35,668 matches
-
unui vrăjmaș învins, cum fac Indienii din America de Nord". În engleză, în schimb, termenul scalp (probabil de origine scandinavă, conform dicționarelor) are ca sens principal pe acela de "piele acoperind partea superioară și posterioară a capului, în zona în care crește părul". Este evident că reclamele pentru produse cosmetice - ca și alte texte contemporane - sînt traduse sau adaptate direct din engleză, astfel încît preiau termenul scalp cu sensul englezesc - "pielea capului" -, fără a-și pune problema acceptării acestui sens în română. Asistăm
Scalpul și publicitatea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8758_a_10083]
-
clar, neambiguu, firesc. Totuși, termenul scalp e deja foarte folosit - în sfaturi medicale și cosmetice, în articole jurnalistice și în discuții pe forumuri: "când te speli pe cap, masează scalpul cu mișcări blânde" (Adevărul, 11.11.2007); "se aplică pe părul umed, se masează scalpul" (mariplant.ro), "zona de inserție a părului la nivelul scalpului" (desprecopii.com), "scărpinarea scalpului" (Gândul, 4.02.2008); păduchii "sunt niște insecte mici de culoare maronie, care sug sânge din scalp (avantaje.ro) etc. În același
Scalpul și publicitatea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8758_a_10083]
-
sfaturi medicale și cosmetice, în articole jurnalistice și în discuții pe forumuri: "când te speli pe cap, masează scalpul cu mișcări blânde" (Adevărul, 11.11.2007); "se aplică pe părul umed, se masează scalpul" (mariplant.ro), "zona de inserție a părului la nivelul scalpului" (desprecopii.com), "scărpinarea scalpului" (Gândul, 4.02.2008); păduchii "sunt niște insecte mici de culoare maronie, care sug sânge din scalp (avantaje.ro) etc. În același timp, semnificația istorică particulară a lăsat urme: locuțiunea a lua scalpul
Scalpul și publicitatea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8758_a_10083]
-
prin vitrina luminată, trebăluind printre borcane și eprubete, fără a îndrăzni însă ca, măcar o dată, să intre și să îl îmbrățișeze. Regretul (prea) târziu al acestei timidități excesive se transformă într-o confesiune sfâșietoare: "Era tot mai bătrân acum și părul îi era din ce în ce mai puțin roșu; eu eram prea tânăr și m-aș fi jenat să-l îmbrățișez, cum aș face-o azi, și cum nu cred să fi făcut vreodată vreunul din foștii lui elevi. A murit demult (azi ar
Monografia unei stări de spirit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8756_a_10081]
-
a murit fără să știe că Ťmăcarť unul dintre ei ar fi făcut-o". Iată o frumoasă și târzie declarație de iubire făcută unuia dintre dascălii care, la vremea respectivă erau coșmarul elevilor Mircea Eliade și Alexandru Paleologu (din cauza culorii părului, era poreclit în școală "câine roșu"). Textul lui Alexandru Paleologu nu produce mari revelații estetice sau ideatice, dar copleșește prin formidabila sa forță empatică. Fiecare dintre noi purtăm în suflet culpa, mărturisită sau nu, de a nu le fi arătat
Monografia unei stări de spirit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8756_a_10081]
-
divorțată, Wallis Simpson. Reginei-scriitoare îi plăcuse de el, desenându-i, un admirabil portret: "David este cel mai atrăgător băiat pe care l-am văzut vreodată; este o mică frumusețe cu fața lui încă copilăroasă, are un nas mic adorabil și părul de culoarea grâului copt, și este atât de drăguț având un zâmbet încântător. Pentru mine este irezistibil." Revenind, Regina Maria observă într-o și mai mare măsură ca la Paris că România era puțin cunoscută și că atitudinea rezervată a
Regina Maria, o mare ambasadoare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8762_a_10087]
-
și de absurd. Clasificarea ocupațiilor din România (care se găsește și în internet, pe site-ul dsclex.ro) oferă, în indice, asemenea asocieri contrastante: cenzor, cardinal, mitropolit, cioban, hipnotizator, astrolog, filozof, moașă apar alături de confecționer gămălii chibrituri, colector și sortator păr sau înnobilator scândurele pentru creioane. Umorul listei provine în mare măsură din ambiguități (produse de omonimii și polisemii), care fac din profesionist un obiect - cap de masă, legător de păr, bătător în filatură - sau un practicant de activități stranii: aglomeratorist
Meserii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8788_a_10113]
-
filozof, moașă apar alături de confecționer gămălii chibrituri, colector și sortator păr sau înnobilator scândurele pentru creioane. Umorul listei provine în mare măsură din ambiguități (produse de omonimii și polisemii), care fac din profesionist un obiect - cap de masă, legător de păr, bătător în filatură - sau un practicant de activități stranii: aglomeratorist, ghemuitor, aburitor plută, arzător email, controlor tezaur, inspector telegrame. Fundamental e, totuși, conservatorismul listei: denumirile populare și învechite - ciontolitor, corhănitor, gonaci, marangoz, mățar - sînt mai numeroase decît cele foarte recente
Meserii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8788_a_10113]
-
Sfîntu-Gheorghe și, de ceva timp, aici, la Cluj. Merge încet, ca în vis, purtînd o rochie de epocă, monumentală, elaborată pînă la ultimul pliu, mov închis, închis, spre negru. Față îi este de un alb accentuat de pudră. Imobilă, încercănată. Părul, de un roșu aprins ca focul bine pornit, este aranjat într-o pieptănătură amplă, cu un coc răvășit. Ca personajul însuși. Ca ființa creatorului. A Scriitorului interpretat de Dimeny Aron. Corpurile lor se opresc, din cînd în cînd. Adevărate sculpturi
Pavilionul de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8791_a_10116]
-
acea expresie ce rămîne atunci cînd hăituiala a dispărut. Un fel de vid interior. Omul e disperat restul e minciună" În dreapta, o sobă înaltă, albă, din ceramică pictată, înclinată ca turnul din Pisa. Înăutrul ei, lumina roșie ca focul din părul Generălesei- Peter Hilda, pîlpîie. Nu se aude nici un fel de zgomot. Păpușile devitalizate, cu mișcări frînte ca în desenele lui Kantor, încep să-și definească identitățile. Un gramofon-obiect. Un-doi-trei, un-doi-trei, tot felul de valsuri bizare. Și actori mi-nu-nați! Impecabili! Biro
Pavilionul de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8791_a_10116]
-
în profunzimea acestei meserii. Sau durerea stranie a Generălesei. Strivită de personalitatea soțului, a prejudecățiilor, a celor ce se fac și a celor ce nu se cuvin. Ce zîmbet amar, ce revoltă demult înăbușită printre cutele rochiei! Doar focul din păr strigă clișeul acestei vieți secate de sevă. Un rol interpretat desăvîrșit de Peter Hilda. Scriitorul lui Dimeny este o alcătuire de durere și triumf al neconvenționalului, de vitalitate labilitate fizică. (Accent autobiografic al lui Bernhard) Prea puțin, mult prea puțin
Pavilionul de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8791_a_10116]
-
e de pace, de patriarhalitate: "După o jumătate de ceas, am intrat în sat. Era încă puțină lumină. Femei îmbrobodite ne întâmpină cu priviri curioase, îi aruncau lui Stancio câte o întrebare, la care el răspundea, ca totdeauna, în doi peri. La crâșmă oameni bătrâni și gospodine grăbite se înghesuiau să cumpere vin pentru praznicul cel mare de a doua zi. Am făcut la stânga pe o ulicioară. - Mai e mult? - Tucă! mi-a răspuns Stancio, împingând cu umărul o portiță într-
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
și televiziune privind folosirea limbii române. Spicuim doar două exemple. în Două loturi citim: "- N-ai fost tu /.../ la madam Popescu, madam Lefter Popescu, o damă naltă, subțirică, frumoasă, oacheșe, casele alea verzi cu geamlâc, care are o aluniță cu păr deasupra sprâncenii din stânga...?" în Raportul Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" citim, de asemenea: "...producerea de anacoluturi ("Eu, de exemplu, C.N.A.-ul mă pune să vă întreb dacă aveți probe." - B 1 TV, 3.X" (s.aut.). în Scrisoarea
Bietul Caragiale by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8832_a_10157]
-
Înghiți hulpav câteva raze de lună. ș...ț Își lipi urechea de genunchii ei, să-i audă iară sângele curgând prin carne. Simți că ar putea să trăiască multă vreme așa, la picioarele ei, cu sufletul închinat, sub șuvița de păr. și apoi...mâinile uriașei și-ale Pelei, cu puterea lunii, se încleștară în părul lui uscat, plin de praful puțului de apă. Sângele lui se făcu foc, sufletul i se topi și viața i se scurse toată în mâinile lor
Cumințenia pământului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8835_a_10160]
-
să-i audă iară sângele curgând prin carne. Simți că ar putea să trăiască multă vreme așa, la picioarele ei, cu sufletul închinat, sub șuvița de păr. și apoi...mâinile uriașei și-ale Pelei, cu puterea lunii, se încleștară în părul lui uscat, plin de praful puțului de apă. Sângele lui se făcu foc, sufletul i se topi și viața i se scurse toată în mâinile lor." (pag. 109) Sinceritatea aceasta a stilului, lucrătura minuțioasă asupra sonorității fiecărei fraze, pshidelelismul arhaic
Cumințenia pământului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8835_a_10160]
-
pe care coloana sonoră îl acompaniază, eroina sfîrșește întregul allegro cu un pizzicato ciupind coarda unui pian. La fel, un admirabil joc de oglinzi îi alătură pe cei doi îndrăgostiți, Robbie scriindu-i o scrisoare împăciutoare Ceciliei care își aranjează părul în oglindă, în timp ce fumează nervos o țigară, mașina de scris țese refrenul amoros, iar peste umărul lui Robbie putem citi un fragment relevant din varianta șarjată a scrisorii de dragoste "I kiss your cunt, your sweet wet cunt" care brizează
Ultima noapte de dragoste... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8848_a_10173]
-
o educație de modă veche. Aproape orice dialog din film lasă în siajul său ambiguități neliniștitoare ca și cum cuvintele ar fi măsurate la scara unui destin. Frații Coen reușesc să realizeze tensiunea mai mult din aceste schimburi de replici în doi peri decît din evidentul suspans al "vînătorii" inițiate de Anton. Această tensiune crește odată cu presimțirea că nu există un răspuns direct pentru ceea ce se petrece, că rolurile încredințate fiecăruia în poveste depășesc contextul ei. Suntem introduși în filmul regizorilor pe poarta
Nicio țară pentru bătrîni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8869_a_10194]
-
să mai mediteze... O religie pe bază de adjective, de efecte de limbaj, în care stilul e singura trăsătură de unire între cer și pământ." Bătrânul de 94 de ani de la 2 Mai decolorat tot, pălărie, cămașă, pantaloni, fața, mâinile, părul. Adjectivele, atributele, nuanțele, tot ce era culoare, se uită... Maniile, redute ale bătrânilor, concentrându-și atenția în jurul micilor lor acțiuni automatizate; altfel, dacă nu s-ar deroba, eschiva, ar înnebuni; alții, pentru că nu s-au confesat ca unui duhovnic... Când
Fraze regăsite... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8889_a_10214]
-
să mai mediteze... O religie pe bază de adjective, de efecte de limbaj, în care stilul e singura trăsătură de unire între cer și pământ." Bătrânul de 94 de ani de la 2 Mai decolorat tot, pălărie, cămașă, pantaloni, fața, mâinile, părul. Adjectivele, atributele, nuanțele, tot ce era culoare, se uită... Maniile, redute ale bătrânilor, concentrându-și atenția în jurul micilor lor acțiuni automatizate; altfel, dacă nu s-ar deroba, eschiva, ar înnebuni; alții, pentru că nu s-au confesat ca unui duhovnic... Când
Fraze regăsite... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8889_a_10214]
-
pagini ale Jurnalului intim. Antrenat de o asemenea dinamică, Russo își privește copilăria ca pe un paradis pierdut. în deceniile următoare, topos-ul în cauză va deveni loc comun al literaturii noastre, însă Alecu Russo l-a formulat cel dintîi. "Părul, cu locul bătut pinpregiurul de vitele satului lui, ce singure astăzi mai țin divan; curtea boierească, opcină strămoșească ce nu se mai află, albind pe troscotul verde al ogrăzii mari, mari și întinsă; livada din dosul curței, biserica cu ținterimul
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
curței, biserica cu ținterimul pestriț de iarbă lungă, de sulfină aurită și de cruci negre; cumpăna fîntînei de la poartă, aninată pe răchita crengoasă; toate trec dinaintea mea, vii și în mișcare... Dar serile satului meu, cînd luna se ridica asupra părului și cumpăna fîntînei se părea ca un cocostîrc cu pliscul întins... ce sări sănine! într-amurgul se apropia, cîrdurile aducînd miroasele cîmpurilor cu ele; fumul stuhului se împrăștia în văzduh cu mirosul teilor ce venea de la pădure" (Amintiri). Pregnanța detaliului
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
rușine că are o reacție haotică, nu poate totuși accepta senin un obstacol care contrazice mândria lui că e pe o treaptă superioară, că e înzestrat cu o conștiință revoluționară. Lângă el se înălța corpul iubitei, bereta aruncată pe pat, părul flutura vâlvoi și fruntea largă avea ceva masculin, când se apuca să vorbească parcă se feminiza. O scruta cu o oarecare degajare, remarca senzualitatea buzelor, transparența ochilor mari, cu orbitele prelungite, bucla nărăvașă care atârna în aer. Considera că ea
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
pentru îndelungată vreme. Indignarea care a pus stăpânire pe mine la aflarea incredibilei vești, sporită de incuria autorității, n-a fost depășită decât de oroarea ce se citea pe chipul crainicei. Asemeni anticelor bocitoare, frumoasa femeie își smulgea smocuri de păr, își dădea pumni în piept, lacrimi de sânge îi picurau din ochi, țipetele ei ritualice au gonit motanul de pe calorifer, sub pat. Câinele de stână, din fundul curții, începu să urle, luna intră în nori. Acei aleși ai sorții, la
Aveți ceva împotrivă? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8903_a_10228]
-
Apăru doar după ce cortul său fu înălțat. Se înfățișă la porțile orașului urmat de comandanți și consilieri, kavhan și tarhan, ordonându-ne să ne predăm. Am fost impresionat de cum arăta. Călărea cu fală un armăsar murg și nu avea armură. Părul lung și negru îi era împletit în nenumărate cozi mici legate două câte două cu funde colorate. Fața, în ciuda ochilor alungiți și înguști, arăta bine, barba și mustățile erau mai curând scurte. Mantaua, care la avari era de felurite culori
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
retează alunecând într-o parte, fără să se-nfunde printre oase cum se-ntâmplă cu scramasax-ul. Începând cu scuturile rotunde de lemn îmbrăcat în piele, și terminând cu coifurile cu creastă, de piele și metal, având în vârf smocuri de păr de cal, totul e gândit pentru a ușura călăritul. Armurile ce le protejează pieptul sunt din piele, având doar câteva plăci metalice. Doar kagan-ul și curtenii poartă armuri din laméle, dar asta mai mult la parăzi decât în luptă. Două
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]