3,408 matches
-
scrise în limba slavonă. Biblia din 1862 este cea mai veche, fiind totodată catalogată ca bun de patrimoniu. Sărbătorile de peste an au loc după Stilul Vechi (Iulian) cu un decalaj de 13 zile față de calendarul Gregorian. În anul 1992, consiliul parohial hotărăște construirea unei noi biserici ortodoxe în zona Oblaz. Motivul îl constituie distanța mare, de 3 km, pe care trebuie să o parcurgă credincioșii până în centrul satului. În anul 2003, din totalul de 4.864 locuitori, 4.190 aparțin religiei
Ruscova, Maramureș () [Corola-website/Science/301590_a_302919]
-
oferit de natură în mijlocul căreia este amplasată, oferind priveliști minunate. Este în comuna Bala, Județul Mehedinți construită în anul 1818 Poartă Hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului Cod monument Istoric:MH-II-m-B-10306 Sărbătoare anuală: 21 NoiembrieSupranumită și Mănăstirea Burnaz, biserica parohiala Crainici este așezată între satele Crainici și Sărdănești din Comuna Bala și a fost ctitorita în 1818 de Ion Burnaz cu fiul său, Costache Burnaz și cu soțiile lor, Ana și Ruxandra, fiind sfințită și pictată în 1837.Biserică poartă
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
de către autoritățile comuniste din 1950, la cuptorul de topit piatră de văr, pentru a se realiza Căminul Cultural al satului. Pe locul ei nu s-a păstrat decât vechea clopotnița de lemn. BISERICĂ SF. APOSTOLI DIN COMANESTI Monument istoric . Biserică parohiala din comuna Bala , situată la 53 km N de Tr. Severin și la 12 km de Baia de Arama. Ridicată pe locul unui vechi schit , făcut de Milos Iuzbașa . În Pisanie se consemnează anul de întemeiere 1879 și anul zugrăvirii 1882, pictor
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Tot el a adus din Belgia și clopotele actuale. Patronul Bisericii este "Sfanțul Iosif Muncitorul". Silueta bisericii, cu o lungime de 43 m., domină coasta dealurilor din stanga Șiretului cu turnul înalt de 40 m., flancat de cele două turnulețe. Centrul parohial din Buruienești s-a deschis la începutul perioadei interbelice, după ce a fost alternativ administrat fie de Săbăoani, fie de Adjudeni. La 1 martie 1970 a fost numit paroh pr. Petru Ciocan. Începând din anul 1992, împreună cu bunii și mărinimoșii credincioși
Buruienești, Neamț () [Corola-website/Science/301624_a_302953]
-
hotărăște mutarea obștii de maici la Mănăstirea Văratec, care era situată într-un loc retras, mai potrivit vieții monahale. După mutarea obștii de maici la Văratec (1790), Biserica Topolița este preluată de către obștea satului, fiind folosită de atunci ca biserică parohială.
Topolița, Neamț () [Corola-website/Science/301689_a_303018]
-
casele înșirate de-a lungul celor două laturi ale drumului.Strazii principale i s-au adăugat apoi,mai curând sau mai tarziu,străzi secundare adaptate ternului.In centrul satului este o piață unde sunt construite cladirille obștești:biserică,primăria,casa parohiala,școala,unități comerciale.
Marpod, Sibiu () [Corola-website/Science/301716_a_303045]
-
fiscală, întocmită de biserica luterană în anul 1929, reiese că avea în proprietate o suprafață totală de 27 iugăre 253 stânjeni. În intravilanul satului deținea un cimitir de 246 stânjeni, două grădini de 110 și, respectiv, 484 stânjeni, o casă parohială cu curte de 330 stânjeni, o biserică cu 133 stânjeni și 48 stânjeni. În extravilan avea terenuri în punctele În față, În groapa viilor și În poiană. În punctul numit În față deținea trei proprietăți: 1 iugăr 1027 stânjeni pășune
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
cu numărul 59. Terenul expropriat este de 20 iugăre 581 stânjeni, pentru care se fixează o despăgubire de 800 lei/iugăr arabil, 500 lei/iugăr pășune și 1000 lei/iugăr fânaț. Au rămas în proprietatea bisericii lăcașul de cult, casa parohială cu o grădină de 264 stânjeni, cimitirul de 110 stânjeni și 2 iugăre 993 stânjeni de pădure . Decizia de expropriere nu a fost pusă în aplicare imediat și, o vreme, reprezentanții bisericii luterane au continuat să declare averea și să
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
a Comisiei de ocol Ibașfalău, pentru a constata exproprierea. Cercetările au fost făcute de un controlor al Administrației financiare, care a ajuns la concluzia că exproprierea a fost realizată în 1929. Comunitatea evanghelică a avut biserică veche și o casa parohială din piatră, acoperită cu țiglă și compusă din trei camere și dependințe. Biserica a fost transformată, în timpul regimului comunist, în cămin cultural. A fost demolată în anul 1969, fiind totuși inclusă pe lista monumentelor istorice dispărute. Inventarul realizat în 3
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
fost de confesiune ortodoxă, convertirea la grecocatolicism realizându-se, foarte probabil, la începutul secolului al XVIII-lea. Conscripția episcopului Ioan Inochentie Micu Klein din 1733 a recenzat, în acest sat, 140 de greco-catolici, care aveau lăcaș de cult și casă parohială. În proprietatea bisericii se afla, la acea dată, un teren arabil de trei iugăre și o fâneață, din care se strângeau două care cu fân . Statistica românilor din Ardeal, realizată de administrația austriacă în anii 1760-1762, înregistrează, în această comunitate
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
anul 1948 a dus la desființarea parohiei, credincioșii devenind ortodocși. După revoluția din decembrie 1989 nu s-a mai revenit la grecocatolicism. Biserica veche a fost construită inițial din lemn și apoi din piatră. Ei i se adăuga o casă parohială din lemn . Casa parohială din piatră, cu trei camere, a fost ridicată în anul 1891 . Biserica greco-catolică actuală, cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, a fost zidită în 1908, în timpul păstoririi preotului George Vamoș, din fonduri provenite de la credincioși
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
la desființarea parohiei, credincioșii devenind ortodocși. După revoluția din decembrie 1989 nu s-a mai revenit la grecocatolicism. Biserica veche a fost construită inițial din lemn și apoi din piatră. Ei i se adăuga o casă parohială din lemn . Casa parohială din piatră, cu trei camere, a fost ridicată în anul 1891 . Biserica greco-catolică actuală, cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, a fost zidită în 1908, în timpul păstoririi preotului George Vamoș, din fonduri provenite de la credincioși. Statul austro-ungar a contribuit
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
a avut, în perioada interbelică, o suprafață totală de 22 iugăre 1328 stânjeni. În declarația Bisericii greco-catolice din Giacăș despre averea mobiliară pentru echivalent din 1929, preotul paroh George Vamoș precizează că, în intravilanul satului Giacăș, biserica deține o casă parohială cu curte de 234 stânjeni, un lot cu biserică de 39 stânjeni, un cimitir de 819 stânjeni și trei grădini de 196, 933 și 137 stânjeni. Biserica a deținut în extravilan un cimitir, în punctul La ulmi, de 800 stânjeni
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
594, 359, 730 și 1054 stânjeni. Din totalul făcut de preot aflăm că pentru 8 iugăre 1370 stânjeni arabile, 1 iugăr 266 stânjeni grădină și 11 iugăre 1200 stânjeni fâneață plătea impozit. Era scutite de impozite cimitirele, biserica și casa parohială, adică 1 iugăr 692 stânjeni . Un inventar realizat de preotul George Vamoș în 3 octombrie 1928, arată numărul redus al obiectelor bisericești deținute: un potir de tinichea, patru sfeșnice, zece icoane, trei candele, patru prapori, patru ornamente bisericești, 18 scaune
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
se adăuga clopotele, era de 18.900 lei . În 22 ianuarie 1944, preotul Marian Boian, cerea Administrației financiare să scutească biserica de impozit datorită valorii mici an bunurilor sale și pentru că aveau în proiect repararea bisericii și edificarea unei case parohiale noi. Din documentul amintit reiese că biserica greco-catolică din Giacăș a avut o clădire destinată școlii confesionale, cedată administrației locale pentru desfășurarea cursurilor școlii primare de stat . Cererea nu înduioșează autoritățile care cer plata unui impozit de 911 lei, majorat
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
50% pentru întârziere . Parohia greco-catolică din Giacăș a avut ca filie, pentru o perioadă scurtă, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Alma, iar în perioada interbelică satul Cund. Situația acesteia din urmă a fost descrisă de administratorul parohial interimar al Giacășului și Cundului, Teodor Moldovan, în 26 decembrie 1946. Slujbele erau oficiate, în Cund, într-o capelă improvizată într-o casă închiriată . Primul preot greco-catolic cunoscut a fost Vasile (Vasilie). Ulterior, comunitatea a fost păstorită de preotul Elia
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
de Alesiu Pop și Octavian Popoviciu . Preotul Victor Vamoș a păstorit comunitatea greco-catolică din Giacăș pentru scurtă vreme, trecând în neființă în 18 septembrie 1941, așa cum reiese din Conscripția nominală a sufletelor din parohia Giacoș din 1903, completată de administratorul parohial Teodor Moldovan, în 1947. Lui i-au urmat, pentru perioade scurte preoții Ioan Alexandru Boldor (1942-1943), Radu Gheorghe (1943), Marian Boian (1943-1945) și Teodor Moldovan (1946-1948). Cu cel din urmă s-a încheiat seria preoților greco-catolici din Giacăș. După 1948
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
aprind lumini la Ziua Crucii și se vede până în Hodoș . Șirul preoților ortodocși continuă cu Nicolae Balaban (1961-1963), Ioan Duță (1963-1964), Vasile Chelemen (1964-1966). Părintele Ioan Rohan a păstorit comunitatea în anii 1966-1974. În vremea sa a fost construită casa parohială actuală, renovată în repetate rânduri. Preotului Rohan i-au urmat Ioan Mărginean (1974-1983), care a renovat gardul împrejmuitor al bisericii, Nicolae Bergea, de lângă Sibiu, pentru aproape un an, Gheorghe Leontin Stroie (1984-1993) , din 1994 Nicolae Lucian Cișmaș a slujit in
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
94,90%, în cifre absolute 665.343 de persoane, din totalul enoriașilor Bisericii Reformate din România. Limba liturgică este maghiara, iar în orașele mari din Vechiul Regat, de exemplu la București, se folosește și limba română. este constituită din comunități parohiale (în ). Parohia este comunitatea organizată a membrilor bisericii de pe un teritoriu delimitat, în scopul asigurării serviciilor divine și a celorlalte activități religioase, conform legilor interne și confesiunilor însușite. În vederea guvernării, organizării, supravegherii, respectiv aplicării disciplinei, mai multe parohii formează protopopiate
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
drept de autoguvernare. Biserica Reformată din România, ca majoritatea bisericilor protestante, are o organizare sinodo-presbiteriană și este condusă în egală măsură de laici și clerici. Conducătorii protopopiatelor sunt protopopul și curatorul protopopial, conducătorii eparhiilor sunt episcopul și curatorul eparhial. Comunitățile parohiale sunt guvernate de un consiliu presbiterian, a cărui președinți sunt preotul și curatorul parohial, de asemenea protopopiatele sunt conduse de un consiliu protopopial. Eparhiile (respectiv totalitatea bisericii) sunt conduse de Sinod. Sinodul are egale membri clerici și laici, președinții Sinodului
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
sinodo-presbiteriană și este condusă în egală măsură de laici și clerici. Conducătorii protopopiatelor sunt protopopul și curatorul protopopial, conducătorii eparhiilor sunt episcopul și curatorul eparhial. Comunitățile parohiale sunt guvernate de un consiliu presbiterian, a cărui președinți sunt preotul și curatorul parohial, de asemenea protopopiatele sunt conduse de un consiliu protopopial. Eparhiile (respectiv totalitatea bisericii) sunt conduse de Sinod. Sinodul are egale membri clerici și laici, președinții Sinodului fiind episcopii și procurorii celor două eparhii. Membrii laici sunt aleși dintre presbiterii comunităților
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
de asemenea protopopiatele sunt conduse de un consiliu protopopial. Eparhiile (respectiv totalitatea bisericii) sunt conduse de Sinod. Sinodul are egale membri clerici și laici, președinții Sinodului fiind episcopii și procurorii celor două eparhii. Membrii laici sunt aleși dintre presbiterii comunităților parohiale. Reprezentanța comunităților în Sinod depinde de numărul credincioșilor, cele mai mari comunități având chiar mai mulți reprezentanți, timp ce comunitățile mai mici doar unu. Cele mai importante instituții (de exemplu liceele, universitățile, instituțiile pastorale și culturale reformate) sunt și ele
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
Transilvania, și terenurile erau naționalizate. Pe urma adoptării Legii 215/2000 după inițiativa de Uniunii Maghiare din România, majoritatea bunurilor bisericești erau retrocedate. La 16 decembrie 1989, lucrători ai Securității au încercat să-l ridice pe László Tőkés din casa parohială, ceea ce a generat protestul enoriașilor reformați de etnie maghiară, cărora li s-a alăturat imediat un grup de enoriași baptiști conduși de pastorul Petre Dugulescu. În scurt timp, grupului de credincioși protestanți adunați în fața bisericii reformate din strada Timotei Cipariu
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
decis demolarea vechiului lăcaș de cult și ridicarea unui nou care să domine piața centrală unde erau ținute târgurile. În 1838 a fost ridicat nava principală, iar în 1898 a fost terminat turnul cu nava secundară care oferă loc oficiului parohial. Astfel construcția neoclasicistă are forma unei cruci T. În Sântana Nirajului biserica medievală construită în secolul al XIV-lea a fost păstrată în forma inițială. Lăcașul de cult cu o singură navă este orientat către Sud-Vest. Orașul Miercurea Nirajului se
Miercurea Nirajului () [Corola-website/Science/300566_a_301895]
-
și Gavril a fost construită între anii 1935 și 1940, când s-a făcut sfințirea de către Mitropolitul Alexandru Nicolescu de la Blaj. Biserica s-a ridicat din obolul tuturor credincioșilor din sat, având în frunte un comitet de construcție și Consiliul Parohial, sub păstorirea preotului Teofil Tătaru. Biserica e de stil ”bizantin-moldovenesc”, cu arcade în formă de cruce, central o cupolă deschisă precum și două turnuri clopotnițe cu 3 clopote. Temelia e din beton armat, construcția din cărămidă, acoperișul din tablă zincată. Interiorul
Frunzeni, Mureș () [Corola-website/Science/300579_a_301908]