4,853 matches
-
păstrează un anumit farmec și o savoare a epocii care pot fi surprinse grație acestui vocabular. Pentru a ușura lectura cititorului și pentru a-l scuti de apelul la un dicționar de specialitate, le-am „tradus“ uneori în text, între paranteze ro tunde, mai ales atunci când ele sunt destul de frecvent folosite, dar pentru majoritatea am alcătuit un glosar. Titlul, un pic provocator, invită cititorul să exploreze un univers care nu este foarte diferit de cel contemporan: certurile între vecini, bătăile între
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Accentul pus inițial pe originalitatea sistemului (Sonderweg, în expresia lui R. Wagner) a trebuit să cedeze sub presiunea racordării integrative. Istoria își relua treptat cursul, cu sincope și crispări, cu violențe adesea programate de strategii noului regim. Comunismul fusese o paranteză tragică, era acum timpul să se reînnoade firul întrerupt de tancurile sovietice. Curios e că această regăsire a istoriei proprii, cu nuanțe adesea patetice, avea loc într-un moment când în Apus se admitea nu numai eșecul ideologiei, adică moartea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
contact cu realitatea autohtonă în ultimul. Deschiderea spre sugestiile alterității rămâne însă o atitudine firească, sapientă și mereu actuală. Asemenea reflecții se reactivează în clipa de față, care e una a reintrării noastre în lume, după o lungă și tragică paranteză, în care s-a putut închipui, demențial, izolarea societății românești de tot ceea ce înseamnă ofertă a lumii civilizate, deschiderea spre valorile universale. Cu cât omenirea se rostea mai ferm spre o nouă solidaritate, dincolo de orice sectarism ideologic, religios, rasial etc.
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
trecutului care puteau fi prinse în noul discurs al puterii, acum se poate vorbi de recuperări multiple, care să îmbrățișeze integral durata românească. Cartea albă a Revoluției, propusă la un moment dat, rămâne o pioasă dorință, ca și istoria acestei paranteze tragice care a fost pentru noi regimul comunist. Ne plângem deocamdată morții din Decembrie, lumânările gratitudinii mai pâlpâie pe altare improvizate, slujbe de pomenire se mai fac pentru cei dispăruți în încleștarea cu monstrul, dar e nevoie de mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
din Decembrie. La scurt timp după fuga dictatorilor, se și clama în capitală, cu glas înalt, contra comunismului. Nici nu se putea altfel, dată fiind direcția în care se mișca de la un timp lumea, o lume avidă să încheie tragica paranteză totalitară și să reintre în normalitate. Ceaușescu fusese numai un prim obstacol, redutabil, care odată înlăturat făcea ca aspirațiile poporului să se poată canaliza pe direcția liberalismului reclamat pretutindeni în Europa Centrală și de Sud-Est. Spre deosebire însă de alte
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
fost realizat în parte la 1918, că desăvârșirea proiectului, în diverse registre ale vieții sociale, trebuia să fie opera perioadei ce a urmat, dar că împrejurările au fost cu totul nefavorabile, antrenând convulsii și în cele din urmă o lungă paranteză de tip fanariot, aceea a experienței comuniste. Ceea ce se înfăptuise prin efortul câtorva generații militante a fost distrus după al doilea război mondial cu diabolică perseverență. Rezultatul geopolitic al Unirii anulat prin sfâșierea teritorială, substratul moral al acestuia fu drastic
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
acum în imnul țării, un somn din care trecuta, memorabila "toamnă a popoarelor" ne-a readus oarecum (dacă ne-a readus într-adevăr) la starea de trezie. Troița consacrată la 24 noiembrie poate simboliza, în felul ei, închiderea unei tragice paranteze în istoria acestui neam românesc, din care N. Iorga a făcut nu numai titlul unui semnificativ periodic, dar și o temă inepuizabilă de investigație. Ea invită la rememorare, meditație, angajament civic. Ne întoarcem, prin N. Iorga, la valorile tradiționale, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
oricui, laconic, locul unde a murit ca un viteaz, fără a sacrifica nimic din crezul său, unul din cei mai însemnați oameni ai acestui pământ. În concizia și sobrietatea lui, epitaful ne spune și ce avem de făcut după încheierea parantezei totalitare: muncă și credință! Muncă onestă, răbdătoare, atentă la nevoile aproapelui. Credință fermă în valorile care au modelat, de-a lungul vremii, sufletul acestui neam. Munca ne-ar sălta din mizeria în care ne-a împins cel mai aberant, fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
unui moralist, lotul înțelepciunii, cel mai bine plasat și în scara de valori ce se degajă din paremiologie. Nu amintește ea oricui, în mai toate limbile, de noblețea metalului inalterabil? Replica istoriei nu poate fi nici ea pusă definitiv în paranteză. "Foarte adevărat că tăcerea e de aur, dar ca să meargă în lume, trebuie o efigie pe dânsa și pentru aceea trebuie să vorbești", spunea N. Iorga, atent și el la substanța reală a tăcerii, care nu-și împlinește rolul și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
să repete impresia lui Karamzin că revoluția nu era încheiată, că "lucruri de mirare" aveau a se produce pe seama ei. Istoricul era ispitit atunci să tragă cortina ca să nu mai vadă, parcă așteptând să se consume, în afara lui, o tragică paranteză a istoriei. Examinând acum împrejurările din 1789 în spațiul rusesc, Nathan Eidelman pare a ne spune că acea paranteză nu s-a închis încă de tot. Ce ne mai așteaptă? Și e permis a nutri, împreună cu Karamyin, iluzia abstragerii? Putem
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ei. Istoricul era ispitit atunci să tragă cortina ca să nu mai vadă, parcă așteptând să se consume, în afara lui, o tragică paranteză a istoriei. Examinând acum împrejurările din 1789 în spațiul rusesc, Nathan Eidelman pare a ne spune că acea paranteză nu s-a închis încă de tot. Ce ne mai așteaptă? Și e permis a nutri, împreună cu Karamyin, iluzia abstragerii? Putem oare trage perdeaua fără a ne descalifica moralmente? Sunt întrebări neexplicite, pe care însă textul, parcurs în lumina istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
plan detaliu și nu ca un punct dintr-un plan mediu 6 cu masa întreaga. În măsura în care putem identifica asemenea (pseudo)cadre prin care privirea este dirijata, putem spune că imaginea este filmica. În continuare, vom marca cadrajul în interiorul citatelor între paranteze pătrate și vom sublinia acele cuvinte care sugerează limitele vizibile ale cadrului. Analiza filmica presupune descrierea unui material filmic: cadre, elemente vizuale, mișcări ale actorilor sau aparatului, racorduri și treceri de la un plan la altul, sunetul și relația sa cu
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
prinzând-o și ținând-o în borcan; era o materie la care aveam destule lacune, după cum am putut afla. Prima delectare (ciudată, nebănuită) a fost să umplu aceste lacune, identificând în cele mai mici detalii toate particularitățile speciei: cele două paranteze cafenii fine care împodobesc partea superioară a capului, cele două dungi brune care pornesc de la ochi și se estompează spre umăr, poleiala pleoapelor și cea de pe partea interioară a picioarelor, cele două găuri minuscule de pe nas, cele patru degete de la
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
uită să precizeze: “unde a fost satul...”, “acolo cândva a fost un sat, care se numea...” sau “demult satului îi spunea...”. Pe lângă satele propriu zise, este vorba și de foste județe și ocoale. Iată o serie de exemple diferite (în paranteză, se menționează prima atestare documentară, acolo unde e cazul): Adjudul Vechi, Băseștii (1864), Bârladul, Borșanii, Copăceștii (1864), Dealul Nou, Drăgugeștii (1864), Frumoasa, Fundul Tazlăului, Grigorena Hârja, Lucăceștii (1864), Nadișa (1864), Orășa, Schitul Frumoasa, Slobozia, Tărâța, Valea Arinilor, Văsieștii (1864). În
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Deci, elevul care ar fi plasat în coloana 4 nu ar avea deloc sârguință și ar fi pe ultimul loc privind dezvoltarea însușirii. După culegerea fișelor, cadrul didactic va înmulți numărul elevilor clasați într-o coloană cu locul (indicat în paranteză) pe care-l are coloana respectivă. Suma totalurilor obținute se va împărți la numărul elevilor care au făcut evaluarea, obținându-se, în acest fel o cotă (medie) ce exprimă, de fapt, locul elevului în colectiv, în ceea ce privește trăsătura dată spre evaluare
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
deci încă ne marchează și aici, dar și în Occident. Ceea ce numim acum "identitate europeană" se definește cu toate aceste tradiții la un loc. Este prin urmare absurd să ne imaginăm că am putea face istoria acelui secol punînd între paranteze fenomenologia comunismului. Or, oricît ar părea de neverosimil, cartea istoricilor și politologilor belgieni reprezintă prima istorie completă a comunismului în varianta sa ideologică și instituțională din lumea occidentală. Bineînțeles că spațiul tratării diferă de la "partidele mari", precum cel francez, italian
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
În Belgia, refuzul de a depune armele, care va conduce la încăierări, pe 25 noiembrie 1944, între jandarmi și Frontul de Independență, se înscrie, fără o perspectivă clar definită, într-o strategie a tensiunii destinată să determine căderea guvernului. Această paranteză se închide deci la sfîrșitul anului 1944, dar ea a dat consistență campaniei anticomuniste căreia, plecînd de la exemplul grecesc și exagerînd incidentul belgian, Churchill îi dă lovitura de început pe 8 decembrie în Camera Comunelor! O dată luptele încheiate, preocuparea Aliaților
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
la moarte prin chiar intermediul ființei care este. Personajul lui Blecher stabilește o relație existențială cu posibilitatea de a muri, are certitudinea morții, dar gravitatea ei este atenuată de amânare. În cele din urmă, prin ,,reducție fenomenologică", prin punerea în paranteze a tot ceea ce este nesemnificativ (aici se poate observa influența lui Husserl), naratorul-personaj din operele lui Blecher învață arta de a muri. Drama personajului este dată de faptul că acesta conștientizează finitudinea universului său. În toate cele trei romane ale
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
discursul narativ devine autentic este următoarea: În mod simplu voi lăsa să se desfășoare fluxul amintirilor. Dar dacă, tocmai când povestesc o întâmplare, îmi aduc aminte, pornind de la un cuvânt, de altă întâmplare? Nu-i nimic, fac un soi de paranteză și povestesc toată întâmplarea intercalată (...)108. Nu tot astfel concepea scrisul Gide, exponentul de prim rang al autenticității. În același jurnal în care, la 14 februarie 1924, destăinuie că n-a avut niciodată birou, că întotdeauna a scris unde se
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Edvard Munch, prezintă o astfel de lume în care personajele aflate sub influența tabloului decupează din realitate numai evenimentele insuportabile, dureroase. Avem în termenii lui Husserl ,,o reducție fenomenologică", dar inversată. Personajele lui Blecher, sub tirania identității date, ,,pun între paranteze", nu tot ceea ce este rău, ci ceea ce este bun. Salvarea lui Blecher, ca și în cazul lui Munch care va ține Jurnalul unui poet nebun, dar și a lui Novalis și Kierkegaard, se află în scris. Jurnalul care îmbină realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
și context în care agenții individuali iau deciziile. Școala austriacă actuală, reprezentată mai ales prin economiștii grupați în Ludwig von Mises Institut 49, unul dintre lideri fiind Murray Rothbard, dezvoltă ideile maeștrilor lor, Israel Kirzner și Ludwig Lachmann, punînd între paranteze vechea teorie a echilibrului general stabil și vă-zînd piața ca proces, ca o rețea (network), ale cărei virtuți echilibrante sunt puse în mod serios la îndoială. O contribuție deloc neglijabilă la dezvoltarea noii analize a piețelor, comportamentelor și strategiilor actorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Deci, elevul care ar fi plasat în coloana 4 nu ar avea deloc sârguință și ar fi pe ultimul loc privind dezvoltarea însușirii. După culegerea fișelor, cadrul didactic va înmulți numărul elevilor clasați într-o coloană cu locul (indicat în paranteză) pe care-l are coloana respectivă. Suma totalurilor obținute se va împărți la numărul elevilor care au făcut evaluarea, obținându-se, în acest fel o cotă (medie) ce exprimă, de fapt, locul elevului în colectiv, în ceea ce privește trăsătura dată spre evaluare
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
gândirii indirecte, ajungem la ipoteza că actul creator înseamnă, la Camil Petrescu, renunțarea la Eros. Cu intenția de a-și desăvârși jurnalul, Fred Vasilescu sacrifică sentimentul erotic. Nu e vorba de un ritual al jertfirii fizice, ci de punerea între paranteze a iubirii, fiindcă simte că are suficientă forță și inspirație pentru a deveni creator de roman: Știi că a început să-mi placă să scriu ?"îi mărturisește la un moment dat autorului. Or, în ansamblul acestei componente mitice, un lector
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
vede din aceste exemple dar lista definițiilor tinde spre infinit... autismul este văzut asemănător, însă în niciun caz identic de către medici, psihiatri, psihologi, psihanaliști etc. Dacă, de pildă, Henri Piéron insistă pe înrudirea dintre autism și schizofrenie (chiar punând în paranteză, în urma termenului, numele lui Bleuler, cel ce a reușit să definească schizofrenia, în urmă cu peste un veac, cu un singur cuvânt compus nebendenken 196), Daniel Marcelli vorbește despre "sindromul autist" ca făcând parte dintre "psihozele la copil". Probabil că
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
ales că este încununarea unei analize pe capitole (normalitatea relațiilor cu textul și sexul, comportamentul cu femeile, cu "persoanele serioase din punct de vedere social și profesional"21), bazată însă pe o observare foarte atentă, după cum se vede dintr-o paranteză: "Uneori însă, când discută cu unele studente, are în privire ceva care sugerează pofta, dar și o anumită răutate și dispreț". "Du Balzac pur jus" ar spune un jurnalist culturnic hexagonal astăzi. O fulgerare a ceea ce putea fi un prozator
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]