3,686 matches
-
ceea ce am zis aici să nu vă privească pe voi, dar la aceasta m-a adus firul cuvântării (...) Nimic nu-mi este mai scump decât voi, nici chiar lumina zilei. De o mie de ori aș dori să devin obiectul ororii, numai pentru a avea fericirea de a salva sufletele voastre. Da, încă o dată, voi îmi sunteți mai scumpi decât lumina soarelui. La ce mi-ar folosi razele lui, dacă durerea asupra nefericirii voastre mi ar întuneca ochii ? Căci dacă lumina
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
Fundațiile care apără acești pui martiri, petițiile care circulă prin lume, indignarea cvasi-universală nu schimbă nimic, sau nu schimbă mare lucru: deocamdată, această activitate economică rezistă (s-au stabilit, totuși, anumite "cote", adjuvanți pentru o conștiință curată). Ilustrarea perfectă a "ororii economice" atât de bine numite de Rimbaud este masacrul inocenților, tolerat, organizat, mecanizat, remunerat pe toate latitudinile globului. Pe lângă puiul de focă și de miel, ce poate fi mai înduioșător, mai inocent, mai adorabil decât un pui galben care tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
animal atât de puternic, atât de impunător, atât de bine înarmat și care își permite să adopte, ocazional, poziția bipedă, este intolerabil. Intolerabil din punct de vedere emoțional din cauza fabulei " Lupul și mielul", fără îndoială. Ursul sau răul în toată oroarea lui. Cine atacă oaia sau progenitura poate, mai devreme sau mai târziu, să atace și omul. Crescătorii nu sunt singurii care cred că prezența ursului în Pirineii noștri este indezirabilă; mai mulți oameni decât am putea crede împărtășesc acest punct
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
medicale pentru boli asociate cu fumatul, există unii care au fost chiar încurajați de autorități să fumeze (de pildă, soldații care au luptat în timpul celui de-al doilea război mondial, pentru care țigările reprezentau o modalitate de a face față ororilor războiului) sau au început să fumeze pe vremea când efectele nocive ale tutunului nu erau încă cunoscute 62. Li se poate refuza oare inclusiv acestor fumători dreptul deplin de a primi aceste servicii pe motiv că au luat o "decizie
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
pînă la "sfîrșitul iluziilor" cu totul remarcabil acest capitol final totul este supus investigației, totul trece prin grila analizei. În al doilea rînd, aș remarca răceala analizei, obiectivitatea pur științifică a demersului. Este foarte ușor, atunci cînd te ocupi de "orori", să te lași condus pe panta, spectaculoasă literar e adevărat, a pamfletului și, în general, a abuzului de adjective și calificative. Spre onoarea lor, autorii reușesc excelent să se sustragă acestor tentații facile, procedînd mai degrabă ca niște entomologi, în
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
de amalgamul existent și să perceapă în mod fragmentar ceea ce a fost în Europa occidentală ceva foarte îndepărtat dacă nu în suflet, cel puțin ca tradiție de Molohul sovietic care și-a devorat copiii. Născute pentru a înlătura capitalismul după oroarea marelui măcel din 1914-1918, a cărui cauză se presupunea că fusese capitalismul însuși, partidele comuniste trebuia de asemenea să facă zid din lupta lor pentru a proteja revoluția bîlbîită a lui Lenin. Avînd resurse diverse și săvîrșind nenumărate erori asupra
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
ceea ce am zis aici să nu vă privească pe voi, dar la aceasta m-a adus firul cuvântării (...) Nimic nu-mi este mai scump decât voi, nici chiar lumina zilei. De o mie de ori aș dori să devin obiectul ororii, numai pentru a avea fericirea de a salva sufletele voastre. Da, încă o dată, voi îmi sunteți mai scumpi decât lumina soarelui. La ce mi-ar folosi razele lui, dacă durerea asupra nefericirii voastre mi ar întuneca ochii ? Căci dacă lumina
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
autorului, Ioniță Cubiță, nu are nimic din atmosfera ,,de spital" a celorlalte scrieri. Fragmente din această scriere, acaparată de un personaj situat la limita dintre grotesc și machiavelic, regăsim în Întâmplări în irealitatea imediată. Spectacolul atroce al vieții care cuprinde ororile la care asistă copiii în prezența acestui caracter insolit va pregăti celălalt spectacol în care Blecher va intra, de data aceasta nu ca martor, ci ca personaj. Blecher este privilegiat încă de la începutul debutului său literar, având o corespondență permanentă
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
între gurile Timocului și Sârciorova, profită de ocazie ca să comunice Europei că România nu joacă un rol provocator, totuși, spunea el, nu putem să ascundem preocupările și simpatia pe care ne-o inspiră starea câtorva provincii ale Turciei, amintește de ororile din Bulgaria”. Și diplomația română încerca să vorbească așa în 1876. „Strigătele de indignare și de protestație se aud din toate părțile și lumea creștină orientală ne acuză cu glas tare că sancționăm prin neutralitatea noastră și prin tăcerea noastră
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
ale României față de Poartă. Deoarece Poarta a refuzat să satisfacă revendicările României, Mihail Kogălniceanu era hotărât să împingă România în război. Pentru a pregăti terenul, el trimite o notă agenților diplomatici români acreditați în străinătate în care acuza Turcia de ororile săvârșite în Balcani. În notă se arată că”această situație e plină de primejdii și ar fi greu să ne amăgim în vreun fel, căci nu știu care ar putea fi guvernul care ar putea rezista vreme îndelungată la sentimentele de revoltă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
sunt ciopârțite în modul cel mai barbar, când muncitorii sunt răpiți de la plugul lor și duși în robie împreună cu femeile și copii lor ca în timpul lui Mohamed al II lea, când într-un cuvânt vedem patria noastră amenințată de toate ororile, invaziile sălbatice din secolele trecute, același simțământ de prudență și de înțelepciune, care ne-a condus totdeauna, ne impune astăzi datoria de a ne ridica cu toții, de a ține piept pericolului, spre a salva individualitatea politică a statului român. Trecutul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Caragiale, după cum e de presupus că o asemenea afinitate să-l fi ambiționat în tentativa sa reușită de a-l reabilita pe Mitică în piesa purtând titlul atât de anodin Mitică Popescu. Cu deplin temei, Al. Paleologu constata că suprema oroare, pe care o avea autorul Ultimei nopți..., era tocmai lenea de a privi sau percepția neglijentă.48 Când unele personaje suferă de o relativă cecitate, ele devin motiv de repulsie și sunt chiar ostracizate. Bandajul care acoperă ochiul rănit al
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
lut în care colcăie șerpii se întind pe o distanță mult mai mare decât puterea de cuprindere a ochilor, iar întregul tablou este dominat de un cer de plumb. E de necontestat că observația lui Al. Paleologu cu trimitere la oroarea pe care scriitorul o manifesta față de personajele care se complăceau într-o lene de a privi își are temeiurile sale. Însă, cauza acestei idiosincrazii trebuie căutată nu doar în convingerea romancierului că privirea trădează inteligența și viața interioară intensă a
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
E un punct de vedere care se poate susține. Oniricul și orficul au fost delimitate de multă vreme ca perimetre ale poeziei... Dar atunci revii la lipsa de conținut. Visul și muzicalul sunt pură incoherență. Mă privea cu o adevărate oroare, și explica domol: Nu... Nu... Nici chiar așa... și căutând mereu: Există indivizi cari au anumite vise, un fel de realitate transfigurată. Ca viziunea unei supralumi... Nu știu dacă e construită numai cu elemente din realitatea normală, sau e viziunea
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
bizarul obicei al îndrăgostitului și fereastra luminată) re-creează tabloul elegiac din poezia Pe lângă plopii fără soț. Iubirea dusă până la limita patologicului de care sunt capabili eroii lui Camil Petrescu, transpare și în textul eminescian. Mai mult, și aici constatăm aceeași oroare față de lenea de a privi, admirabil sesizată de Al. Paleologu la intelectualii rasați ai lui Camil Petrescu: "Căci te iubeam cu ochi păgâni/ Și plini de suferinți,/ Ce mi-i lăsară din bătrâni/ Părinții din părinți. Dacă am semnalat atmosfera
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
tale pe verzi file ovale, nebănuit de profunde, copii de trimis în caz de moarte tuturor celor mai mari biblioteci din lume, inclusiv celei din Alexandria?"407 Diversitatea izbândește și în paralela cu mitul lui Pygmalion. Inițial, Doamna T. avea "oroare de exhibiția pe care o implică scena cu rampa ei"408 și rețineri că ar putea scrie: "Dar eu nu știu să scriu...Mă întreb dacă n-aș face chiar greșeli de ortografie?"409 În finalul Epilogului se aruncă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
transcriptorului preluarea stilului direct, cu linie de dialog, și nici inserția tuturor elementelor de didascalie. Un motiv de frustrație profesională pentru pro-creatoarea textului și chiar de separare definitivă de colaborator, chiar și post-mortem 25 (DAGI, 321-2). Din discuție a reieșit oroarea lui Pițu pentru ideea de familie ca și dorința sa de a-și trăi viața în afara normelor sociale. L. Pițu afirmă că un om trebuie să rămână în afara obligațiilor sociale și familiale pentru a-și trăi viața cu adevărat. Discutând
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
s-au putut lipsi de el, că te poți așeza pe el fără să-ți fie greață (dacă e un fotoliu), că sculptorii îl întâlnesc în blocul de marmură iar giuvaergii (joaillier) în pietrele de preț, că unii bărbați (ce oroare) îl foloseau pe timpul lui Balzac pentru a-și ține părul strâns. Și câte povești am fi putut spune dacă visul cu nocturna batraciană ar fi fost atestat și înregistrat la Registrul Imaginarului Cajvantez sau măcar în Instrucțiunile de Amarare ale
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Naratorul consemnează faptul că LP l-a informat pe un consilier cultural hexagonic de la București că "în marile hoteluri din România sunt femei ușoare care lucrează cu organele de stat, fiind dirijate pe lângă străini" (DAGI, 179). Este, evident, o eroare/oroare enunțiativă fie a Obiectivului, fie a releului rostitor: persoanele respective lucrau cu organele din dotare, putând doar fi echipate (când era cazul) de specialiștii din aparatul de stat (numit impropriu "organ", precum ziarele "organ de presă"). 55 Pentru o mai
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
un număr de efecte". Într-o lume în care dintotdeauna iraționalul eclipsează înțelepciunea, nu se poate face abstracție de Nebun, carte ce-l pune pe Calvino în rezonanță tot cu literatura. De exemplu în "Castelul ...", Nebunul e Orlando dezlănțuit printre ororile câmpului de luptă, cu mintea-ntunecată de gelozie în adâncul umed al pădurii feminine (Eros-Angelica-Medoro); în schimb în "Taverna ..." locul lui Ariosto e luat de Shakespeare, Nebunul fiind Oedip ce-și ucide tatăl fără să știe, sau Hamlet ce se
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
are câștig de cauză în competiția cu restul miturilor. Relatată simultan cu celelalte povestiri, această legendă a prințului plecat pe corabia sa Argus spre Colhida, în căutarea lânii de aur și lăsând în urma sa un val de sânge și de oroare, capătă sensul alegoric al căutării continue; o căutare a omului care suferă deoarece nu găsește, pentru că nu ajunge la un liman, trăind într-o covârșitoare utopie. Fiecare om, crede Salvatore, este o persoană care trăiește în plină mare, călătorind mereu
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
într-o luptă cel puțin inegală. Ca filolog preocupat de fidelitatea restituirii in integrum a Ciornelor, ca stilist de limbă română apt să-l egaleze pe autenticul Pasolini. Ca femeie dispusă să-și învingă reținerile față de abuzivul repertoriu de cruzimi, orori și organe sexuale homo și transsexuale, chemate în cauză fără perdea de autor. Aproape fără rival, acest Pasolini apărut în 1999 la Editura Pontica, n-avea cum să rateze premiul Uniunii Scriitorilor, venit să încoroneze o benedictină carieră de traducător
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
incisiv și memorabil. Forța stilistică a autoarei rezidă în vizualizarea exactă, chirurgicală și totuși mereu în răspăr, a miilor de detalii fizice, anatomice sau de contrast ținând de mediul urban, provincial, felurite interioare și climate. Fapt e că naratorul-protagonist are oroare de previzibil, formalism și prefăcătorie, drept care le denunță ori de câte ori are ocazia, fie că e vorba de felurite cupluri puse sub o lupă satirică și chiar caricaturală, dar și de sentimentele de manechin impecabil, dar iritabil, ale soției sale, Elsa, de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
al colecționarului ce-și sechestrează obiectul prețios, ferindu-l de ochii lumii, de orice uzură și pângărire. Condamnând-o la inexistență, blestematul cavaler al posesiunii imaculate o va lăsa pe Miranda să se stingă în chinuri în acea casă a ororilor. Dacă ar fi dus-o la spital, ar fi salvat-o; nu riscă însă, spre a nu fi descoperit și deposedat de obiectul dorinței, care, fiindcă i se refuzase, devine tot mai jenant și inutilizabil. Condamnându-l la moarte, îl
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
și tensionată, Colin și Mary fiind ademeniți lent și insinuant pe un traseu calculat, spre singurul deznodământ previzibil. Lațul se strânge în jurul unor victime prea slabe de înger și prea încrezătoare, prea indecise în somnambulismul lor narcisic. Cina din casa ororilor este un prilej de confruntare a celor două cupluri de vânători (străini) și vânați (înstrăinați). Aceștia sunt dezamăgiți de comportamentul brutal al lui Robert (care îi trage un pumn în stomac lui Colin, fără nici un motiv, în mintea bolnavă a
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]