6,770 matches
-
se încălzească, o torță. Te-am iubit ca un rege fără coroană Ce-și așteaptă înscăunarea de-o viață Te-am iubit nebunatic, cu obsesie oarbă Infinit, disperat, diperând cu speranță. Te-am iubit haotic, ca un călător fără drum Obosit, stingher, umblând prin lume hai-hui Te-am iubit, te iubesc, ce nebun sunt, și-acum Ți-aș spune-n cuvinte însă nu mai am cui. Te-am iubit indărătnic, fără principii, total Așa cum doar Dumnezeu ne iubește Te voi iubi
DOI SOLDAŢI de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341001_a_342330]
-
vieți Și suferă când întâlnește, Rime pierdute de poeți Și plânge deseori și țipă, Se-ncuie întristată-n sine Când vede că e doar o clipă Într-un urcuș ce nu mai vine, Idealista, copleșită De frumusețea dimprejur, Adoarme seară obosită, Crezând în binele din jur Zbate și ea să se ridice Și caută în sus povața Dar orice-ar face, orice-ar zice, Sunt moartă, moartă după viața. 07.06.2016 Referință Bibliografica: SUNT MOARTĂ DUPĂ VIAȚA / Silvana Andrada : Confluente
SUNT MOARTĂ DUPĂ VIAȚĂ de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341049_a_342378]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > REQUIEM PENTRU TATĂL MEU, NESTOR GOGONCEA Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Aluneca timpul spre somnul zidit, Umbrele-adunau ritmica suflare, Între cifre triste ceasul obosit A oprit lumina cu brațe amare... Nori se îmbulzesc în privirea noastră Cu izbucniri de clopot în durere, Cu stea ce-apune-n depărtare-albastră De noapte în absolută tăcere. Sub pleoapă candela-și fumegă sclipirea Cu sfială -închisă- într-un crez prea
REQUIEM PENTRU TATĂL MEU, NESTOR GOGONCEA de LIA RUSE în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341094_a_342423]
-
nimic despre noi! Nu faci parte din familie! - Tot ce se poate, dar am și eu un tată pe care-l iubesc și o familie în care voi veți fi oricând bineveniți. Beth întoarse spatele și se îndepărtă. Alma era obosită. La conac pregătirile erau în toi,încăperile îmbrăcau straie de sărbătoare. Dispoziția ei era o problema. *** Seara unui început de toamnă aducea o ploaie torențială caldă care împrospăta atmosfera. Privea pe geamul camerei sale cerul dezlănțuit. Rafale de vânt sălbatic
MY LORD (3) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/341184_a_342513]
-
Părul negru,răvășit îi dădea un aer răzvrătit. Nu-și schimbase hainele. Era exact așa cum îl văzuse gonind cu calul mai devreme. Cămașa albă, largă ușor descheiată. Nu-l văzuse niciodată decât pus la patru ace. Ochii cafenii filtrau privirea obosită dar la fel de intensă. Alma înghiți în sec. Tremură. Nu de teamă. Ca de obicei prezența lordului îi dădea fiori. - Sire, am văzut lumina aprinsă. Am dorit, să verific dacă nu este vreunul dintre copii. - Eh ... vezi, nu aș dori să
MY LORD ( 5 ) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341199_a_342528]
-
Acasa > Eveniment > Recomanda > ACROSTIH... PUBLICITAR! Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1157 din 02 martie 2014 Toate Articolele Autorului Obosit, parcurs-am multe pagini; Bănuiesc că sunt nenumărate Ori, în multe file așezate, S-au jucat sub ochii mei imagini... Este sigur un răspuns în toate; Alergând din centru către margini, Lunecat-am des printre paragini Amorțite-n timp ori
ACROSTIH... PUBLICITAR! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341293_a_342622]
-
pradă fără dorință fără bucurie în ochi. Te-am sărutat acea noapte strecurată în vaza dorințelor în înflorire. Ai râs în acea noapte aprinsă de flacăra focului ochilor nesătui... 2. Nu vreau să se stingă acel cântec ca un vulcan obosit. Nu vreau să mă ardă dorul de tine să-l învelesc în lacrimi. Tu mi-ai dăruit bucuria. Dacă îmi las ochii în palma ta te vei sătura iar și iar cu lacrimi florile nu se ofilesc de dureri. Te
DRITA NIKOLIQI BINAJ de BAKI YMERI în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341310_a_342639]
-
de fluturel. Am învățat să urc pe cruce Și atunci însingurării i-am strigat: Cum și care rost a plămădit Cuvântul Care jertfa de copil mi-a conjugat? E Universul plin de oameni, Strigându-te în lupta lor cu anii Obosiți își scot icoanele pe piață... Oh, Eli, Eli, lama sabahtani! 20.01.11 Referință Bibliografică: NEDREPTUL MEU / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 767, Anul III, 05 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Stelian Platon : Toate Drepturile
NEDREPTUL MEU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341379_a_342708]
-
Este adevărat că timpul trece, Vrem să fie mereu în agora. Îmi privesc cu drag degetele mele, Care au plantat ai Zlatnei molizi, Din care nu mai sunt nici surcele, În anii când ochii îmi erau timizi. Iar voi, picioare obosite, Care ati tulburat Arieșul, Tremurați astăzi slăbite, Cănd înflorește măceșul. Referință Bibliografica: Veniți, amintiri! / Mihai Leonte : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 466, Anul ÎI, 10 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
VENITI, AMINTIRI! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341456_a_342785]
-
fii sigur că scrii poezie. Îți amintesc o declarație de-a dreptul șocantă, transmisă de regretatul Ion Stratan (Axioma nr. 11/2004): Mircea Cărtărescu „declară la televiziunea națională că Levantul său a pus «o lespede de neridicat asupra perimatei și obositei poezii românești»” Poate fi îngropată / anulată poezia românească de poezia lui M.C.? Fără a fi prea rău, aș spune că Ion Stratan avea dreptate. Dar cred că Mircea Cărtărescu se referea la poezia sa și a câtorva prieteni ai săi
CARTEA CU PRIETENI- EMILIAN MARCU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341424_a_342753]
-
un tânăr îmi adusese la urechi căștile unui casetofon în care se auzea melodia săltăreață a unui buzuki. Asta da muzică, părea să-mi spună, legănându-și cu grație mâna în ritmul ei. În cele din urmă, toropit de soare, obosit, mă așezasem să mă odihnesc pe iarbă la umbra firavă a unui tulipier. Gestul meu stârnise nedumerire. Ba chiar îngrijorare. Pe loc se adunaseră câțiva laolaltă ca să aprecieze situația. Păreau să dezbată asupra motivului care mă determinase să mă așez
POPAS ÎN CICLADE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341482_a_342811]
-
m-am odihnit într-o vară prin care treceam spre pagina de carte în care ți-am scris numele cu majuscule. lângă tine m-am trezit pasăre săgetând văzduhul visului, scrisoare în tolba călătorului și potecă sălbatică, lampadar pe ghețari obosiți sau lacrimă pictată în zori pe șevaletul vântului. și am fost fericită, cititorule, te-am simțit odihnindu-te pe flori de câmp măsurând depărtările, mereu mi-ai înțeles șoaptele și le-ai zidit sărbătoare. așadar, îți închin, astăzi, roua inimii
ŢIE, CITITORULE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341497_a_342826]
-
dor și îmi lipsesc cuvintele de încurajare, pe care le șopteai noaptea târziu, în clipele mele de indoiala.Ma luai de mână și ne plimbăm în gând, prin locurile noastre, pline de flori născute din speranța. Cu mâna ta, adesea obosită, mă mângâiai târziu în noapte și dimineața în oglindă îmi arata-i cum ochii spălați de lacrimi îmi străluceau de fericire. Mi-ai sărutat durerea cu zâmbete și șoapte. Ai șters cu grijă orice întristare și mi-ai spus de
SCRISOARE EXPEDIATA IN FIECARE CLIPA de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341524_a_342853]
-
la o așa oră. - Nu-i decât zece și ceva de aceea mi-am permis să te sun. Dalia a plecat cu Sorin la discotecă și eu mă plictisesc singură în cameră. Ai timp pentru o cafea? - Chiar dacă sunt ultra obosit având o zi execrabilă, pot să te refuz? continuă el, nu prea bine dispus. - Nu am de gând să te rețin prea mult timp, insistă ea. Mai schimbăm și noi o vorbă. Nu ne-am mai văzut de aproape o
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341894_a_343223]
-
Naratiune > DE SFÂNTUL DUMITRU Autor: Mirela Borchin Publicat în: Ediția nr. 1030 din 26 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului E Sfântul Dumitru.. Ca niște săgeți razele de soare mi-au ciuruit ochii de când se crăpa de ziuă. Eram atât de obosită, încât nu puteam întoarce capul, să mă feresc. Mi-am amintit de Profesorul Crașoveanu care se plângea că e "deștept de la 5". De fiecare dată când avea insomnii matinale, venea cu câte o problemă de rezolvat în catedră. - Ce-i
DE SFÂNTUL DUMITRU de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1030 din 26 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342022_a_343351]
-
noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Viața mea - bucăți de funie Aruncate prin iarbă. - Vei fi iarăși ce ai fost Și mai mult decât atât! Mi-a spus un înger care Venise la cosit. Și-a-nnodat Și-a-mpletit Până când a ostenit; Iar când obosit a stat Într-o doară m-a-ntrebat: - Ce crezi că vreau să fac din viața ta? Că nu e bună de ștreang, Are prea multe noduri... - Leagă-ți părul, te rog, - I-am spus îngerului despletit ca moartea Care-mi împletise
ULTIMA RUGĂMINTE de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342064_a_343393]
-
Azi e 1 august... Tempus Fugit! Ce repede trece timpul. Parcă ieri a fost începutul acestui an. Sunt cam obosit... tracasat, stresat și cu dor de ducă! Cred că aș avea nevoie de o vacanță. Dar unde? În ultimii 30 de ani vacanțele principale mi le petrec în România. De ce? Pentru că acolo sunt „ai mei”, strămoși, moși, părinții... care își
PREGĂTIRI DE PLECARE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342072_a_343401]
-
Iată câtă nebunie există în lumea aceasta modernă! Și ca să continui cu exemplele triste: se cheltuiesc sume de bani într-un mod iresponsabil..., ne enervăm, conducem prea repede, dormim prea puțin; culcându-ne la ore târzii, ne trezim diminețile mereu obosiți, citim din ce în ce mai puțin; s-a ajuns ca noua generație să nu mai deschidă o carte, înafara celor care conțin instrucțiuni de folosire a unei console, a unui joc electronic... Unde s-au pierdut anii în care părinții citeau povești copiilor
O NOUĂ ZI, UN NOU ÎNCEPUT, O NOUĂ ŞANSĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342089_a_343418]
-
vreme cerea ca tânăra nevastă să mediteze cel puțin un an înainte să-și facă un cicisbei. La o a doua întâlnire a fost cucerită imediat. ,, În acea seară, își amintea Teresa Guiccioli, nu mă simțeam în apele mele, eram obosită. Și-aceasta pentru că în Veneția se merge la culcare târziu, iar eu, ca să dau ascultare contelui Guicciloli, m-am dus cu mare nedorință la acea serată... Manierele distinse, vocea, o mie de alte farmece, făceau din lordul Byron o ființă
RELIGIA DRAGOSTEI. (1) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342044_a_343373]
-
va pleca duminică devreme, să mai prindă ceva din șoseaua liberă. Știa că după amiază se va circula bară la bară ca de obicei. Privi în oglindă. Nu-i plăcu bărbatul din imagine. Îi crescuse barba, mustața era nearanjată, ridat, obosit, cu cearcăne la ochi. Parcă nu dormise de nu știu câte zile. Spera ca după ce va scăpa de părul aspru de pe față și va ieși de sub duș, să fie altul. Peste puțin timp împlinea patruzeci de ani. Când au trecut patru decenii
ROMAN 2 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342153_a_343482]
-
Sfântul Duh, a treia Persoană a Sfintei Treimi este „Misionar“, deoarece „Acela va mărturisi despre Mine“ (Ioan 15, 26)“. În acest sens, elevul este misionar prin propriul exemplu atunci când se arată tuturor oamenilor drept „un mădular permanent activ și niciodată obosit al trupului eclezial al lui Hristos, care comunică cu Acesta prin intermediul Sfintelor Taine, indispensabile dobândirii harului mântuitor oferit de către Paraclet“. Pe lângă metoda propriului exemplu, o altă cale a misiunii este dialogul cu ceilalți. Tânărul poate crea punți de comunicare cu
DESPRE MISIUNEA TÂNĂRULUI ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342175_a_343504]
-
mă odihnesc puțin. Când credeam că totul e bine, îl aud pe tatăl meu: - Eliza, mă primești puțin? Am ceva să-ți spun. - Desigur, intră tata. El intra zâmbind așa cum numai el știe să o facă, cald și vesel. - Ești obosită? - Nu mult, dar totuși, aș stă puțin în dupaamiaza asta. - Am văzut că i-ai cumpărat lui Rex o lesă și zâmbi ghiduș. - Da, a rupt-o imediat, îi trebuie una mai solidă. - Mergi sâmbătă cu noi la mare? M-
DACA N-AR FI FOST EL!... de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342186_a_343515]
-
N-aveam niciun chef să întâlnesc pe cineva în ziua aceea. Corăbiile se scufundaseră demult și valuri învolburate de gânduri se rostogoleau în căutarea comorilor pierdute... în trecerea grăbită a timpului. Mergeam fără țintă, pierdută în mulțimea străzii, iar privirile obosite rătăceau în depărtări nebuloase, lipsite de contur. La un moment dat, simt o prezență stranie (destul de discretă) în jurul meu și o atingere ușoară pe umăr. - Bună, fată cu priviri triste și plinde de îngrijorări! Eu sunt norocul tău! M-ai
ÎNTÂLNIREA CU NOROCUL... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341865_a_343194]
-
mi-a trecut. Fii îngăduitor cu mine, te rog. - Ha, ha, tu care te învârteai ca o sfârlează, acum nu mai ești în stare să faci doi pași? - Lasă, lasă, ai să vezi că-mi voi reveni. Poate sunt prea obosită și surmenată în ultimul timp. Poate că examenele, accidentul, tratamentul, vara asta prea călduroasă, toate și-au pus la un loc amprenta asupra stării mele fizice. - Bine atunci, hai la masă să te odihnești. - Nu, nu vreau. Gata, sunt în
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
februarie 2014 Toate Articolele Autorului PARCUL Pe alei cu pietricele astăzi albe, Aduse de undeva din munte, Trec bătrâni cu plete dalbe, De ani trecuți, acum cărunte. Pe bănci vechi, îmbătrânite, Din parcul cu eternii platani, Se așează pe scânduri obosite, De geamantanele pline cu ani. Copiii, viitorul care visează, Se joacă cu multă inocență, Nimeni și nimic nu-i deranjează, Orișice persoană prin prezență. Referință Bibliografică: PARCUL / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1139, Anul IV, 12 februarie
PARCUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341981_a_343310]