3,473 matches
-
dintre pianiști; pe pagina stângă este imprimat Secondo (elementele III și IV). Considerăm că nu este cea mai bună soluție, din simplul motiv că este foarte greu să citești astfel așezate două părți scrise și concepute suprapuse. Putem face o paralelă în acest caz cu o partitură de orchestră care ar avea pe pagina din dreapta suflătorii și corzile în stânga. Cl. Debussy, compozitor genial dar și valoros pianist, publică în 1915 Six epigraphes antiques sub forma părților unui cvartet, astfel încât fiecare partener
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
române de la creația populară la postmodernism, București, ", p."-"Ă, Alexandru Săndulescu (în Dicționarul General al Literaturii Române, S T, Editura Univers Enciclopedic, București, ", p."-"Ă și desigur controversata Istorie critică a literaturii române. " secole de literatură de Nicolae Manolescu (Editura Paralela ", Pitești, ", p."-"Ă. Sunt doar câteva mențiuni bibliografice dintr-o serie mai lungă ce probează interesul pentru un critic eminent, a cărui posteritate este - să recunoaștem - concludentă. Am reținut rândurile de un rar dramatism cu privire la destinul lui Vladimir Streinu în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
t locul pieselor, iar cînd textul era destrămat de tot, abia atunci începea, la fel de ștrengărește, adevăratul examen critic: intuițiile apărea brusc în față, evaluările (sau presupunerile) erau spuse pe un ton poznaș dar exact, după care analiza sărea pe altă paralelă, pentru a lumina afinitățile elective ale autorului, punțile de legătură cu alte texte, izvoarele inspirației, tot ceea ce a adunat creatorul respectiv pînă la vărsarea operei sale în literatură. Criticul Sorescu avea un fel suspect de a se familiariza cu o
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Ionescu Trei rîuri și-un ocean de poezie, Valeriu Stancu Treptele nedesăvîrșirii, Pavel Chihaia Zece eseuri, Mihai Pricop În pregătire: Nihilismul, Franco Volpi 1 v. Cazul Eminescu. Polemici, atitudini, reacții din presa anului 1998, antologie de Cezar Paul Bădescu, Editura Paralela 45, Pitești, 1999. 2 v. Jacqueline Russ (coord.), Istoria filosofiei, vol. I, Gîndirile fondatoare, Editura Univers Enciclopedic, București, 2000, pp. 7-18. 3 Pentru o abordare mai nuanțată a acestei metamorfoze, v. Jacques Le Goff, Histoire et mémoire, Gallimard, Paris, 1988
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
1994, p. 174. 154 Cu prilejul reeditării cărții Histoire et utopie, în 1977, R. Caillois observa că, "în stilul său caracteristic, Cioran atingea adesea sensul profund al utopiei" apud Magazine littéraire, nr. 327, dec. 1994, p. 36. 155 v. lectura paralelă făcută de Sorin Alexandrescu, în Contrapunct, nr. 44, 1991. 156 v. Paul Ricoeur, Eseuri de hermeneutică, Editura Humanitas, București, 1995, p. 282. 157 Silvie Jaudeau, Cioran ou dernier homme, José Corti, 1990, p. 14. 158 Ibidem, p. 12. 159 Emil
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Bucureștiul interbelic, Editura Humanitas, București, 2009. Peteanu, Claudia Septimia, ""Protocolu căsătoriților" din comunitatea Năsăud în a doua jumătate a secolului al XIX-lea", în Arhiva Someșană, seria a III-a, IV, 2005, pp. 211-245. Praoveanu, Ioan, Etnografia poporului român, Editura Paralela 45, București, 2001, p. 249; Petru Iluț, op. cit., p. 88. Rostás, Zoltán, Theodora-Eliza Văcărescu, Cealaltă jumătate a istoriei. Femei povestind, Editura Curtea Veche, București, 2008. Rotariu, Traian, Demografia și sociologia populației. Fenomene demografice, Editura Polirom, Iași, 2003. Szołtysek, Mikołaj, "Spatial
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de Studii Transilvane, pp. 206. 5 Claudia Septimia Peteanu, ""Protocolu căsătoriților" din comunitatea Năsăud în a doua jumătate a secolului al XIX-lea", în Arhiva Someșană, seria a III-a, IV, 2005, pp. 211-245. 6 Ioan Praoveanu, Etnografia poporului român, Paralela 45, București, 2001, p. 249. 7 Göran Therborn, Between sex and power. Family in the world, 1900-2000, Routledge Taylor & Francis Group, London - New-York, 2004, p. 107. 8 Până în 1985 nu a existat o politică oficială de interzicere a mijloacelor contraceptive
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
ajunge la această demonstrație, geometrul trebuie să înceapă "prin a construi un triunghi". După asta, el continuă prelungind BC în E și trasând CD paralel cu BA. În urma acestei construcții obținem unghiurile ACD și DCE. Din faptul că BA este paralelă cu CE, avem BAC = ACD și ABC = DCE. Dacă ținem cont că BCA + ACD + DCE = 180o pentru că sunt pe aceeași linie dreaptă, atunci avem BAC + ABC + BCA = 180o = două unghiuri drepte Q.E.D.7 Cât de importantă este această figură
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
foarte mulți matematicieni să încerce să-l deducă din celelalte axiome și postulate. Primii care au încercat asta au fost Proclus și Arhimede, apoi în secolul treisprezece problema a fost abordată de matematicianul arab Nasir Eddin al-Tusi. În Europa, problema paralelelor a fost redescoperită abia în secolul șaisprezece, dar cele mai importante rezultate apar abia la începutul secolului optsprezece odată cu opera lui Gerolamo Saccheri. Ca și predecesorii săi, acesta eșuează în încercarea sa de a demonstra postulatul, însă, spre deosebire de aceștia, el
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
nu încearcă să demonstreze postulatul plecând de la celelalte axiome și postulate, ci încearcă să arate că negarea lui duce la o contradicție. În acest sens se poate considera că Saccheri a fost primul care a propus un postulat neeuclidian al paralelelor, fără însă a realiza importanța acestui fapt. Cum era și normal, Saccheri a eșuat în încercarea sa de a deriva o contradicție. Din asumpția că cel de-al cincilea postulat al lui Euclid este fals, el a derivat, în loc de o
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
mai sus despre existența a trei etape în descoperirea și acceptarea geometriilor neeuclidiene. A doua astfel de etapă o reprezintă crearea primei geometrii neeuclidiene complete de către Lobacevski și Bolyai. Ca și predecesorii lor, aceștia au început prin a studia problema paralelelor 19, spre deosebire de predecesorii lor, ei au luat în considerare posibilitatea unei geometrii diferite de cea euclidiană. Primul a fost Nicolai Ivanovich Lobacevski care ține o prelegere la Universitatea din Kazan în 1826 și apoi publică o lucrare în 1829, în
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de cele ale geometriei euclidiene: postulatele doi și cinci. Postulatul doi este înlocuit cu unul care spune că o linie poate fi finită în lungime, iar de postulatul cinci nu mai e nevoie pentru că în geometria eliptică nu sunt acceptate paralelele. În ce fel poate fi considerată apariția geometriilor neeuclidiene ca un prim pas în "dezintegrarea" viziunii kantiene asupra matematicii? Totul depinde de felul cum sunt privite aceste geometrii. Putem distinge între două feluri de a ne raporta la ele: ca
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ale formei intuiției externe." (DiSalle 2006a: 123). 18 În textele mai recente se obișnuiește înlocuirea acestui postulat cu axioma lui Playfair (numita astfel după matematicianul scoțian John Playfair): "Printr-un punct exterior unei drepte se poate duce doar o singură paralelă la acea dreaptă". 19 Pentru a înțelege mai bine care era situația problemei paralelelor în prima parte a secolului al nouăsprezecelea, cred că este util să reproducem un fragment dintr-o scrisoare a lui Farkas Bolyai către fiul său: "Nu
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
înlocuirea acestui postulat cu axioma lui Playfair (numita astfel după matematicianul scoțian John Playfair): "Printr-un punct exterior unei drepte se poate duce doar o singură paralelă la acea dreaptă". 19 Pentru a înțelege mai bine care era situația problemei paralelelor în prima parte a secolului al nouăsprezecelea, cred că este util să reproducem un fragment dintr-o scrisoare a lui Farkas Bolyai către fiul său: "Nu trebuie să abordezi problema paralelelor în felul acesta. Știu despre ce este vorba până în
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Pentru a înțelege mai bine care era situația problemei paralelelor în prima parte a secolului al nouăsprezecelea, cred că este util să reproducem un fragment dintr-o scrisoare a lui Farkas Bolyai către fiul său: "Nu trebuie să abordezi problema paralelelor în felul acesta. Știu despre ce este vorba până în cele mai mici amănunte. Am străbătut această noapte nesfârșită care mi-a stins toată lumina și bucuria vieții. Te implor să renunți la studiul paralelelor... M-am întors când am văzut
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
său: "Nu trebuie să abordezi problema paralelelor în felul acesta. Știu despre ce este vorba până în cele mai mici amănunte. Am străbătut această noapte nesfârșită care mi-a stins toată lumina și bucuria vieții. Te implor să renunți la studiul paralelelor... M-am întors când am văzut ca nici un om nu poate să dea de capăt acestei nopți nesfârșite. M-am întors neconsolat, compătimindu-mă pe mine și întreaga omenire." (citat în Gray 1998: 119) 20 Primul care a studiat această
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
mai multe detalii legate de viziunea lui Helmholtz cu privire la geometriile neeuclidiene a se vedea DiSalle (2006b) și, în special, DiSalle (2006a). 27 După Resnik, "Hilbert a crezut că metoda sa axiomatică a creat posibilitatea unei cercetări riguroase a independenței postulatului paralelelor" (Resnik 1974: 387). 28 În această nouă viziunea asupra axiomelor, accentul nu se mai pune decât pe problema relației deductive dintre propoziții, problema adevărului lor fiind lăsată deoparte. Pentru mai multe detalii privitoare la viziunea lui Hilbert despre axiome, a
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
ABC este echilateral. Problema aici este, desigur, punctul C a cărui existență nu este demonstrată și nu decurge din postulate. 33 În formularea lui Hilbert avem cinci grupe de axiome: axiomele de incidență, axiomele de ordine, axiomele de congruență, axioma paralelelor și axiomele de continuitate. 34 A se vedea discuția de mai sus. 35 Klein spune, de exemplu, că "a părut cu atât mai justificabil a forța observații de legătură de acest tip, deoarece geometria, care este totuși una ca substanță
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
nr. 3, 1985. Ionescu, Christian, "Observații asupra sistemului antroponimic românesc", în Limba română, nr. 5, 1976. Iordan, Iorgu, Dicționar al numelor de familie românești, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983. Iser, Wolfgang. Actul lecturii. O teorie a efectului estetic, Editura Paralela 45, Pitești, 2006. Ispirescu, Petre, Basme, ediția a II-a, Editura Ion Creangă, București, 1978. Istoria literaturii române, vol. I., Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1964. Istrate, Mariana, Numele propriu în textul narativ, Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000. James, Henry
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lui Noe. Eseu despre romanul românesc, Editura 100+1 GRAMAR, București, 2005. Manolescu, Nicolae, Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu, vol. II, Proza. Teatrul, Editura Aula, Brașov, 2001. Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, Editura Paralela 45, Pitești, 2008. Mauss, Marcel, Eseu despre dar, Editura Polirom, Iași, 1997. Simion Florea Marian, Sĕrbătorile la românĭ. Studiu etnografic, vol. III, Cincĭ-decimea, Edițiunea Academieĭ Române, Bucuresci, Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, Furnisor la Curții Regale, 16, Strada Dómnei
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
1992. Muthu, Mircea, Muthu, Maria, Făt-Frumos și "vremea uitată". O nouă interpretare critică a basmului Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, ediția a II-a, revăzută și adăugită, EuroPress Group, București, 2008. Neagoș, Ion. Mircea Eliade. Mitul iubirii, Editura Paralela 45, Pitești, 1999. Necula, Constantin, "Predica la Duminica a XXXI-a dupa Rusalii", în Iubesc, Doamne, ajută neiubirii mele!, lucrare disponibilă la adresa http://www.crestinortodox.ro/ carti-ortodoxe/iubesc-doamne-ajuta-neiubirii-mele/predica-duminica-xxxi-dupa-rusalii-80692.html, accesat la data de 20.09.2015. Niculiță-Voronca, Elena, Datinile
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Lateinisches Element, Carl Winter's Universitätsbuchhandlung, Heidelberg, 1905. Poetică și stilistică. Orientări moderne, Editura Univers, București, 1972. Pop, Augustin, "Obiectivele onomasticii literare", în Studii de onomastică, IV, Cluj Napoca, 1990. Protopopescu, Al., "Mircea Eliade- interiorul fantastic", în Romanul psihologic românesc, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. Ruști, Doina, Dicționar de simboluri din opera lui Mircea Eliade, Editura Coresi, București, 1998. Ruști, Doina, "Frumoasa din Lapte", în Basme și povești mistice românești, Editura Paralela 45, Pitești, 2007. Ruști, Doina, "Solomonarul", în Basme și povești
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Al., "Mircea Eliade- interiorul fantastic", în Romanul psihologic românesc, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. Ruști, Doina, Dicționar de simboluri din opera lui Mircea Eliade, Editura Coresi, București, 1998. Ruști, Doina, "Frumoasa din Lapte", în Basme și povești mistice românești, Editura Paralela 45, Pitești, 2007. Ruști, Doina, "Solomonarul", în Basme și povești mistice românești, Editura Paralela 45, Pitești, 2007. Sala, Marius, Aventurile unor cuvinte românești, vol. I, II, Editura Univers Enciclopedic, București, 2006. Sebeok, Thomas A., Semnele: o introducere în semiotică, Editura
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Ruști, Doina, Dicționar de simboluri din opera lui Mircea Eliade, Editura Coresi, București, 1998. Ruști, Doina, "Frumoasa din Lapte", în Basme și povești mistice românești, Editura Paralela 45, Pitești, 2007. Ruști, Doina, "Solomonarul", în Basme și povești mistice românești, Editura Paralela 45, Pitești, 2007. Sala, Marius, Aventurile unor cuvinte românești, vol. I, II, Editura Univers Enciclopedic, București, 2006. Sebeok, Thomas A., Semnele: o introducere în semiotică, Editura Humanitas, București, 2002. Simion, Eugen, Mircea Eliade, spirit al amplitudinii, Editura Demiurg, București, 1995
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Monica Spiridon, în Interpretarea fără frontiere, Editura Echinox, Cluj, 1998, p. 20: "Eliade pare să fi detectat filoanele subterane de sens pe care le ascunde lumea lui Caragiale". 7 Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, Paralela 45, Pitești, 2008, p. 863. 8 G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Vlad & Vlad, Craiova, 1993, p. 959. 9 Sergiu Pavel Dan, "Mircea Eliade", în Dosarul Eliade, vol. IX, Infamie morală, cuvânt înainte și culegere de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]