3,151 matches
-
Științifică, București, 1991, pp. 45, 47, 56, 72, 224, 348-449 etc. 218 Acest teoforic frazeologic, format din Jo- (Jahve) și hanan (a avea milă, a face favoare), a fost analizat în legătură cu sărbătoarea Sf. Ion, 24 iunie, suprapusă unor datini vechi, păgâne, Sânzienele (Christian Ionescu, op. cit., pp. 174-177, 257-258). Eliade însuși, în Istoria credințelor și ideilor religioase, III, De la Mahomed la epoca Reformelor, Editura Științifică, București, 1991, își baza ipoteza etimologică pe cultul Dianei, Sânzienele împrumutând numele lor importantei sărbători creștine a
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
338 Mircea Eliade, Jurnal, vol. I, Editura Humanitas, București, 1993, p. 476. 339 Ibidem, p. 573. 340 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. III, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 33. 341 Aceeași punere în relație a cuvântului cu cultul păgân, și la Marius Sala, Aventurile unor cuvinte românești, vol. II, Editura Univers Enciclopedic, București, 2006, p. 110: "augurul, preotul păgân, contempla spațiul (adică templum) pe care și-l trasa pe cer cu bățul, pentru a studia zborul păsărilor. Intrarea unei
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fantastică, vol. III, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 33. 341 Aceeași punere în relație a cuvântului cu cultul păgân, și la Marius Sala, Aventurile unor cuvinte românești, vol. II, Editura Univers Enciclopedic, București, 2006, p. 110: "augurul, preotul păgân, contempla spațiul (adică templum) pe care și-l trasa pe cer cu bățul, pentru a studia zborul păsărilor. Intrarea unei păsări în acest templu era evenimentul așteptat, întâmplarea". Aceeași ipoteză și la Mihai Vinereanu, op. cit., p. 457: *templare < templum, contemplare
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
61 Ibidem. 62 Ibidem, p. 297. 63 Ibidem, p. 206. 64 Blaga chiar vede în aceasta explicația succesului creștinismului. După el, doctrina creștină se zidește dogmatic, printr-o amalgamizare între învățătura evanghelică, concepția cristologică a lui Pavel și ideile lumii păgâne (Ibidem, p. 208). 65 Ibidem, pp. 208-209. 66 Întreaga gândire creștină se va construi pe acest fundament. În acest sens, un exeget contemporan afirmă: "cele mai evidente și mai pozitive adevăruri ale trăirii creștine au fost exprimate astfel în antinomii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
prin el, pasionalul țâșnește afară din teaca impusă și se pune pe redefinit lumea cu ascuțișurile-i vizuale. Exista la Picasso o vigoare molipsitoare, regeneratoare; recunoscând-o și apreciind-o, mă simt întărită de arta lui ca de-o cuminecătură păgână. − Să înțeleg că-i un leac de slăbiciune temporară, sau o vitamină de menținere-n formă? se interesă Trees cu un surâs afectuos. − Și una, și alta, nu știu exact; în definitiv, când n-are omul nevoie de inspirație înaltă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de pelerinaj. Citesc În numărul de sâmbătă al Ziarului de Iași, numai 176.000 de oameni s-au Închinat, restul de până la 500.000 au venit cu alte scopuri. Sărbătoarea spirituală a fost deturnată, s-a transformat Într-o distracție păgână. În locul reculegerii și decenței, am avut parte de altceva. „Ofertele” au exaltat mulțimea, au stârnit patimi și comportamente indecente, au adunat la Iași ființe care n-au nimic de-a face cu sacrul. O colegă din București, spirit ascuțit, Îmi
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
se referă la tot ce este ciudat, chiar șocant. Dezvoltarea artei baroce se explică mai întîi prin evoluția Bisericii romane după Sinodul din Tyrol. La început, arta barocă apare într-adevăr ca o artă a Contrareformei. Aceasta, înlăturînd toate aspectele păgîne ale artei renașterii, își alege drept scop să combată erezia protestantă și să afirme sus și tare dogmele întocmite de Sinodul din Tyrol. Pentru a răspîndi doctrina într-o societate în majoritate analfabetă și prea puțin capabilă să înțeleagă esența
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
date de Hoarda de Aur Regatului maghiar, au stăvilit expansiunea acestuia pe versantul sudic și răsăritean al Carpaților, favorizând dobândirea independenței Moldovei și Țării Românești. Căci, după cât se pare, la Posada, Basarab a avut împotriva lui Carol Robert și sprijinul „păgânilor vecini”, adică al tătarilor. De asemeni, Bogdan al Moldovei s-a putut opune cu succes lui Ludovic cel Mare și fiindcă amenințarea tătărească plana asupra regatului maghiar. Tot datorită invaziei tătarilor și frânării expansiunii maghiare se datorește sistarea procesului de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
o trainică așezare tătărască a unui han. De acolo, pe Nistru în jos, pe drumul tătăresc de la Soci, de pe Bâc, spre Tighina și după ce au cercetat ținuturile brodnicilor din Bugeac de la gurile Dunării, s-a îndreptat pe acela denumit al „păgânilor tătari” de la Drăgănești și Sivița și peste Vadul lui Isac de pe Prut. Unele bulucuri din aceste coloane s-au avântat în zona subcarpatică în regiunea Câmpulungului Moldovenesc până la Moldovița-Herăstrău în valea Burhit, unde recent au fost descoperite între munții Corhan
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
regiunilor românești dintre Carpați și Dunăre: ele se găseau, de altfel, în afara drumului urmat de acești căutători de pradă. Pe acest teritoriu, pe care nici nu-1 străbătură, ei nu făcură decât să înlocuiască dominația cumanilor, ale căror rămășițe creștine sau păgâne se duseră să caute un adăpost în Ungaria. Nu demult, însă, subiectul a fost discutat într-un mic articol de către I. Negoiu, care a pornit în prima parte pe un ton foarte vehement împotriva tuturor istoricilor români, acuzându-i de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
-lea se gândea acum să slăbească presiunile mongole pe cale diplomatică, trimițând misionari în aceste părți românești, la 19 ianuarie și 23 iulie 1253, pe călugării din Ordinul Predicatorilor „în țara acelor cumani” și „la tătari”, precizând că acei „din neamurile păgâne sau schismatici, adică români aduși de curând la dreapta credință, să-și poată păstra soțiile”. Ele confirmă știrile lui Wilhelm de Rubruck că, de la gura Donului (Tanais) spre Apus până la Dunăre spre Constantinopol, Valachia, care e țara lui Asan, și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
sânul Hoardei de Aur și mai ales evenimentele din Balcani aveau să rețină în aceste momente, atenția lui Nogai. La curtea de pe Volga „murise” în 1280 Mangu-Timur și în locul lui se ridicase pe tron, Tuda-Mangu (1280-1287), unul dintre puținii hani păgâni, împotriva și în ciuda celor ce susțineau un musulman. În același an, 1280, Nogai pornise cu o puternică oaste alcătuită din tătari, cumani, români și alani în ajutorul socrului său, pentru răsturnarea țarului bulgar Ivailo de la Târnovo și înlocuirea lui cu
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de mare. El îndemna pe Rudolf, duce de Austria și împărat Romano-German prin scrisorile din 20 mai, 23 iulie și 9 septembrie 1290, să pună armata la dispoziția episcopului Benvenuto, împotriva tătarilor nogai, ca nu cumva aceștia, uniți cu saracenii păgâni, ereticii și schismaticii români „a căror mulțime nenumărată se revarsă în acele regiuni”, să pună la cale o cotropire, o năvălire în Ungaria. Cu toate eforturile ce le va fi depus distinsul prelat al Strigoniului, o cruciadă nu a putut
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de consecințe. O singură scrisoare a papei Clement al V-lea, trimisă, în 1 februarie același an, regelui Ungariei cerea întreprinderea unei cruciade, acordând tuturor credincioșilor iertare de păcate, dacă s-ar întâmpla să moară pentru apărarea credinței, împotriva „tătarilor păgâni” și a „schismaticilor” români. Bineînțeles că nimeni nu s-a mișcat. Apelul papei a răsunat ca un strigăt în pustie și aceiași bulgari își permiteau să jefuiască în voie pe negustorii genovezi, în martie 1316, în același oraș de pe teritoriul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de oribilele convenții și servituți ce afectează cultura noastră ipocrită". A descoperit în sfârșit o zeiță a iubirii pură și sculpturală. În orice caz, în privirea ei, atunci când se cufundă în cea a tânărului, scânteiază o "destrăbălare neînfrânată de târfă păgână". "Aprig de fierbinte, combinând provocarea directă cu așteptarea", privirea ei "invita direct, ca un arcan lasciv aruncat pe grumazul meu". Felul în care vorbește Leslie este la fel de grăitor. Stingo este pe punctul de a avea un atac de apoplexie, într-
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
precursorilor sociologiei găsește o nouă prelungire prin reprezentanții gândirii filosofice creștine din Evul Mediu. Viața. Cunoscut în literatura noastră sub numele Sfântul Augustin, filosoful s-a născut la Tagaste (astăzi Souk Ahras), Numidia, în nordul Africii. Tatăl său, Patriciu, era păgân iar mama sa, Monica, era o practicantă exemplară a creștinismului. Educația elementară a lui Augustin, primită în orașul natal, era creștină. A învățat mai apoi la Madaura și Cartagina. Aici a intrat pe drumul păcatului, după cum spune în Confesiuni, una
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
carnalis "(care ține) de carne" a primit înțelesul "referitor la trup; trupesc" (după gr. σάρκινος), devenind astfel opusul lui spiritualis, fides "încredere; credit" a primit înțelesul "credință creștină", paganus (derivat de la pagus "sat; tîrg") "sătean; civil" a primit înțelesul "necredincios, păgîn" etc. În același timp, latina creștină a preluat numeroase împrumuturi (iudeo-)greacești, greaca fiind de altfel o sursă obișnuită de îmbogățire a lexicului latin: angelus < gr. άγγελος, blasphemo < gr. βλασφήμαω, diabolus < gr. διάβολος, episcopus < gr. επίσκοπος, pascha < gr. πάσχα, sabbatum
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a cedat puterea în fața lui Sabaoth-Iehova și a lăsat în seama sfântului Ilie atributul său cel mai însemnat, trăsnetul, Apolon a devenit arhanghelul Mihai, Afrodita s-a transformat în Sfânta Vineri, zeii s-au prefăcut în sfinți sau îngeri. Panteonul păgân s-a prăbușit, lumea creștină stă să se nască. Dispus să se sacrifice pentru mântuirea oamenilor, Prometeu pare a fi înzestrat cu vocație cristică. De fapt, pe tot parcursul piesei s-a sugerat asimilarea titanului cu Cristos, apropiere făcută din
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
a destinelor celor doi salvatori ai umanității, Prometeu și Cristos : Legionarul cu sulița-l străpunge.../ Se vede că vulturul lui Zeus nu mai ajunge !/ Povestea se noiește pe-același vechi temei (V, p. 131). Victor Eftimiu abordează, astfel, mitul antic păgân din perspectiva apariției viitoare a creștinismului. În prefața la Atrizii, autorul semnalează mijloacele prin care a transformat tragediile eline luate drept model : o justificare contemporană a faptelor eroilor, condensarea mai multor piese într-una singură, acumularea într-un răstimp redus
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
al tradițiilor, adversar al modernismului, triumful sau prăbușirea Troiei sunt determinate de tranșarea rivalității dintre zeii autohtoni și cei străini. Doica arată de parcă ar fi mistuită de boală sau de patimi : Bolnavă ești, dădacă : eu chem în ajutor. O furie păgână te-a prins, te chinuiește. Nebună ești și vorba-ți e blăstăm (I 1) . Înspăimântată la vederea bătrânei (o vrăjitoare îmi pari și-mi este frică [...] fug în fața celor ce nu pot înțelege), fata reclamă apoi imperios deslușirea misterului : Oricare
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
foto 10, foto 23) În serile lungi de iarnă, câteodată, bunicii mai sfătoși le povestea nepoților curioși despre vremurile de restriște, când bunicii lor au fugit din calea oștirilor ce se îndreptau dinspre Brașov spre Câmpulung sau invers, când "liftele păgâne", cum erau numiți toți cei ce vorbeau altă limbă decât a băștinașilor, luau cu forța vitele sau bunurile gospodarilor sau, dacă opuneau rezistență, le dădeau chiar foc la casă. Din poveștile lor nu lipseau nici faptele cetelor de haiduci, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Anvers în 1920 de unde sînt excluși cei învinși în război și sportivii URSS-ului, Paris în 1924 unde sînt prezente 44 de țări cu 3.000 de concurenți, Amsterdam în 1928, în ciuda opoziției reginei Wilhelmina, care consideră Jocurile o "ceremonie păgînă" și unde au cîștigat mai ales campionii Europei de Nord (Suedia, Finlanda, Danemarca, Regatul Unit, Germania) în sfîrșit Berlin, în 1936, pe fundalul unei selecții rasiste, a boicotului ratat și a paradei naziste. Dar mai ales cinematograful este marele divertisment
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
păgânismul, care insista să-și revină. Și, putem spune că niciodată creștinismul nu a reușit pe deplin în intenția sa, fiindcă, în orice epocă, chiar și în cea mai creștină, au avut loc manifestări ale naturii decăzute. Dar, acum, spiritul păgân, ba chiar am putea să spunem «lumesc», ca să ne servim de cuvântul folosit de Cristos, pare să ia avânt. Se crede doar ceea ce se vede și se atinge; se caută doar ceea ce satisface natura. În sfârșit, conștiința creștină s-a
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
lui Dumnezeu și al omului?! Cine nu observă prezența-i vădită în momentul de față, în ura ce s-a dezlănțuit în lumea întreagă, în spiritul de distrugere, de minciună, în sugestia satanică de a împrăștia blasfemia, în nebunia libertăților păgâne ale trupului depravat, provocator, în pervertirea femeii? Și asta, nu este iadul? Iadul adevărat unde, laolaltă cu dezmățul plăcerii, se amestecă durerea, chinul, suferința, disperarea, măcelul, moartea fizică și morală în noaptea care nu cunoaște nici speranță, nici iubire. La
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
încredere: Isus a spus-o, Isus a făcut-o — 39. Este ceasul cuceririi și nu al unei simple apărări 31. Biserica este a doua creație din nimic; opera atotputerniciei divine, secundată de credința măreață a Apostolilor Creștinismul a învins lumea păgână; creștinismul a învins lumea barbară; creștinismul, și numai creștinismul, va salva lumea actuală de noua barbarie în care a recăzut. Cu ce mijloace? Cu credința! Aceasta e victoria care a învins lumea: credința noastră» (1In 5,4). Mergeți cu gândul
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]