3,219 matches
-
Consultanță Studiul Organizării, Cluj-Napoca. Chirică, S., 2003, Inteligența organizațiilor. Rutinele și managementul gândirii colective, Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca. Chirot, D., 1996, Societăți în schimbare, Editura Athena, București. Ciolan, I., 2002, "Reforma curriculară în învățământul liceal românesc: premise, politici, metodologii", în Păun, E.; Potolea, D. coord., Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Editura Polirom, Iași. Clément, R., 2000, "Instituția și paradoxurile schimbării", în Neculau, A. coord., Analiza și intervenția în grupuri și organizații, Editura Polirom, Iași. Cojocariu, V., 2000, Filosofia educației pentru
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Polirom, Iași. Nutiin, J. M., 1975, The Illusion of Attitude Change, Academic Press, London. Olliver, D., 1990, La bataille de l efficacité personnelle, Les Editions d Organisation, Paris. Parsons, T., 1960, Structure and Process in Modern Societies, Free Press, Illinois. Păun, E., 1999, Școala abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Iași. Pânișoară, G., Pânișoară, I. O., 2005, Managementul resurselor umane. Ghid practic, Editura Polirom, Iași. Paloș, R., 2004, "Pregătirea profesională: formare și dezvoltare", în Bogáthy, Z., coord., Manual de psihologia muncii și organizațională
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Bazele managementului strategic al schimbării", în Tellier, Y., Resurse umane și dezvoltare organizațională, Editura Cavallioti, București. Toader, Al. D., 1995, Psihologia schimbării și educația, Editura Didactică și Pedagogică, București. Ulrich, C., 2002, "Reforma la nivelul școlii provocări și posibilități", în Păun, E., Potolea, D. coord., Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Editura Polirom, Iași. Valade, B., 1997, "Schimbarea socială", în R. Boudon, Tratat de sociologie, Editura Humanitas, București. Văideanu, G., 1996, UNESCO 50 Educație, Editura Didactică și Pedagogică, București. Vlăsceanu, L.
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
destinație. Noua adresă la care am fost transportați s-a dovedit a fi o măcelărie dezafectată. Era formată dintr-o încăpere - magazinul - la parter și o alta deasupra ei, la care se ajungea urcând o scară situată în fundul prăvăliei. Locotenentul-major Păun - așa-l chema - a dat ordin să ni se descarce lucrurile în magazin, ne-a dat cheia și ne-a spus că n-avem decât să facem o cerere scrisă către Biroul Spațiului Locativ, pentru a explica faptul că refuzăm
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
în care ocupase un etaj întreg avea să fie distrus de Revoluția din 1989, fiind 35 situat alături de Radiodifuziunea Română, care urma să se construiască ulterior evacuării tatălui lui Vlad. În urma căror demersuri am reușit oare să descopăr adresa locotenentului-major Păun, care ne evacuase? Poate că prin Virginica, milițianca cu care păstrasem legătura! Da, cred că ea mi-a procurat-o. Și uite-așa, în fiecare zi, în zori, mă instalam în fața casei în care locuia, pândindu-l. Ieșea din casă
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
părinții erau la muncile câmpului, îngrijeau animale de la care aveam asigurată hrana, iar iarna mama torcea, țesea, cosea. Tatei îi plăcea să crească porumbei, să facă roate, frânghii, opinci. Eram mândria părinților. Am funcționat ca învățătoare la Școlile Pietrărie și Păun din comuna Bârnova, iar din anul 1975, în urma unui concurs am fost trasferată la Școala nr 16 Iași, în cartierul Mircea cel Bătrân. Din anul 1983, m-am transferat la Școala 17 Iași în cartierul Păcurari, unde sunt și acum
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
în față vulpea. Cu o față nevinovată: “O voi aproviziona bine. Pentru copilul lui Dumnezeu voi procura mierea cea mai dulce și în fiecare dimineață voi pune pe masă o găină”. “Tu ești prea vicleană”, îi spuse îngerul. Imediat veni păunul. Zgomotos se împăuna și-și etală strălucirea penajului său. “Vreau să împodobesc staulul de oi mai frumos decât a împodobit Solomon templul său”, spuse acesta. “Tu ești prea cochet”, îi spuse îngerul. Rând pe rând, multe animale și-au lăudat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
omului. Individul a conștientizat propriile limite, și-a dat seama că de unul singur, izolat, performanțele sale vor fi mai reduse decât dacă și-ar uni eforturile cu alți indivizi care au scopuri asemănătoare. În lucrarea „Școala - abordare sociopedagogică”, E. Păun enumeră avantajele, individuale și sociale, pe care le aduce activitatea organizată: - dezvoltarea și potențarea capacităților individuale, prin cooperare într-o structură organizată care-l plasează pe individ acolo unde competențele sale pot fi valorificate superior; - utilizarea rațională și reducerea timpului
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
individuale, prin cooperare într-o structură organizată care-l plasează pe individ acolo unde competențele sale pot fi valorificate superior; - utilizarea rațională și reducerea timpului de realizare a diferitelor activități; - prelucrarea, transmiterea și utilizarea sistematică a achizițiilor generațiilor anterioare (E. Păun, 1999, p.7). Având în vedere aceste avantaje, putem afirma fără mari rezerve că, cea mai mare parte a vieții și activității noastre se desfășoară în cadre bine organizate, mai mult sau mai puțin conștientizate. Mulți cercetători consideră că omul
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
individul este cuprins în organizații preșcolare și școlare, apoi în viața adultă face parte din organizații profesionale, economice, politice, culturale etc. Rezultă că nu există organizații fără oameni, dar o organizație este mai mult decât o sumă de indivizi. E. Păun, în lucrarea citată, definește organizația folosindu-se de caracteristicile sale principale: „Organizația este definită ca un sistem de activități, structurate în jurul unor finalități (scopuri, obiective) explicit formulate, care antrenează un număr mare de indivizi, ce dețin statute și roluri bine
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
un sistem de activități, structurate în jurul unor finalități (scopuri, obiective) explicit formulate, care antrenează un număr mare de indivizi, ce dețin statute și roluri bine delimitateîn cadrul unei structuri diferențiate, cu funcții de conducere și de coordonare a activităților" (E. Păun, 1999, p.8). Aplicând aceste caracteristici în cazul particular al școlii se poate afirma că școala este o organizație, deoarece activitățile sunt structurate în jurul unor finalități clar formulate în documentele școlare, antrenează un mare număr de indivizi (elevi, profesori, personal
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
oscilând între satisfacție și insatisfacție, încredere și dezamăgire, curaj și descurajare etc. Aceste trăiri influențează în mare măsură bunul mers al școlii, de aceea ele nu trebuie neglijate. Aceste fenomene subiective constituie așa - numitul climat al școlii. Prin „climat” E. Păun desemnează „ambianța intelectuală și morală care domnește într-un grup, ansamblul percepțiilor colective și al trăirilor emoționale existente în cadrul unei organizații. Climatul exprimă stările generate de confruntarea dintre așteptările angajaților și condițiile de muncă și de viață oferite de organizație
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
școlii este rezultatul interacțiunii mai multor factori dintre care unii sunt evidenți, alții sunt mai puțin observabili și țin de trăirile subiective ale cadrelor didactice și ale elevilor. Acești ultimi factori sunt mai geru de identificat și de analizat. E. Păun identifică trei categorii de factori care influențează climatul organizației școlare: - Factori structurali țin de structura organizației, de modul în care sunt grupați și interacționează membrii în vederea atingerii obiectivelor comune. Cei mai importanți factori structurali sunt: mărimea școlii (cu cât numărul
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
parteneri externi. - Factori socio - afectivi și motivaționali se referă la contaminarea afectivă în cadrul relațiilor interpersonale (acceptare, respingere, aprobare etc.), relațiile membrilor școlii cu directorul, tehnicile de motivare utilizate în școală, gradul de implicare în realizarea activităților, existența unor subgrupuri (E. Păun , 1999, p. 117). Deși sunt grupați în trei categorii acești factori nu acționează separat. La nivelul școlii ei interacționează și formează climatul, mai rece sau mai cald. Este important ca acești factori să fie cunoscuți și studiați, astfel încât efectele lor
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
actului pedagogic. Se poate intui că școlile diferă între ele din punct de vedere al climatului. Totuși, pentru a se evita descrierile intuitive, s-au făcut încercări de operaționalizare a conceptului de climat. Cea mai cunoscută este, conform lui E. Păun(1999, p. 130) cea a lui A.W. Holpin și D. B. Croft. Aceștia au elaborat un chestionar descriptiv de identificare a aspectelor semnificative ale interacțiunilor profesor profesor și profesor - director. Acest chestionar datează din 1964. Revizuirile ulterioare au dus la
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
să-i deranjeze mai mult pe bărbați decât pe femei. În același timp, femeilor pare să le convină această profesie, deoarece presupune accentuarea dimensiunilor expresive și afective, necesare atât în interacțiunile cu elevii, dar și cu celelalte cadre didactice. E. Păun evidențiază efectele negative care apar în cazul „feminizării” profesiei didactice în planul climatului școlar: gelozie, invidie, bârfă, blocaje de comunicare, tensiuni determinate de repartizarea elevilor pe clase sau a diriginților (E. Păun, 1999, p.99). Având un statut social mai
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
elevii, dar și cu celelalte cadre didactice. E. Păun evidențiază efectele negative care apar în cazul „feminizării” profesiei didactice în planul climatului școlar: gelozie, invidie, bârfă, blocaje de comunicare, tensiuni determinate de repartizarea elevilor pe clase sau a diriginților (E. Păun, 1999, p.99). Având un statut social mai mult sau mai puțin prestigios, profesiunea de profesor rămâne prin natura sa una din cele mai „evaluate” meserii. Profesorul este supus permanent judecăților de valoare subiective (elevi, părinți, colegi, comunitate), dar și
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
și promovării elevilor. Rolul profesorului de a face față așteptărilor Profesorul trebuie să facă față așteptărilor care vin din partea părinților, elevilor, directorilor, politicienilor, membrilor societății și din partea profesorului însuși. Aceste așteptări au fost dezbătute pe larg de autorul român E. Păun. Mai importante și mai riguros structurate sunt așteptările formulate de persoanele care ocupă poziții instituționale. Acestea exprimă atât reglementări privind comportamentul profesorului ca membru a instituției școlare (respectarea programului școlar, conduita în relațiile cu elevii, cu celelalte cadre didactice, cu
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
bazate pe neutralitate afectivă și pe judecarea elevilor în funcții de criterii generale. Se observă răcirea treptată a relației profesor - elev pe măsura înaintării în vârstă și a creșterii experienței de învățare a celui din urmă (T. Parsons, apud. E. Păun, 1999, p. 81). De asemenea, profesorul este supus unor așteptări de rol venind din partea colegilor săi. Acestea pot fi coercitive, dacă profesorul se află în competiție cu colegii săi, dar, de cele mai multe ori ele sunt flexibile, personalizate și depind de
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
ale educației este dea a împăca, sub o constrângere legitimă, supunerea cu posibilitatea de a se servi de libertatea sa“ (I. Kant, 1992, p. 24). Într-o discuție purtată în paginile Revistei de pedagogie de mai mulți pedagogi români, E. Păun observa că, adesea, raportul libertate - autoritate în educație a fost gândit în termeni disjunctivi și antinomici: libertatea se opune autorității. În realitate, este de părere autorul amintit, este vorba despre o pseudo - opoziție, întreținută de puncte de plecare diferite „în vreme ce
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
pseudo - opoziție, întreținută de puncte de plecare diferite „în vreme ce adepții educației autoritare pornesc de la analiza realității sociale și a cerințelor impuse de aceasta procesului educațional, adepții educației libere invocă particularitățile și caracteristicile naturii umane ca izvor al activității educative“ (E. Păun, 1991, p. 47). Privite astfel, libertatea și autoritatea par două situații irevocabile în sfera educației. Totuși, ele nu au decât o existență teoretică în această formă, deoarece practica le-a infirmat. Toate experiențele care s-au întemeiat exclusiv pe una
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
ca la un fapt care impunea pasivitatea profesorului. În realitate autonomia elevilor pretinde ca profesorul să fie foarte activ în îndeplinirea sarcinii sale, de a oferi stimuli, ocazii favorabile, sugestii optime și un sprijin adecvat“ (F. de Bartolomes apud E. Păun, 1991, p. 48). Problema care se pune în realitate nu este aceea a „neautorității profesorului, ci, dimpotrivă, a exercitării autorității prin anumite modalități ce conferă elevilor o arie mai mare de participare și de acțiune. În mediul educațional se cere
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
părinții erau la muncile câmpului, îngrijeau animale de la care aveam asigurată hrana, iar iarna mama torcea, țesea, cosea. Tatei îi plăcea să crească porumbei, să facă roate, frânghii, opinci. Eram mândria părinților. Am funcționat ca învățătoare la Școlile Pietrărie și Păun din comuna Bârnova, iar din anul 1975, în urma unui concurs am fost trasferată la Școala nr 16 Iași, în cartierul Mircea cel Bătrân. Din anul 1983, m-am transferat la Școala 17 Iași în cartierul Păcurari, unde sunt și acum
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
în față vulpea. Cu o față nevinovată: “O voi aproviziona bine. Pentru copilul lui Dumnezeu voi procura mierea cea mai dulce și în fiecare dimineață voi pune pe masă o găină”. “Tu ești prea vicleană”, îi spuse îngerul. Imediat veni păunul. Zgomotos se împăuna și-și etală strălucirea penajului său. “Vreau să împodobesc staulul de oi mai frumos decât a împodobit Solomon templul său”, spuse acesta. “Tu ești prea cochet”, îi spuse îngerul. Rând pe rând, multe animale și-au lăudat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
În parte. Astfel, În ceea ce privește ipostazele locuirii, preocupările variază de la locuința socială - Irina Calotă, la arhitectura interbelică bucureșteană - Sibila Gabriela Popovici și impactul dezastrelor asupra habitatelor - Alina Ionuța Florea. Modelele / evocările urbane abordate se referă la: concepte actuale din urbanism - Ilinca Păun (Constantinescu), Planul Director de Sistematizare a Bucureștiului din 1935 - Andreea Daniela Radu (Udrea) și impactul arhitecturii și urbanismului epocii comuniste asupra vieții urbane și sociale - Mihai Alexandru Robitu. Modul de a percepe arhitectura prin intermediul fotografiei de specialitate - Andrei Mărgulescu, sau
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]