ediții), printre care Îndrăzneala de Marin Preda (1960), Vinul de viață lungă de N. D. Cocea (1961), Jocul cu moartea (1964), Pădurea nebună (1968) și fragmente din Rădăcinile sunt
ANDRÁS János (5.IV.1926. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285351_a_286680]
-
Sorcellerie au vingtième siècle: pratiques magiques en Petite Valachie, conducător științific fiindu-i Paul Henri Stahl. Face parte din colegiul de redacție al revistei „Cahiers de littérature orale”. În România a colaborat, între 1966 și 1970, la revistele literare, cu nuvele și fragmente de roman, debutând editorial cu volumul Soare sec (1968). În Franța alternează proza propriu-zisă cu tipărirea de studii de antropologie socială și istorică, între cele două paliere existând numeroase transferuri. Romanul Discours sentimental (1984; Prix de la Société des
ANDREESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285352_a_286681]
-
Paris. Este căsătorită cu Mircea Anghelescu. Debutează în 1966, în „Studii de literatură universală”, cu lucrarea Un clasic al prozei arabe: Djahiz. A. se implică în promovarea culturii și literaturii arabe în spațiul cultural românesc, atât prin traduceri, transpunând, bunăoară, nuvele în Cele mai ieftine nopți (1971), cât și prin studii de lingvistică. Două dintre volumele sale interesează o sferă culturală mai largă. În Limbaj și cultură în civilizația arabă (1986), autoarea aplică teoria generală a intercondiționării limbă-cultură, evidențiind modul în
ANGHELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285372_a_286701]
-
pe modalitățile diferite de trăire a catastrofei: resemnat, filosofic, pe „planeta roșie”; convulsiv, apocaliptic, pe cea „albastră”. Ultima „poveste fantastică” se arată anecdotică, excesiv demonstrativă. Ca traducător, A. se conformează gustului cititorilor și spiritului publicațiilor adresate acestora, oprindu-se la nuvele și romane submediocre. Alături de acestea, apar însă și texte ale unor scriitori precum A. Daudet, Guy de Maupassant, E. A. Poe, H. W. Longfellow, Mark Twain, H. G. Wells ș.a. Traducerile din Shakespeare, în proză, sunt modeste, cu multe deficiențe. Tipărite în
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
expresie „amintirilor istorice” (Rondelurile cetăților pentru suflet și trup) și „clipelor de-o viață”, ce răsfrâng eternitatea ca „veșnic tablou al contradicțiilor”. A mai publicat plachetele de poezii pentru copii Bună dimineața, ziuă! (1986), Garderoba veselă (1988) și culegerea de nuvele cu tematică istorică Zodia Zimbrului (1991). SCRIERI: Vamă pentru speranță, pref. Gh. Vodă, Chișinău, 1983; Dincolo de formule, Chișinău, 1984; Bună dimineața, ziuă!, Chișinău, 1986; Garderoba veselă, Chișinău, 1988; Zodia Zimbrului, Chișinău, 1991; Viitorul ca moștenire, Chișinău, 1992; Rondelurile călătorului, Chișinău
ANTON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285385_a_286714]
-
spiritului. Ultima piesă publicată, Hoțul de mărgăritare (Întoarcerea fiului risipitor) (1993), scrisă în 1952, urmărește semnificațiile parabolei biblice a fiului risipitor, tema salvării, a împăcării cu Tatăl și a sacrificiului regenerator. Romanul exotic Străinii din Kipukua (1979) și volumul de nuvele Amintirile peregrinului apter (1990), ce împrumută aparența unui roman memorialistic, aparțin fără îndoială tradiției prozei fantastice românești. Concepția asupra fantasticului s-ar distinge, în cazul lui A., prin imaginarea unui univers dublu articulat ori cu două fețe: „realul” și „miraculosul
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
ARHIVA NOUĂ, revistă literară care a apărut în decembrie 1890 la București. Prim-redactor era I. I. Livescu, iar colaboratori, Lucreția Suciu-Rudow, Eufrosina C. Homoriceanu-Stoenescu, V. Demetrescu, G. Mateescu și I. C. Măldărescu. O nuvelă, De departe, îi aparține lui D. Teleor. Două traduceri, din Elena Văcărescu (Luna lui mai - de I. I. Livescu) și Luiza Chronbach (Copiii - de I. S. Spartali) se adaugă beletristicii originale. Livescu mai scrie o cronică a spectacolelor Teatrului Național
ARHIVA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285442_a_286771]
-
sale soții. Literatura populară este și ea prezentă în paginile revistei prin câteva balade voinicești culese din Mărginimea Sibiului. În cadrul rubricii „Prezențe editoriale sibiene” sunt recenzate volume de versuri de Mira Preda, Victor Nistea, Ecaterina Săndulescu, volume de povestiri și nuvele ale lui Ladmiss Andreescu, romanul istoric Iancu Jianu de Paul Constant, volumul de Teatru al lui Radu Stanca. În același context, la rubrica „Șantier. Convorbiri”, sub forma unor interviuri, se fac incursiuni în „atelierele de creație” - ultimele apariții, creații în
ARCADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285421_a_286750]