4,211 matches
-
condusă tot de către învățătorul Ioan Alexandrescu. Din consiliul de conducere au făcut parte preotul Dumitriu, săteanul Costache Chițac, fost și primar al comunei Hudești și alți săteni gospodari din comună. De la banca populară de credite au împrumutat în 1910, conducătorii obștii agricole suma necesară pentru arendarea pe 10 ani a 800 ha. teren arabil de la Eufrosina Ciolac, proprietară a unei părți din moșia Hudeștii-Mari. In urma recoltei bune de grâu din anul următor, obștea sătească a reușit să achite arenda pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de credite au împrumutat în 1910, conducătorii obștii agricole suma necesară pentru arendarea pe 10 ani a 800 ha. teren arabil de la Eufrosina Ciolac, proprietară a unei părți din moșia Hudeștii-Mari. In urma recoltei bune de grâu din anul următor, obștea sătească a reușit să achite arenda pe o perioadă de 5 ani. De asemenea, obștea agricolă sătească a construit în anul 1913, un pod peste Pârâul Morii la confluența acestuia cu pârâul Bașeu, care mai apoi s-a numit podul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ani a 800 ha. teren arabil de la Eufrosina Ciolac, proprietară a unei părți din moșia Hudeștii-Mari. In urma recoltei bune de grâu din anul următor, obștea sătească a reușit să achite arenda pe o perioadă de 5 ani. De asemenea, obștea agricolă sătească a construit în anul 1913, un pod peste Pârâul Morii la confluența acestuia cu pârâul Bașeu, care mai apoi s-a numit podul Alexandrescu și un hambar pentru depozitarea produselor agricole recoltate toamna. Demn de menționat este faptul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în celelalte sate. In anul 1908, cooperativa avea deja un capital de 7.057 lei și distribuia sătenilor diferite mărfuri: unelte agricole, obiecte de uz casnic, produse alimentare, condimente și alte mărfuri de uz general. Cu toate că banca populară de credit, obștea agricolă sătească și cooperativa de consum au fost înființate pentru a veni în sprijinul țăranilor din comună, aceștia n-au scăpat de greutăți și de sărăcie, deoarece produsele lor erau cumpărate de negustori particulari la prețuri derizorii, iar cămătarii de la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Mlenăuți au mai rămas câteva grajduri și secțiile de mecanizare, dar la Vatra și la Lupeni s-a ras totul de pe suprafața pământului de parcă cineva ar fi dat bomba atomică. Și când te gândești că toate acele bunuri erau ale obștei din cele două sate. Ceea ce a urmat după decembrie 1989, n-a fost libertate, a fost o enormă dezordine, o lipsă totală a direcției și a valorilor. Totul putea fi contestat, totul putea fi pus sub semnul întrebării și oricine
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
țăranilor din comună. în cei peste 20 de ani de activitate la Școala Costăchească(1893-1920), Ion Alexandrescu a fost un militant activ pe tărâm social, înființând și conducând banca populară de credite ―Al.I.Cuza ―,cooperativa de consum ―Frăția ― și obștea agricolă. în activitatea școlară s-a remarcat ca un vrednic și curajos învățător care știa să se impună atât prin realizarea unor lecții de bună calitate, cât și ca un bun sfătuitor. Generațiile de oameni care au urmat la școală
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
erau puși să învețe meșteșugul cultivării și îngrijirii plantelor folositoare omului. Fiind un bun organizator și neobosit activist pe tărâm social reușea să se ocupe de învățătura copiilor și să conducă activitățile și de la banca populară, cooperativa de consum și obștea agricolă sătească ducând o politică protestatară contra proprietarilor de moșii din comună, Ion Frank și frații Ciolac. A mobilizat țăranii și împreună cu ei a construit și un pod în câmp care și până astăzi poartă numele de podul Alexandrescu sau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
promisiuni din partea autorităților comunale, aceștia au continuat manifestațiile în lunile ianuarie și februarie, culminând cu acțiunea întreprinsă la 23 februarie când sătenii au cerut din nou să li se dea în arendă pământ și să se înființeze banca populară și obștea agricolă. în ziua de 28 februarie, țăranii adunați au intenționat să distrugă velnița boierească a lui Ion Franc, dar nu au distrus-o datorită intervenției autorităților comunale. La 1 martie un număr de peste 400 de răsculați au înconjurat curtea primăriei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Meritul deosebit al învățătorului Ion Alexandrescu,un om cutezător și plin de răspundere, este de a fi luptat pentru emanciparea țăranilor din comună, sprijinind pe cei răsculați în 1907, a înființat și condus banca populară Alexandru Ioan Cuza, a înființat obștea agricolă și Cooperativa de consum Frăția din Hudești. într-un alt raport întocmit de căpitanul C. Răceanu către Inspectoratul general al jandarmeriei Rurale, București se arăta că: Asemenea în comuna Hudeștii-Mari, trei dascăli de la biserica acelei comuni au declarat căpitanului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a călătorit foarte mult, dar chiar dacă nu a fost, cuvintele lui ne vorbesc parcă de femeile satului. Iar dacă adăugăm la aceasta și credincioșenia, atașarea femeilor în deosebi, dar și a bărbaților lor, față de Biserică și față de toate cele ale obștei, istorie port, obiceiuri (de la cele față de cei duși dintre noi întru lumea lui Dumnezeu până la cele de naștere, nuntă, sărbători, botezuri, hori etc.) am descrie mai concret satul. O meserie cu veche tradiție, milenară, este olăritul, ulcelele, străchinile, talgerele, oalele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
În urma acestui cutremur, “cel mai mare după cel din 1802”, autoritățile au dat dispoziție ca timp de o săptămână toate petrecerile să fie interzise, spunând că “nimeni nu poate să se împărtășească de altă simțire decât de a mîhnirii de obște”. La 14 martie 1844, “la 12 ceasuri și 28 de minute s-au simțit o zgâlțâitură de cutremur de pământ. Și îndată după aceea s-a schimbat atmosfera mai răcoroasă.” Cutremurul a fost însoțit de un zgomot care “semăna cu
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
noi știam de la oameni, din sat de la noi, din Dăneștii Vasluiului. Le mulțumim iarăși acum tuturora. Tiberiu Brăescu ,,Vremea Nouă” 20 oct.1981 Post-scriptum la o sărbătoare Rîndurile de față izvorăsc din respectul față de o inițiativă a celor care conduc obștea unei vechi așezări moldave, Dăneștii Vasluiului, unde mai multe generații de fii ai satului, s-au întîlnit în locul unde au făcut primii pași, unde au deprins primele buchii ale abecedarului deschis în fața lor de mîna calmă și caldă a primului
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de Harcov și din Transnistria. În studiul său scoate În evidență starea economică a coloniștilor români mult inferioară coloniștilor germani și chiar bulgari cu excepția satelor de români din Crimeea constituite În cea mai mare parte de ciobani ardeleni. Sunt descrise obștile rurale - gospodăria, casa, interiorul caselor precum și starea culturală. După revoluția rusească și instaurarea regimului sovietic s-au Întrerupt orice relații cu comunitățile românești din Uniunea Sovietică. În timpul celui de-al II-lea război mondial, odată cu depărtarea ostilităților, a fost posibil
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
a regelui Mihai I (vezi Mihai I, regele României). A fost expulzat pentru căsătoria cu o româncă. După abolirea monarhiei, a plecat în Elveția. Nicolaus Olahus (1493-1568) - cărturar din Transilvania, consilier al regelui Ungariei. Noul Testament - partea a doua a Bibliei. obște sătească - formă de organizare a societății pe teritoriul vechii Dacii, ce cuprindea populația unui sat. Era condusă de un jude (cneaz) și de sfatul oamenilor „buni și bătrâni”. Avea legi nescrise, respectate cu strictețe. Orhei - vechi târg medieval din Basarabia
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Năstase, Th. Codreanu, Nedelcu Diaconu și preot Ed. Pană, prezidată de primarul Constantin Mitache. La ședință se hotărăște să se construiască în comuna Dodești un local pentru primărie, dispensarul și o sală de spectacol, local care se va numi Casa Obștei, iar din 1936, Căminul Cultural Model Dodești. Terenul pentru această construcție va fi donat de domnul V. I. Popa, în suprafață de 8 ½ prăjini cu următorii vecini: Vest - curtea bisericii Est- drumul public Nord - Costache Zaharia și Ruxanda Gh. Apostu
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93465]
-
următorii vecini: Vest - curtea bisericii Est- drumul public Nord - Costache Zaharia și Ruxanda Gh. Apostu Sud - V. I. Vasiliu În perioada anilor 1935 - 1938 în comuna Dodești, prin hărnicia echipei Regale Studențești și a dodeștenilor, vor fi realizate următoarele: Casa Obștei, Remiza, Grajdul Comunal, Podul cel Mare, Baia Comunală, vor fi îngrijite fântânile, se vor construi podețe. Căminul Cultural Model va fi sfințit la 30 august 1936, dată când va fi pusă și piatra de temelie la Baia Comunală, dăruită de
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93465]
-
gând ascuns și nici sperând să valorifice, în avantajul Corbului și al Strutocamilei, opinia reputatului gânditor. O spune de la bun început pe șleau: Puțină răbdare să aveți să cade, pentru ca într-o parte luându-ne cu Lupul, pentru cel de obște folos, oarece cuvinte să facem"27 (s.m.). Folosul obștii nu este tragerea sforilor în așa fel încât Strutocamila să devină epitrop în țara patrupedelor, ci aflarea adevărului. Când i se adresează, prin urmare, Lupului, o face de pe poziții egale, ca
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Corbului și al Strutocamilei, opinia reputatului gânditor. O spune de la bun început pe șleau: Puțină răbdare să aveți să cade, pentru ca într-o parte luându-ne cu Lupul, pentru cel de obște folos, oarece cuvinte să facem"27 (s.m.). Folosul obștii nu este tragerea sforilor în așa fel încât Strutocamila să devină epitrop în țara patrupedelor, ci aflarea adevărului. Când i se adresează, prin urmare, Lupului, o face de pe poziții egale, ca între "complici"; ei se situează desupra gloatei, având acces
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
republica noastră clătit, strămutat și neaședzat ar fi, în limanul odihnii, întrulocarea unirii și în aședzământul omoniii a aduce să putem. Căci într-alt chip lucrul de va rămânea, de toată a lucrurilor alcătuire și a sfatului bun și de obște învoire, toată nedejdea să rumpe și să curmă (că nu atâta stricăciune publicai adunarea nepriietinilor denafară, pre câtă a cetățenilor dinluntru a inimilor într-un gând neîmpreunare aduce)"30. Prin urmare, Brehnacea aduce în discuție responsabilitatea pe care înțeleptul o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
funcționa ignorând adevărul, nimic nu se poate construi pe fals. Inițial, consideră că fiecare trebuie să-și asume responsabilitatea privitoare la acest adevăr: "Iară de vor fi uréchi ca acélea așéși de tot adevărului neascultătoare și inimi nicicum folosul de obște priimitoare, păcatul în cap și ocara în obrazul lor fie!"32 Ulterior, se hotărăște chiar să încerce să-l convingă pe Corb să renunțe la planul său, de a urca Strutocamila pe tron, dând peste cap toate ierarhiile firești. Deconspirându
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Acéstea, precum dzici, așé ar fi, când cu gând și cu cuvânt aievea neprietinesc asupra ne-ar vini, sau împotrivă i-am merge. Iară acmu noi, chemându-l în numele păcii, cum vom lucra lucrul vrăjbii? Și când în vânătoare de obște l-am încungiura, atuncea nici colții s-ar opri, nici unghile s-ar apăra, ce carile mai întâi ar putea, acela mai tare l-ar spintica. Deci acéstea, într-această dată, precum din gură, așé din inimă părăsite și lepădate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
îi sint. A cincea că dzua orbăcăiește, iară noaptea ca puhacea purecele în prav ascuns zăréște. Adevărat dară, iarăși să dzic, că arătarea firii în jigăniuță într-aceasta să arată. pentru care lucru, după al mieu cuvânt și socoteala de obște de va urma, adecă pentru ca toate vorbele de împoncișeturi aducătoare și toate cuvintele de scandală purtătoare, ca cu briciul ața tot și peste tot deodată să le curmăm (căci mai mare vrednicie a să socoti nu poate, decât îndată gâlceava
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nevoi, sacrificând dorințele personale binelui general. Înainte de septembrie 1940 tata a fost chemat la Prefectura județului Prahova, destituit din funcție și repus cel dinainte. Tata găsise comuna datoare la bănci, iar acum o lăsa cu beneficiu în casă și cu obștea mulțumită. Singura pagubă o înregistrase dânsul, o datorie de 4.000 lei la bancă, banii pentru deplasări, diurna fiind simbolică. Pleca împăcat în suflet că și-a făcut datoria. Avea o singură nemulțumire, că nu a putut face mai mult
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
noastre în acte de trăire, de realizare vie, în întruchipare văzută de către cei din jur ce pășesc pe stradă, în propriul cămin și la locul de muncă, în atelier, pe câmp, în instituții, în orice comunități omenești, ca slujitori ai obștii, în intimitatea ființei, necunoscută decât de Dumnezeu. „Ca oamenii văzând faptele voastre cele bune să creadă în Dumnezeu” (Evanghelia după Matei). Starea aceasta trebuie să ne fie firească. „Fiți desăvârșiți!”, este imperativul categoric, indubitabil al Mântuitorului. De aceea noi nu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
materiale. Se înșela. În colonie a stat mai rezervat. Am scris acasă și au sosit bani, colete sau membri ai familiilor, la vorbitor. Am constituit de la început o comunitate de viață ca în timpurile primare creștine. Toate le aveam de obște. Nu comunism, ci comunitarism creștin. Colonia activa ca o tabără de muncă legionară. Fiecare a fost încadrat într-o echipă, după pricepere și aptitudini. Pentru a nu se irosi forțele - și așa puține, căci nu toți puteau munci efectiv - nu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]