122,933 matches
-
locale de pînă acum afacerea din capul locului cîștigată de CDR, a devenit obiect de schimbare. Ar fi stupid să considerăm Capitala, azi, un oraș care s-a vopsit în roșu fiindcă dl Oprescu se află în fruntea sondajelor de opinie. Probabil că în turul doi dl Oprescu va fi înfrînt. Probabil, dar nu sigur. Cînd o afacere de amploarea și cu evidențele aceleia reprezentate de scandalul Costea nu scade, ci aduce voturi pentru PDSR la alegerile locale, începe să fie
Votul bucureștenilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17065_a_18390]
-
fost una din conștiințele morale ale epocii - ceea ce este, firește, primordial. Materialul ce i se oferea era imens și în multe cazuri de prima mână, fie și numai dacă ne gândim la recolta perioadei interbelice, când s-a și format opinia publică despre G. Călinescu. A fost meritul major al editorului de a dispune aceste repere de-sine-stătătoare, într-o suită putând conduce linear, dar nu simplist, la o sinteză. Alegând, bunăoară, triada Ibrăileanu, Paul Zarifopol, Vladimir Streinu în capitolul rezervat Vieții
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
Bietul Ioanide se pronunță mai direct față de Scrinul negru - vezi, bunăoară, punerile la punct ale lui Alexandru George, dintr-un recent articol publicat în Adevărul literar și artistic. Și nu numai. De altfel, în articolul antologat, Alexandru George recepționa critic opiniile călinesciene la adresa prozei românești interbelice - de magistru considerată de un psihologism exagerat, neavenit momentului cultural: "În timp ce G. Călinescu debita în stil sentențios aceste enormități, sub ochii lui se ivea o literatură de o complexitate, de un rafinament și de o
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
care G. Călinescu le consemna sarcastic în perioada anilor '30". La capătul îmbelșugatului excurs ce nu l-a neglijat pe G. Călinescu critic al literaturii universale (Adrian Marino), pe poet (Ștefan Augustin Doinaș), pe dramaturg, publicist, un departament se dedică opiniilor generale ("gânduri") despre G. Călinescu, de fapt capitolele VIII-IX, unde citim și o directă implicare memorialistică a lui Dinu Pillat, reflexiuni despre om, cu girul maximei onestități: În scurtul răstimp cât i-am fost asistent la catedra de la Facultatea de
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
de azi un scriitor a cărui "politică" individuală în cadrul breslei să se desfășoare mai direct, mai constant, tenace și agresiv împotriva propriei persoane. De treizeci de ani, Alexandru George se delimitează cu neagră voluptate de toată lumea, de toate curentele de opinie, de (aproape) toate lobbyurile ce striază lumea literară, cu o țâfnă când pitorească și profitabilă, când copilăresc-ridicolă și păguboasă. Egofil etanș, e fericit să se știe bârfit, neînțeles, marginalizat, potopit de invective. Alterat de mania persecuției și mania contradicției, iritările
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
se plânge că e ignorat, necitit, necitat, necomentat. I se premiază cărțile, se plânge că-i un veșnic outsider, neluat în seamă de nici un for. Se scrie de prozatorul A.G., acesta-i bosumflat că nu-i sunt luate în discuție opiniile de istoric literar. Se scrie de istoricul literar A.G., se plânge eseistul A.G. Dacă-l citești ca pe un critic literar, se zbârlește cum că face analiză politică sau că e și traducător etc. Având câteodată, simultan, rubrici în două
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
Oricum ar sta lucrurile, studiul e o realitate și se cuvine comentat așa cum ni se propune. De la început ni se propun judecăți rezonabile și perfect acceptabile. Și ideea că Eminescu a fost, în prima vîrstă a creației, factorul tutelar și opinia (în trecut mult vehiculată) că Topârceanu a fost un neoclasic, deși n-a respins modernismul. Și, cum n-aș sublinia aprecierea că "talentul lui este strălucitor în registrul minor al expresiei artistice, indiferent că se manifestă în lirică, în pagini
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
a fost un neoclasic, deși n-a respins modernismul. Și, cum n-aș sublinia aprecierea că "talentul lui este strălucitor în registrul minor al expresiei artistice, indiferent că se manifestă în lirică, în pagini de proză memorialistică sau în expunerea opiniilor despre o anumită carte, despre un anume scriitor"? Tot așa observația interogativă că tot scriind despre tot și toate, fără alegere e curios cum poetul nu și-a dat seama că adevărata sa vocație trebuie căutată în izbînzile din Rapsodii
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
capitolul consacrat poetului din Istoria literaturii, observa: "O parodie este o pastișă exagerată, ca spre a-și găsi iertarea în recunoașterea imitării". Și adaugă: "Topârceanu le numea pagini modeste de critică literară în pilde", menționînd că, uneori, poetul uita c opinie e greu de susținut", rămîne valabilă cea de a doua ipoteză. Dl. Liviu Grăsoiu nu o spune explicit dar destule dintre aprecierile sale conduc spre această concluzie. Ceea ce este, negreșit, un record pentru un comentator al operei lui Topârceanu. Asta
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
azi, importanța de acum vreo două sute de ani, esențial fiind proporția populației, care ne e, în Transilvania, hotărîtor favorabilă. Dar evacuări totale de populație dintr-un ținut, cum pretind unii istorici maghiari, nu se cunosc, încît leagănul limbii române - în ciuda opiniilor lui Al. Philippide și Ovid Densușianu - este în nordul și nu în sudul Dunării, între locuitorii din ambele maluri existînd, sute de ani, relații, datorită originii comune. Și se produc argumente despre continuitatea locuirii acestor teritorii viitoare românești, prin păduri
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
său, cele trei țări române. Acest nimb simbolic vine din secolul al XIX-lea ("secolul naționalităților"), începînd cu monografia lui Bălcescu (neterminată) Românii supt Mihai Voievod viteazul, N. Iorga considerîndu-l, în 1895, un condotier pentru a-și modifica, apoi, radical opinia. Domnia bună a lui Șerban Cantacuzino, unul dintre ultimii domnitori pămînteni (celălalt a fost Const. Brîncoveanu, cu tragicul lui sfîrșit), e importantă și pentru că, pe vremea lui, se produce o adevărată revoluție... agrară, introducîndu-se cultura porumbului, care, treptat, o va
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
netă spre cezarism (care a alăturat, în aceeași conjurație, și pe conservatori și pe liberalii radicali, în frunte cu I.C. Brătianu și C.A. Rosetti), crearea acelei corupții a Camarilei sale, în cap cu belgianul Librecht. Acestea, de fapt, contrar opiniei autorului nostru, au dus la detronarea domnitorului și nu coaliția realizată de masoni. Pentru că ideea, socotită necesară, a unui domnitor străin pe tronul României o acceptase și Cuza. Interesantă este versiunea scrisă, în memoriile încă inedite, ale lui Ion Bălăceanu
Meditînd la trecutul României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17073_a_18398]
-
rezemată pe convingerea robustă a eternității": "Abia acum, în ultimele decenii, prin consolidarea poporului nostru într-o expresie de stat viabilă, prin crearea deci a condițiilor psihologice, memorialistica a început să se afirme ca o ramură posibilă a literaturii naționale". Opinia a fost contrazisă, îndată, de către Perpessicius, care considera că îndeletnicirea memorialistică în literele românești beneficiază de un "început somptuos" prin întreaga producție a cronicarilor. Azi îl putem contrazice pe mentorul Sburătorului - unul din puținele puncte în care poate fi combătut
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
punct de vedere, dar el nu poate convinge atîta vreme cît nu există un echilibru, care există în alte părți, între presa de consum, , cum i se spune, și presa serioasă. E paradoxal să vezi citate în diverse bilanțuri ale opiniei publice românești opinii ale unora care semnează în ziare unde în paralel apar anunțuri de o calitate foarte îndoielnică, unde trei pagini mai încolo se produc atacuri într-un limbaj greu suportabil pentru oricine știe ce înseamnă buna-cuviință ș.a.m.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
dar el nu poate convinge atîta vreme cît nu există un echilibru, care există în alte părți, între presa de consum, , cum i se spune, și presa serioasă. E paradoxal să vezi citate în diverse bilanțuri ale opiniei publice românești opinii ale unora care semnează în ziare unde în paralel apar anunțuri de o calitate foarte îndoielnică, unde trei pagini mai încolo se produc atacuri într-un limbaj greu suportabil pentru oricine știe ce înseamnă buna-cuviință ș.a.m.d. Tabloul, după
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17099_a_18424]
-
-se în Muntenia și Oltenia. Odată efectuată această minuțioasă statistică, cercetătorul purcede la o discutare comparativă a lor și la prezentarea motivelor, a personajelor, a conflictului, a elementelor ce le conferă literaritatea. În același timp, trece în revistă, uneori polemic, opiniile istoricilor literari și ale folcloriștilor ce s-au exprimat în materie. Toma Alimoș apare când ca boier, când ca haiduc (voinic, viteaz), când ca pribeag sau cioban. El este înzestrat cu toate calitățile: omenie, bunăcuviință, bărbăție, spirit cavaleresc, pedepsindu-l
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
asupra ei, ca și a Mioriței, o viziune metaforică ce rămâne memorabilă în sensul miturilor românești fundamentale: Toma Alimoș și Miorița sunt cele două dimensiuni ale noastre. Toma Alimoș este Iliada noastră, Miorița este Odiseea noastră". Împărtășind și el aceeași opinie, Iordan Datcu își încheie studiul nu numai cu o generoasă bibliografie, dar și cu reproducerea baladei în varianta V. Alecsandri, însoțită de traducerea ei în engleză, franceză, germană, spaniolă. În felul acesta se face cunoscută străinătății una dintre creațiile noastre
Un mit: Toma Alimoș by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17122_a_18447]
-
ar fi fost mai bine să fi apărut în poză vreun erou de telenovelă: chipul d-lui Lis nu prea inspiră un asemenea cardio-vot. În ceea ce îi privește pe cei doi candidați aflați în partea de sus a sondajelor de opinie pentru București, recentul liberal George Pădure și mai vechiul său contracandidat din partea PDSR-ului, Sorin Oprescu, aceștia se feresc de mesaje umoristice sau de o originalitate care ar putea fi speculată de adversar ori de presă. Asta nu l-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17133_a_18458]
-
dl Lis s-au înșelat. Ceea ce întărește părerea subsemnatului că în materie de alegeri locale cîștigă cel mai bine plasat politic dintre candidați. S-a tot spus că în marile orașe există un electorat captiv al CDR. Actualele sondaje de opinie dovedesc că e vorba de o simplă prejudecată. Pe de altă parte însă, dacă cercetăm listele de candidați pentru marile orașe, putem observa că partidele, și cele de la putere și cele din opoziție, nu s-au omorît pentru a produce
Cît contează un primar by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17134_a_18459]
-
citesc acest tip de literatură, cu delicii neascunse, pentru că, pe lîngă faptul că evocă și informează cu folos, instruiește cum nu se poate mai bine. De aceea am citit cu mare interes cartea d-lui prof. Dan Setlacec (Amintiri, mărturii, opinii) apărută recent la Editura Albatros. De fapt, ca formulă, cartea d-lui prof. Dan Setlacec amintește de cea a lui Marin Preda, constituită dintr-o lungă convorbire cu poetul Florin Mugur. De data aceasta rolul lui Florin Mugur e ocupat
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
prof. Al. Trestioreanu, oncologul, și alți mulți încă). Reputația de care s-a bucurat și se mai bucură i-a adus autorului nostru nu numai teama continuă ci și mari satisfacții, venite de pe urma gravelor cazuri pe care le-a rezolvat. Opinii demne de atenție dezvoltă despre escrocheria pseudovindecătorilor, stăruind asupra pericolelor la care sînt supuși bolnavii cuceriți de acești farse Dan Setlacec, Amintiri, mărturii, opinii. Interviu realizat de dr. Dora Petrilă. Editura Albatros, 2000.
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
numai teama continuă ci și mari satisfacții, venite de pe urma gravelor cazuri pe care le-a rezolvat. Opinii demne de atenție dezvoltă despre escrocheria pseudovindecătorilor, stăruind asupra pericolelor la care sînt supuși bolnavii cuceriți de acești farse Dan Setlacec, Amintiri, mărturii, opinii. Interviu realizat de dr. Dora Petrilă. Editura Albatros, 2000.
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
că, înzestrat cu o îndemînare ieșită din comun pentru desen, Baba nu putea să nu-și folosească această calitate pentru a face cu precădere lucruri ce se bucurau de o atenție maximă, atît în mediile artistice academiste, cît și în opinia acelui segment din public care se interesa de artă. Iar genul cel mai autoritar și cel mai prețuit era tocmai portretul, socotit o expresie maximă a talentului și a serozității, dar și dovada irefutabilă a celei mai înalte măestrii profesionale
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
se folosește de extrase și de comentarii, pe marginea lor, din publicații americane și europene. Își lasă cititorii să decidă singuri în privința autenticității documentelor. Care sînt extraordinar de interesante și destul de plauzibile. Aflăm (bănuiam) că în conducerea Partidului Comunist Chinez opiniile au fost împărțite. Mai aflăm că Deng Xiaoping, eminența cenușie a PCC, a avut cuvîntul decisiv în declanșarea represaliilor, ceea ce nu știam. Sîntem surprinși că Zhao Ziyang, secretarul general al PCC, a fost hotărît contra și că a rămas pînă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]
-
tematică pe care s-ar părea că dv. o considerați tabu. A discuta despre specificul Transilvaniei, despre identitatea sa regională, despre "fondul cultural comun al ardelenilor", fie ei români, maghiari, germani, sîrbi, evrei, rromi, armeni sau italieni, nu reprezintă, în opinia noastră, în nici un fel, o ofensă adusă articolului 1 din Constituția română". Printre redactorii Provinciei se numără cîțiva dintre intelectualii cei mai luminați ai țării, români sau maghiari, îndeosebi, ardeleni majoritatea. Faptul că revista apare în Clujul lui Gh. Funar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15806_a_17131]