3,831 matches
-
Maestrul a fost acompaniat de pianistul hușean Theodor Fuchs. Prezența lui George Enescu la Huși se înscrie printre nobilele strădanii pentru cultivarea gustului muzical al poporului român, pe care l-a iubit atât de mult. Eroi hușeni. Dintre cei 338 ostași hușeni, care au participat în Primul Război Mondial, s-au remarcat căpitanul Neculai Ianculescu, locotenenții Ioan V. Drăguleț, D. Radu și Nicolae Teodoru. Printre eroii hușeni ai acestei conflagrații s-a aflat căpitanul Neculai Ianculescu, care s-a născut la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
zona Mărășeștilor, oprind cu unitatea sa ofensiva inamicului în iulie 1917, în zona Moara Roșie - Doaga și pe linia ferată Mărășești-Cozmești. Inamicul s-a retras în dezordine. Prin spiritul de sacrificiu al acestui brav ofițer, ca și al miilor de ostași români, s-au salvat țara și neamul. O stradă din Huși îi poartă numele. Dintre cei 338 combatanți hușeni, mai bine de jumătate au căzut la datorie. În cinstea eroilor hușeni, în 1928, prin subscripție publică, s-a înălțat un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în 1928, prin subscripție publică, s-a înălțat un monument în grădina publică și în fața cinematografului. Un alt document închinat eroilor hușeni căzuți în războiul din 1916-1918, refăcut recent, este plasat în fața Școlii Generale Nr. 5 din cartierul Corni. Printre ostașii care cu prețul vieții lor s-a înfăptuit unitatea națională, amintim pe sergentul D. Blânda, caporalul D. Moisei, M. Hodea, V. Mihăiță și alții. La 6 noiembrie 1937, în ședința Consiliului comunal din Huși (primar, ing. C. C. Zotta) s-a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
teatrul, lumina electrică, nu are o instalație modernă de apă, deși un mucalit ar putea spune: „Dar ce-i mai trebue apă, nenișorule, dacă are vin?”. Nu are o bibliotecă publică și i-ar fi util și un regiment de ostași, care „ar mai trezi puțintel viața hușenilor”. Îi lipsește și o linie normală prin care să-și poată valorifica produsele. Efectele ar fi miraculoase dacă s-ar construi o linie ferată direct Crasna-Huși-Chișinău. Aspectul orașului patriarhal s-ar schimba atunci
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
IMPRESIUNI DE CĂLĂTORIE 149 CUM AM ÎNCEPUT A SCRIE 166 I 166 II 171 ANEXE 175 Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 Ostași însărcinați cu paza granițelor. 2 Tribut (arhaism); Mită. 3 Locțiitor de domn, regent. 4 Dăruiți cu ranguri. 5 Decrete. 6 Domn (greacă). 7 Domnia voastră. 8 Stăpân. 9 Șeful poliției. 10 Panouri. 11 În mijloc. 12 Viori. 13 Monedă de patruzeci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Născocire, poznă, întâmplare ciudată. 139 Cavaler, tânăr necăsătorit. 140 Pătul din nuiele pentru păstrarea porumbului. 141 Au gustat. 142 Paznic de țarină. 143 Plini de praf. 144 Cum trebuie, ca lumea (adv.). 145 Gard de lemn. 146 Varză (moldovenism). 147 Ostaș, voluntar, fără soldă. 148 De culori diferite (despre ochi). 149 Să scape de cineva. 150 Farfurii. 151 Șmecher, păcălitor. 152 Cerceta, căuta. 153 Javre, potăi (despre câini). 154 A opri (franțuzism). 155 A aduce vânatul (franțuzism). 156 Țesătură groasă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Consiliul de Coroană. Unde erau patrioții liberali? Unde erau legionarii? Toți s-au dat la fund, motivând că, acceptând Diktatul, salvăm statul și obținem garanții germane. Regele Priap, din capul statului, zice și el: Sentimentul meu de suveran și de ostaș ( a dezertat de pe front în 1916-1918!) ar fi fost pentru o rezistență”. Tot așa s-a lăudat că apără Basarabia. Cei din fruntea armatei (generalul adjutant Gh. Mihail, contraamiralul adjutant N. Păiș), primul ministru, Ion Gigurtu, ministrul înzestrării armatei, Mihai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
urechile și la ce spuneau ardelenii despre o unire a românilor. Nici soldații basarabeni din armata rusă n-au mai vrut o întoarcere la trecut, voiau o viață națională proprie și reforme democratice. În acest sens s-a desfășurat Congresul ostașilor moldoveni de la Chișinău din 25 septembrie-8 octombrie 1917, care a dus la crearea unui organ reprezentativ numit Sfatul Țării, având ca organ executiv Consiliul Directorilor. Pe de altă parte, intelectualii basarabeni se organizaseră într-un Partid Național Moldovenesc și au
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
eroi înaintași. El nu era numai un mare strateg militar, ci și un om politic puternic, cu o minte creatoare, un mare patriot și iubitor de țară, cât și un om de onoare”. Averescu a știut să sădescă în sufletul ostașilor spiritul de izbândă, de sacrificiu, pentru apărarea patriei străbune. Până la urmă, datorită împrejurărilor, a ajuns și-n cursa care i s-a intins în politica de partid.Acolo însă nu s-a mai întâlnit cu sufletul de soldat și a
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
la zero acțiunea și înscenările legionare, inclusiv din armată. Cu toate greutățile cu care s-a confruntat țara, s-a ajuns la 22 iunie 1941, când generalul Ion Antonescu a dat Ordinul de Zi către armată, în care se spune: „Ostași,v-am făgăduit din prima zi a noi-i mele domnii să vă duc la biruință să șterg pata de dezamăgire din Cartea Neamului și urma de umilință de pe fruntea și epoleții voștri. Ostași, vă ordon:Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
către armată, în care se spune: „Ostași,v-am făgăduit din prima zi a noi-i mele domnii să vă duc la biruință să șterg pata de dezamăgire din Cartea Neamului și urma de umilință de pe fruntea și epoleții voștri. Ostași, vă ordon:Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din răsărit și miazănoapte! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații noștri cotropiți. Reâmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre! Ostași, plecați pe
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
epoleții voștri. Ostași, vă ordon:Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din răsărit și miazănoapte! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații noștri cotropiți. Reâmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre! Ostași, plecați pe drumul biruinței lui Stefan cel Mare, ca să cuprindeți cu jertfa ,ceea ce au supus strămoșii noștri cu lupta lor. Fiți mândri că veacurile ne-au lăsat aici strajă dreptății și zid de cetate creștină! Fiți vrednici de trecutul românesc
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
aflat de la așezare în Arcul Carpatic într-o frumoasă și bogată cetate, a fost aruncat din fașă în această înfiorătoare vâltoare a luptei pentru exitență, prins în hora morții de 2000 de ani, pentru ființa lui ca neam și nație. Ostași, sunt dintr-o generație zbuciumată pe care ursita a purtat-o în patru decenii, prin patru războaie și patru răscoale, care a semănat cele mai multe cruci și morminte, generație care prin luptele duse a cucerit culmi de glorie dar și adâncuri
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
purtat-o în patru decenii, prin patru războaie și patru răscoale, care a semănat cele mai multe cruci și morminte, generație care prin luptele duse a cucerit culmi de glorie dar și adâncuri de prapastie, însă a făurit totuși o Românie Mare! Ostași din Crimeia și Tauria, de pe Don sau Bug, de la Odessa și de pe alte meleaguri străine, din văzduh sau valuri, luptători care ați căzut la datorie pentru o cauză dreaptă sau care mai luptați cu arma-n mână, nu uitați că
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
prezentam onorul primului secretar și defilam cu luptătorii mei,care erau peste 1500 de oameni și trebuia să iasă defilarea ca la carte. Avem o mostră de puțină satisfacție după defilare, o fotografie cu doi colegi de muncă la Monumentul Ostașului Român, ctitorie al maistrului Vida Gheza, scluptor renumit și apreciat pe plan internațional cu operele sale de artă. Poza este făcută după terminarea defilării de la manifestația zilei de 23 August 1960 într-un moment de repaus. Mă simțeam foarte mândru
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
cred că are ce admira și este păcat să treci prin zonă și să nu te oprești să vezi o capodoperă concepută după propriul proiect și lucrat de mâinile lui obosite. Alt complex monumental lăsat de Vida Gheza este "Monumentul Ostașului Român" din Baia Mare, aflat la intrarea în parcul orașului, pe malul Săsarului, o lucrare pe care nu te mai saturi să o privești. Dacă unele opere de artă de mare valoare, precum Masa Tăcerii sau Poarta Sărutului, aparținând marelui Brâncuși
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Ronchi îmbrăcat în uniformă de locotenent-colonel al lăncierilor din Novara, iar la scurt timp avea să intre în Fiume în forță. D’Annunzio a devenit „comandant al orașului Fiume”, având depline puteri. S-a înscris în fascia din Fiume, în calitate de ostaș. Totuși, a menținut legătura cu guvernul Nitti, prin intermediul generalului Badoglio, iar după ce trupele aliate au evacuat Fiume, autoritățile au lăsat lucrurile să se desfășoare în voie. La 26 noiembrie, printr-un plebiscit anexiunea era acceptată și realizată. Lui Mussolini nu
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
vom sluji, când vom avea carte de la înălțata împărăteasă unde-s întăriturile noastre. Până atunci nu, odată cu capul! Ce dă guvernul și cancelaria din Beci (Viena) e nimica, îs minciuni goale, de azi pe mâine.” în urma acestor îndemnuri la răscoală „ostașii au depus armele, fără s depună jurământul, apoi le-au ridicat împotriva lui Buccov, au fost încăierări, s-au făcut arestări și cei prinși au fost bătuți cu vergeaua (vergeaua metalică cu care se curăța țeava puștii înainte de a fi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aceste condiții - se arăta în Comunicatul Guvernului român - era absolută nevoie să ne asigurăm linia Chișinău-Ungheni, să restabilim ordinea în regiunea de unde trupele noastre se aprovizionează și în care populația, înspăimântată de omorurile și jafurile bandelor ruse răzvrătite, reclama ajutorul ostașilor români...”. În Manifestul dat de generalul Constantin Prezan către locuitorii Basarabiei la 12/25 ianuarie 1918, se preciza că “Sfatul Țării Moldovenești... ne-a cerut să trecem Prutul, ca să aducem rânduială și liniște în satele și târgurile voastre, punând la
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pe deplin drepturi deopotrivă pentru toate noroadele, ce trăiesc pe pământul Republicei Moldovenești, dându-le autonomia culturală-națională-personală. 8. Să orânduiască treaba învățământului pe temeiul autonomiei și al naționalizării pentru toate popoarele Republicii Moldovenești. 9. Să întocmească îndată polcuri naționale din ostași născuți pe pământul Basarabiei, pentru apărarea bogăției țării de jaf în vremea demobilizării oastei și pentru izbăvirea țării de cea mai strașnică anarhie. 10. Să ieie măsuri pentru ca îndată să se încheie pace fără răpiri de pământuri străine și, iară
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
dr. Stanislav Kwiatkowski dă în limba polonă următoarea declarațiune în numele Consiliului Național al Polonilor din Bucovina. „Poporul polon, împlinindu-și misiunea istorică întru apărarea creștinismului și a culturii în Europa răsăriteană, prin secole întregi a umplut cu morminte nenumărate ale ostașilor săi țările situate la sudul Nistrului, în care țări poporul român era stăpân străvechi. Noi, polonii, cari trăim azi în Bucovina, legitimăm drepturile noastre vechi de a trăi în această țară, prin sângele vărsat în locurile acestea și cu osemintele
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și cu toate nădejdile lui. Aici, ei au simțit că, deși „dușmani", ei sunt frați și fac parte din același popor. Nenorocirea de acum un an a României a adus apoi cu sine că peste o sută de mii de ostași moldoveni din Basarabia au fost trimiși pe frontul românesc. Cu toții au simțit în sufletul lor un fior nou. Frontul românesc le spunea altceva decât frontul nemțesc, austriac sau turcesc. Căci aici vedeau frați de o limbă și de o lege
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
întâlnesc cu învățătorii moldoveni, ascultă împreună în cea mai mare sală din Chișinău cursuri de istorie și de literatură românească; cântă laolaltă cântece naționale, în sala cea mare a Primăriei, și în drumul lor spre gară sunt întâmpinați de cohorta ostașilor moldoveni, care le ies înainte cu steagul național al întregului popor românesc. La despărțire, învățătoarele moldovence dau voluntarilor ardeleni buchete de flori legate cu minunate panglici tricolore și le urează din inimă: să le fie presărat cu flori drumul lor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
dau voluntarilor ardeleni buchete de flori legate cu minunate panglici tricolore și le urează din inimă: să le fie presărat cu flori drumul lor biruitor spre Transilvania. Altă dată, un alt batalion se înfrățește cu cei 500 de delegți ai ostașilor moldoveni, care, adunați la Congresul din Chișinău, hotărăsc autonomia Basarabiei. Ca dintr-un singur piept răsună cu acest prilej din mii de piepturi moldovenești și ardelenești înălțătorul Deșteaptă-te, Române ! Da, de azi înainte nu mai suntem niște frânturi de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pe locul celei vechi, demolată de comuniști. Și aici a „creat” Tzereteli, care a montat pe ziduri basoreliefuri din metal negru, reprezentând scene biblice. Mi se pare total nepotrivită această combinație, care seamănă mult cu figurile de pe ansamblurile dedicate gloriosului ostaș sovietic... E închis și nu putem vedea interiorul catedralei. Andrei Bodiu apreciază dimensiunile construcției: „E mare, frate, proporții rusești!”. Vorbim despre Biserica Ortodoxă Rusă. Îi spun lui Andrei ceea ce am citit în presă, și anume că patriarhul Alexii ar avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]