4,884 matches
-
artiști plastici din țară și din străinătate. A fost directorul departamentului Arte vizuale din cadrul Asociației Culturale „Lucian Blaga” pentru UNESCO, consilier editorial la revista „Han Yana News” din Cluj-Napoca (din 1994), redactor principal la câteva almanahuri editate de revista „Tribuna”: Omagiu lui Brâncuși, 1976, Condiția scriitorului de provincie, 1978, „Tribuna”, la un sfert de secol, 1982. Debutează cu versuri în „Almanahul literar” din Cluj (1953) și editorial, cu volumul Cascadele luminii (1964). Colaborează la „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Meridianul Timișoara”, „Orizont
IRIMIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287618_a_288947]
-
Uricariu, Florin Iaru. La 5 septembrie 1968 lui Mihail Steriade i se aduc elogii din partea președintelui celei de-a VIII-a Bienale Internaționale de Poezie de la Knokke-le-Zoute (Belgia), pentru numărul 4 al revistei, conceput special în vederea prestigioasei manifestări, ca un omagiu adresat poeților lumii de poeții români. Era pentru prima oară când într-o revistă apărută în Belgia se publicau versuri originale sau traduceri în limba română. S.I.
JOURNAL ROUMAIN DES POÈTES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287676_a_289005]
-
Editura JUNIMEA, Iași - ROMÂNIA, Bd. Carol I, nr.3-5, cod 700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL DE ISTORIE „A. D. XENOPOL“ ISTORIE ȘI SOCIETATE ÎN SPAȚIUL EST-CARPATIC (SECOLELE XIII-XX) volum editat de DUMITRU IVĂNESCU MARIUS CHELCU OMAGIU PROFESORULUI ALEXANDRU ZUB JUNIMEA IAȘI, 2005 Tehnoredactare: Mihaela Daniluc ACAD. ALEXANDRU ZUB SUMAR Cuvânt înainte (Dumitru Ivănescu) ...................................................................... 7 LA O NOUĂ ANIVERSARE Alexandru Zub, un istoric de aleasă ținută (Gh. Platon) 11 Un om, o operă, o instituție (Dumitru Ivănescu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de la nașterea academicianului Alexandru Zub, directorul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol“. Din acest motiv, cei care au participat la manifestarea științifică invocată, ca și cei care ulterior și-au oferit colaborarea, au hotărât să-i dedice lucrarea de față, modest omagiu închinat unui om și unei opere de excepție. Dumitru Ivănescu LA O NOUĂ ANIVERSARE ALEXANDRU ZUB, UN ISTORIC DE ALEASĂ ȚINUTĂ* Avem privilegiul de a-l fi cunoscut pe Alexandru Zub din anii în care, ca student, își desăvârșise pregătirea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
printre altele: Horst Glassl, Der Deutsche Orden im Burzenland und in Kumanien (1211-1225), în „Ungarn-Jahrbuch“, München, 3, 1971; Kurt Horedt, Unele aspecte ale colonizării germane din Transilvania în prima jumătate a secolului al XIII-lea, în Sub semnul lui Clio. Omagiu acad. prof. Ștefan Pascu, Cluj-Napoca, 1974; Șerban Papacostea, Înfruntări politice și spirituale în sud-estul Europei: 1204-1241, I, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»“, 26/1, 1989, p. 227-228; Maria Holban, Din cronica relațiilor româno-ungare în secolele XIII-XIV
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Cursurile de îndrumare misionară și noile politici educative Transformările din viața Bisericii ortodoxe survenite după 1948, o dată cu instalarea definitivă a comuniștilor la putere, au fost analizate în ședința de deschidere a Adunării Naționale Bisericești din 6 iunie 1949, cu prilejul omagiului adus patriarhului Justinian Marina. În fapt, discursul festiv ținut chiar de înaltul prelat al Bisericii a fost o dare de seamă a transformărilor care avuseseră loc în viața confesiunii ortodoxe ca urmare a instituirii de către guvernul comunist a unei noi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
au fost obligate să ia act de noul fapt împlinit românesc încât, la 28 iunie 1864, când conferința ambasadorilor la Constantinopol a sancționat Actul adițional la Convenția din 1858, el nu era, după cum spunea un cunoscător al problemei, decât un „omagiu adus scumpei defuncte“ (Convenția)43. La începutul lunii iunie 1864, având și suportul moral pe care votul masiv îl dădea, Cuza va sosi la Constantinopol însoțit de o suită formată din zece persoane. După discuții, nu totdeauna • Ibidem, colecția Xerocopii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ale unor misionari catolici în Țările Române și relatări (descoperite în scrieri inedite, îndeosebi italiene) despre români și evenimentele istorice de la gurile Dunării. Publicate sub formă de articole, cea mai mare parte a acestor texte au fost reunite în volumul Omagiu profesorului D. Găzdaru. Miscellanea din studiile sale inedite sau rare. I. Studii istorico-filologice (1974). Pe aceeași linie relevă, într-o serie de articole din „Cuget românesc” (1952-1954), Contribuția românilor la progresul cultural al slavilor, evidențiind rolul de factor cultural catalizator
GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
limba și influența mitropolitului Dosoftei, Iași, 1927; Originea și răspândirea motivului „amărâtă turturea” în literaturile romanice, Iași, 1935; Întregiri la studiul despre „amărâtă turturea” în literaturile romanice, Iași, 1936; Cartas de B. P. Hasdeu a Hugo Schuchardt, La Plata, 1971; Omagiu profesorului D. Găzdaru. Miscellanea din studiile sale inedite sau rare. I. Studii istorico-filologice, Freiburg im Breisgau, 1974. Repere bibliografice: Nydia G. B. de Fernández Pereiro, Dimitrie Gazdaru. Portraits, „Orbis” (Louvain), 1962, 1; Nydia G.B. de Fernández Pereiro, Vida y obra
GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
concursurilor de poezie, construcțiilor, obiceiurilor și tradițiilor, noutăților tehnice care modificau realități revolute. După propria mărturie, în această lucrare G. a intenționat „să popularizeze clasicismul”. Nu lipsite de interes se arată studiul Critica lui G. Ibrăileanu, inclus în volumul colectiv Omagiu lui Constantin Kirițescu (1937), ca și câteva prefețe unde formulează aprecieri pertinente referitoare la materialul literar pe care îl editează, autorii aleși fiind Petre Ispirescu și Mihai Eminescu. Lucrarea cu caracter memorialistic Impresiuni și aprecieri din timpul acțiunii militare din
GEROTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287226_a_288555]
-
istoriei neamului. Nu știu cum se va termina tot carnavalul tău de locuri ale memoriei. Sunt curios. Ovidiu Pecican: Așa este, multă lume se identifică cu paradele acelea de la 23 august, ale lui Ceaușescu, În care voievozii veneau pe cai și prezentau omagiu președintelui, vă amintiți... Marius Jucan: Da, se pare că asemenea parade ființează din perioada anterioară anilor ’30. Nevoia de a vedea istoria ca panoramă, de a percepe cursul ei triumfal, de a-i Învăța pe cei ce priveau ori defilau
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Dacă mă gândesc la primul moment În care am participat la un astfel de curs - doamna Sanda Cordoș, prin anul III -, cred că atunci mi-am dat seama pentru prima dată, având acces la presa din acea vreme și la Omagii, cât de prefăcută era lumea aceea. Totul a devenit din ce În ce mai interesant pe măsură ce am citit despre această perioadă. Nu eram obligată să particip la un astfel de curs și cu atât mai puțin să aprofundez tematica. Am avut libertate totală să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
apărută la Focșani la 21 mai 1946 (număr unic), avându-l ca director pe Ion Stavarache. Articolul-program, semnat de acesta, anunță că revista se va război cu „rămășițele reacționare și fasciste”, criticând „clicile de fantome ale trecutului”. F.P. aduce un omagiu lui G. Vlădescu-Răcoasa, ministrul naționalităților, care semnează el însuși un articol intitulat Facla Putnei. Literatura e reprezentată de două traduceri: poeziile Marinarul de Tristan Tzara, în versiunea lui George Dan, și Scris pentru voi de Loys Masson, în transpunerea lui
FACLA PUTNEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286930_a_288259]
-
1923, Macbeth, București, 1925. Repere bibliografice: Lovinescu, Opere, IV, 247-263, V, 115-116, VI, 271-272, VIII, 201-203, IX, 195-197; Aderca, Contribuții, II, 44-56, 576-579, 655-656, 773-775; Perpessicius, Opere, VI, 9-13, IX, 471-475, X, 128-129, XI, 411-413, 436-437; Constantinescu, Scrieri, II, 475-479; Omagiu lui M. Dragomirescu, București, 1928; Streinu, Pagini, IV, 168-184; Tudor Vianu, Mihail Dragomirescu, București, 1939; Călinescu, Ist. lit. (1941), 643-644; Al. Dima, Gândirea românească în estetică, Sibiu, 1943, passim; Tudor Vianu, Trei critici literari (Titu Maiorescu, Mihail Dragomirescu, E. Lovinescu
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
cu un fragment, republicat, din piesa Luceafărul, Gala Galaction, cu proza Pe terasă. Poezia este ilustrată de Ion Minulescu, Vasile Militaru, dar și de Jean de Lerésty. La un an de la moartea lui Mircea Demetriade, se reproduc, în semn de omagiu, un fragment din piesa acestuia Dafin Făt-Frumos și frumoasa Ileana și proza Între crimă și moarte. Câteva traduceri, cum ar fi fragmentele din Așa grăit-a Zarathustra de Friedrich Nietzsche, în transpunerea lui Eugen Relgis, cât și o curioasă variantă
FAT-FRUMOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286967_a_288296]
-
literară propriu-zisă, realizată de data aceasta într-un dozaj eficient, derivă și romanul din 1988, Moartea baroanei, în care naratorul „transcrie” în cheie modernă ultimele clipe din viața baroanei Vera Kemény. Volumele memorialistice Sokrateion sau Mărturie despre om (1991), un omagiu în formă epistolară adus personalității lui Mircea Vulcănescu, și Caietele unui fiu risipitor (1994) încearcă să limpezească unele aspecte din destinul tragic al reprezentanților unor vechi familii nobile. SCRIERI: Noul oraș, București, 1952; Spre șantier, București, 1953; Împreună, București, 1953
FAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286973_a_288302]
-
Buletinului «Mihai Eminescu»” (1930-1944), „o publicație care reapare după 45 de ani de tăcere, în frumosul gând de frățietate și înțelegere”. Colaboratorii își propun să încurajeze „noi descoperiri și interpretări moderne ale creației eminesciene” și să corecteze „neadevărurile”. La rubrica „Omagii” poeți români din lumea întreagă semnează, de obicei, versuri închinate lui Eminescu. Rubrica „Eseuri. Cercetări. Aprofundări” conține eseuri ale lui Mihai Cimpoi (Modelul Daciei, Eminescu în viziunea lui Mircea Eliade), dar și Eminescu - poet național și universal de Al. Piru
MIHAI EMINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288117_a_289446]
-
București, 1999 (în colaborare). Repere bibliografice: Victoria Milescu, Reeditări necesare, „Universul cărții”, 2000, 7; Nicolae Rotund, „Opera lui Mihai Eminescu” de G. Călinescu, TMS, 2001, 3; Teodor Vârgolici, G. Călinescu într-o remarcabilă ediție, ALA, 2001, 578; Liviu Grăsoiu, Binemeritat omagiu, LCF, 2002, 3; Teodor Vârgolici, G. Călinescu în ediție academică, ALA, 2002, 611; Cornelia Ștefănescu, O carte rescrisă, RL, 2002, 21; Cristina Balinte, „Ériger une République souveraine, libre et independante”, „Synthesis”, 2002; Michel Niqueux, „Ériger une République...”, „Revue russe” (Paris
MIHAILA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288125_a_289454]
-
Venantius, ci examenul atent al lucrurilor și al evenimentelor ce nu pot fi înlăturate nicicum din istorie. Născut în 538 la Arverna (actualul Clermont-Ferrand) cu numele de Georgius Florentius, și-a schimbat numele în cel de Grigorie în semn de omagiu față de un strămoș al său care fusese episcop de Langres. După moartea tatălui a fost educat de episcopul Gallus din Arverna și a rămas puternic marcat de un pelerinaj pe care l-a făcut la Tours în 563 unde se
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în poezia secolului XX”, FLC, 1976, 8; Artur Silvestri, „Direcții în poezia secolului XX”, LCF, 1976, 22; Grigurcu, Între critici, 168-171; Nicolescu, Starea, II, 175-179; Marcea, Atitudini, 220-223; Velea, Universaliști, 224-234; Dicț. scriit. rom., II, 450-452; Manolescu, Lista, III, 215-217; Omagiu. Profesorul Dan Grigorescu la 70 de ani, Constanța, 2002. St.V.
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
și Ion Bratu, pref. I. C. Chițimia, Timișoara, 1985. Traduceri: [Autor neidentificat], Pățaniile multcercatei Griselde, Brașov, 1876. Repere bibliografice: G. Dem. Teodorescu, Cercetări asupra proverbelor române, București, 1877, passim; Ion Mușlea, Un sas brașovean - folclorist român: I. C. Hintz-Hințescu. Contribuțiuni bio-bibliografice, în Omagiu fraților Alexandru și Ion I. Lăpădatu, București, 1936, 561-573; Cercetări etnografice și de folclor, îngr. și introd. Ion Taloș, București, 1971, I, 155-168; Dicț. lit. 1900, 438; I. C. Chițimia, Cuvânt înainte, în I. C. Hințescu, Proverbele românilor, Timișoara, 1985, 5-12; Constantin
HINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287435_a_288764]
-
în care esențială rămâne încercarea de a desfășura un dialog cu sine însăși, cu neliniștea și întrebările fundamentale. Atotstăpânitoare aici se dovedește iubirea de viață, asumată integral, Récit d’un combat transformându-se dintr-un itinerar al morții, într-un omagiu adus vieții. SCRIERI: Zilele nu se întorc niciodată, București, 1945; ed. (Les Jours ne reviennent jamais), Paris, 1952; Întâmplări dintre amurg și noapte, București, 1946; Les Mailles du filet, Paris, 1950; ed. (Ochiurile rețelei), tr. Cornelia Ștefănescu, pref. Nicolae Florescu
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
Nandriș, Mircea Eliade ori Dan Petrașincu, aceeași atenție acordându-se evocărilor și memorialisticii: Horia Roman (Mircea Grigorescu și drama unei generații), Virgil Ierunca (Cei plecați: Constantin Fântâneru, Radu Gyr, Dinu Pillat), Horia Stamatu (Cronică la moartea Anișoarei Odeanu), Șt. Baciu (Omagiu lui Grigore Cugler), Al. Ciorănescu (Poetul întâlnit - despre Ion Barbu), Pavel Chihaia (Constant Tonegaru). Prin Monica Lovinescu, Horia Stamatu, Sanda Stolojan, Ioan Petru Culianu, Virgil Ierunca, Gelu Ionescu, Șerban Cristovici, critica literară, cronica și recenzia de carte îmbrățișează fenomenul literar
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
Schwarzfeld asupra culegerii de poezii populare a lui V. Alecsandri, alături de cel al lui Traian Demetrescu, Folclorul și Alecsandri, îl acuză pe poet de a fi falsificat materialul popular prin intervenții personale. La moartea lui Mihai Eminescu, în semn de omagiu, se retipărește, după „Convorbiri literare”, nuvela Sărmanul Dionis. Notele bibliografice și cronica teatrală sunt redactate de Grigore D. Pencioiu și de Traian Demetrescu. Revista publică și studii de economie politică, sociologie, educație (Gr. D. Pencioiu, Capitalul și K. Marx, Tr.
REVISTA OLTEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289244_a_290573]
-
românești și relațiile lor cu America, despre cultura română în America: Dan Grigorescu, Cănd românii descoperă America. Un ambasador al culturii americane - despre Petre Comarnescu, Virgil Cândea, Cultura română în muzeele americane, Alexandru Balaci, Un Marco Polo român, Maya Simionescu, Omagiu lui George Emil Palade, Sabina Ispas, Documente ale spiritualității românești în arhivele de folclor din America, Radu Varia, Brâncuși în America ș.a. Ion Comșa alcătuiește Cronologia relațiilor diplomatice româno-americane, iar numărul 7-8/2003 cuprinde răspunsuri la ancheta Americanism sau europeism
REVISTA ROMANO-AMERICANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289258_a_290587]