2,715 matches
-
în care se anunță cucerirea capitalei României, precum și cu un apel al împăratului Wilhelm I al Germaniei către trupele de ocupație. De altfel, publicația este însoțită permanent de versiunea în limba germană, „Bukarester Tageblatt”. Menită să exprime, sub aspect politic, optica Puterilor Centrale asupra războiului, G.B. nu are preocupări literare. Sunt tipărite totuși articole de propagandă, semnate de colaboraționiști ori de autori germani, dintre care unii erau, probabil, ofițeri ai armatei de ocupație, pe tema interferențelor culturale (Hermann Kienzl, Poeta germană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287185_a_288514]
-
terapiei familiale 9.1. Probleme ale grupului familial 235 9.1.1. Ce este o problemă familială și cine o consideră ca atare? 235 9.1.2. Tipuri de probleme. Situații „obiective” și disfuncționalități comunicaționale 237 9.2. Schimbări de optică în asistența și terapia familială 240 9.2.1. De la difuz la instituționalizat-specializat 240 9.2.2. De la individ la sistem 241 9.2.3. Rolul terapeutului și al lucrătorului social 242 9.3. Orientări teoretice fundamentale 244 9.3
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
culturi sau alteia, înseamnă pași hotărâți în realizarea umanismului teoretic și practic. Pe plan epistemic, studiile comparative pe tema familiei, a relațiilor de rudenie și a sistemului terminologic al acestor relații au condus la sublinieri și clarificări în distincția dintre optica de „interior” (perspectiva emică) și cea de „exterior” (perspectiva etică) în abordarea grupurilor și a fenomenelor socioculturale. Adică necesitatea de a lua în considerare și percepțiile, explicațiile și interpretările membrilor grupurilor cu privire la propriile lor stări și acțiuni (optica interiorului), dar
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
distincția dintre optica de „interior” (perspectiva emică) și cea de „exterior” (perspectiva etică) în abordarea grupurilor și a fenomenelor socioculturale. Adică necesitatea de a lua în considerare și percepțiile, explicațiile și interpretările membrilor grupurilor cu privire la propriile lor stări și acțiuni (optica interiorului), dar și cerința ca această optică să nu se confunde cu descrierile din exterior (în speță, ale cercetătorului). De reținut că optica exteriorului nu trebuie considerată automat ca fiind obiectivă, întrucât supozițiile axiologic-ideologice ale cercetătorului - mai mult sau mai
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și cea de „exterior” (perspectiva etică) în abordarea grupurilor și a fenomenelor socioculturale. Adică necesitatea de a lua în considerare și percepțiile, explicațiile și interpretările membrilor grupurilor cu privire la propriile lor stări și acțiuni (optica interiorului), dar și cerința ca această optică să nu se confunde cu descrierile din exterior (în speță, ale cercetătorului). De reținut că optica exteriorului nu trebuie considerată automat ca fiind obiectivă, întrucât supozițiile axiologic-ideologice ale cercetătorului - mai mult sau mai puțin explicite - pot influența întregul demers investigațional
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a lua în considerare și percepțiile, explicațiile și interpretările membrilor grupurilor cu privire la propriile lor stări și acțiuni (optica interiorului), dar și cerința ca această optică să nu se confunde cu descrierile din exterior (în speță, ale cercetătorului). De reținut că optica exteriorului nu trebuie considerată automat ca fiind obiectivă, întrucât supozițiile axiologic-ideologice ale cercetătorului - mai mult sau mai puțin explicite - pot influența întregul demers investigațional. S-ar putea desprinde și alte prelungiri în câmpul epistemic și al sporului de deschidere și
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
atât inferența directă, când conținutul este luat ca atare (face value), cât și inferența inversă, când opusul afirmațiilor din conținut trebuie considerat ca adevărat. Rămâne așadar la latitudinea analistului să aprecieze intenția manifestă în sens direct sau nu. Prin această optică se face distincția (Ghiglione, Matalon, 1978) dintre analiza pe plan orizontal (caracteristicile textului în sine) și cea pe plan vertical (cauzele, antecedentele și intențiile ce au produs documentul). Pentru al doilea gen de analiză, cercetătorul are nevoie și de alte
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
primi în mintea receptorului înțelesuri neintenționate de cel care le-a transmis. Terapia comunicațională și cognitivă mizează pe înlăturarea distorsiunilor și a dificultăților în comunicare, ajungându-se astfel la rezolvarea problemelor și a crizelor din familie. 9.2. Schimbări de optică în asistența și terapia familialătc " 9.2. Schimbări de optică în asistența și terapia familială" 9.2.1. De la difuz la instituționalizat-specializattc "9.2.1. De la difuz la instituționalizat‑specializat" Probleme de familie, ale cuplului marital și în relațiile părinți-copii
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a transmis. Terapia comunicațională și cognitivă mizează pe înlăturarea distorsiunilor și a dificultăților în comunicare, ajungându-se astfel la rezolvarea problemelor și a crizelor din familie. 9.2. Schimbări de optică în asistența și terapia familialătc " 9.2. Schimbări de optică în asistența și terapia familială" 9.2.1. De la difuz la instituționalizat-specializattc "9.2.1. De la difuz la instituționalizat‑specializat" Probleme de familie, ale cuplului marital și în relațiile părinți-copii au existat întotdeauna, după cum au existat și soluții (ne referim
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ușor de recunoscut că această paradigmă stă sub semnul teoriei generale a sistemelor (a lui L. von Bertalanffy). Conjugate, teoriile cibernetice despre informație și comunicare au influențat masiv psihoterapia familiei. Dar și alte curente de gândire au contribuit la schimbarea opticii în psihoterapia membrilor familiei: existențialismul, cu accentul pe raportul libertate-responsabilitate, fenomenologia, mai cu seamă prin conceptul de intenție, constructivismul filosofic, cu ideea realității construite prin interacțiune. Și, în general, atmosfera ideatică de pluralitate, tendința și dreptul la diferențiere și expresie
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vezi 9.3.4.). Gândirea automată, bazată pe scheme de gândire preexistente, poate produce distorsiuni în percepția și interpretarea calităților, a intențiilor și conduitelor celuilalt, și, de aici, probleme în familie. Cele mai frecvente erori cognitive sunt: polarizarea, generalizare nejustificată, optica de tunel, personalizarea și minimalizarea-magnificarea (vezi 9.3.1.). Așa încât, terapia cognitivă, fără a neglija interacțiunea și familia ca sistem, se concentrează asupra schimbării cognitive la nivel de individ; - conceptul de circularitate cauzală este central nu numai în înțelegerea determinărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
unor probleme din chimie, de multe ori necesitând un aparat matematic complex. În același timp, chimia fizică studiază influența unor factori fizici în desfășurarea fenomenelor chimice. S-au preluat din fizică noțiuni din domenii cum ar fi: fizica atomică, termodinamica, optica, electricitate și magnetism, spectroscopie, etc. Alte noțiuni au fost preluate din biologie, biochimie etc. Pe de altă parte, Chimia fizică și-a elaborat și concepte proprii cum ar fi: potențial chimic, complex activat, ecuațiile cineticii chimice, termodinamica și cinetica electrochimică
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
familia ei regală de către Napoleon, în timpul războiului, dușmana cea mai înverșunată a Franței. Era, deci, "indispensable de détruire la Prusse et de rétablir par conséquent la Pologne" (s. Ven.C.)200. Efectele unei astfel de decizii ar fi fost, în optică lui Montgaillard, imediate și s-ar fi concretizat în consolidarea sistemului continental, pe care Napoleon avea să-l decreteze. Deoarece, "elle détachera l'Autriche de la Russie et fermera le Sund et leș Dardanelles à la Grande Bretagne et à la
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
formă benignă de SM. Alți autori susțin că nevrita optică recurentă este o identitate separată. Totuși, noi avem în observația noastră cazuri de nevrită optică, care după câțiva ani au dezvoltat un tablou clasic de SM. Nu prea avem nevrită optică care nu a dezvoltat o SM, probabil că și din motivul că acești bolnavi sunt în îngrijirea oftamologilor și uneori aceștia nu-i îndrumează spre noi, neavând acuze neurologice sau, chiar dacă sunt trimiși, bolnavii nu vin, din aceleași motive. De
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
prezentare a bolii (BENTLEY P.J. și colab., 2002). Aceste dureri sunt raportate ca cefalee obișnuită sau migrenă cu incidență mai crescută la pacienții cu SM (WATKIS S.M. și colab., 1969). Durerea inflamatorie nociceptivă, care apare ca durere orbitală (nevrită 276 optică), cefaleea, durerea în zona gâtului sau dorsală prezintă frecvent un episod de exacerbare a bolii. Cefaleea este în mod obișnuit simptomul ce anticipează un episod de paroxism al SM (BENTLEY P.J. și colab., 2002). Este o durere ce răspunde la
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
prin alegerea valorilor conținute într-însa. Motivul dualist al derivației pitagoreico-platonice dezvoltat apoi de stoicism, referitor la aportul sufletului față de trup, este exprimat de ideea sprijinului (sinéchein). Realitățile pământești în reciprocitatea raporturilor dintre creștini și lume erau trăite într-o optică transcendentă, unde perceperea conceptului clasic de patrie, aspect particular al polisului și al raportului personal cu pământul părinților, căpăta o valoare secundară: se considerau pàtroikoi, rezidenți într-o comunitate de cetățeni, îndreptați spre o patrie superioară. Prevederea a determinat creștinii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
alexandrini înclinați, îndeosebi Origene, să dea proeminență aspectelor doctrinare în detrimentul celor disciplinare sau morale, considerând că deprinderea etică este mult mai apropiată de cea a lui Cristos, dacă creștinul se desăvârșește în gnoză. Antimilitarismul lui Clement trebuie încadrat în această optică. 2.2.2. Origene Deși interesul speculativ al lui Origene din Alexandria (185-254) viza în chip deosebit problemele interne ale teologiei creștine, versatilitatea-i caracteristică l-a făcut și apologet în Contra Celsum. Această operă intenționa să respingă Verbum Verum, scrisă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
se putea vorbi despre o anumită resemnare, pe lângă viziunea stoică a omului, în teologul creștin, alături de observația detașată a evenimentelor, simbol al derivării stoice, este prezentă conștientizarea rupturii cu experiența păgână prin implicarea unei noi concepții despre viață, inserată în optica comunitară creștină. În Ad Donatum, 7, autorul ne vorbește despre disprețul vieții exemplificat de spectacolul gladiatorului. Mulțimea care asistă își asumă o conotație de paliditate care scoate în evidență anonimatul și depersonalizarea indivizilor care, pierzându-și capacitatea de reflexie și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
-l considere nu doar ca pe un mijloc util în vederea expansiunii noii religii, dar și ca instrument de apărare al acesteia. În acest fel, așteptarea unei escatologii iminente ceda locul conștientizării realității istorice. Atitudinea a fost conciliantă numai în această optică contrară Imperiului păgân și favorabilă Imperiului creștin în formare. Autorul își prezintă opinia asupra problematicii militare în fragmentele operei sale, scrise anterior acestei perioade, unde ne descrie situația anumitor ambiente ale Bisericii preconstantiniene. Astfel, în cele 7 cărți ale Divinarum
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ale recrutului care ne arată că știe să distingă îndatoririle religioase de cele civile. Schimbarea mentalității înfăptuite în el prin primirea însemnării creștine (botezul) îl face să considere serviciul militar ca pe un malefacere, un a face rău aproapelui. În optica creștină a vremii militare saeculum desemna o obligație civilă falsă. Etic vorbind, chestiunea a fost rezolvată de către mucenic subiectiv, fără pretenția efectuării vreunei evaluări universale și obiective. 4.2.2. Pătimirea sfântului centurion Marcellus Passio S. Marcelli reproduce actele procesului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Concluzii / 261 Referințe bibliografice și webografice / 263 Abstract / 273 Résumé / 277 Introducere Acest demers reprezintă continuarea logică a volumului anterior Știința educației prin paradigme. Pedagogia "văzută cu alți ochi", publicat în 2009, la aceeași editură. El propune o schimbare de optică în abordarea științei educației (pedagogia), o modificare a interpretării sale clasice încă pozitiviste, acum prin prisma conceptelor reconsiderate recent în epistemologia științei paradigmă și știință normală, potrivit fundamentalei contribuții a lui Th. Kuhn (în Structura revoluțiilor științifice, 1962, 1970). Dar
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a proiectului conceput tradițional, a aplicării regulilor clasice de disciplinare, a valorificării controlului standardizat, a îndeplinirii atributelor statutului său formal, a afirmării încă a stilului clasic consolidat, a micșorării rezistenței la schimbare și aici. Mulți autori sesizează această modificare de optică managerială asupra educatorului efectiv (McKenzie-Brown, 2007), găsind că un bun management modern în clasă înseamnă de fapt crearea mediului, a contextului pedagogic facilitator, care: • să ajute educații să-și construiască înțelegerea, • să le influențeze atitudinea, • să-i sprijine și ghideze
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dă naștere tensiunii, echilibrului sau destinderii formelor. 6. Relația liniilor curbe și contracurbe și semnificația lor constituie altă problemă. Prezenta lucrare, aducând laudă înaintașilor pentru rigoarea teoretică cu care au structurat un sistem compozițional bazat pe geometrie, are o altă optică, un nou mod de abordare a temei. Analizând formele care intră în alcătuirea unei compoziții constatăm că există: FORME GEOMETRICE, FORME GEOMETRICE ALTERATE, FORME LIBERE (cu un contur întâmplător, aleatoriu, care nu se supun nici unei reguli). A. Relația între forme
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
comportamentul copiilor sau că trebuie să caute pretexte pentru a face neapărat o pedagogie preventivă. Μ Unii oameni sunt Într-atât de siguri de ei Înșiși, Încât reduc Înțelesul procesului de educație la cel de autoeducație. Dar o astfel de optică le limitează formarea personalității numai la ceea ce vor ei să fie, ignorând astfel ceea ce societatea le-ar pretinde. Μ Poate că, Într-adevăr, dacă n-am Încerca atât de mult să ne explicăm ce este, de fapt, starea de fericire
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
este exagerat și foarte frecvent, dar, după părerea altora, el transcrie orgoliul veacului, titanismul epocii. Din acest univers poetic, mozaical, simțim cum iese la iveală, cum se alege un spirit clasic cu substrat romantic, o seriozitate în gândirea poetică, o optică limpede cuprinsă într-o realizare superioară, sau o stare de poezie neorganizată încă într-o școală, care respiră în toate literaturile lumii, pentru că există un spirit al epocii manifestat printr-un permanent experiment, concretizat într-o poezie caleidoscopică, rezultată dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]