10,034 matches
-
au fost găsite resturi ceramice din perioada feudalismului dezvoltat (sec.XVII -XVIII) și tîrziu (sec. XVIII); La Meri. în apropierea iazului Buragăi, la cca. 300m. nord-vest de sat, din La Tene-ul II au fost descoperite resturi de vase lucrate din pastă grosieră de culoare cenușie negriciosă și galben roșcată ( în special de tipsii plate fără gardină) precum și un frgment dintrun vas de grafit și cîteva resturi de vase grecești de import. Tot aici și din aceiași perioadă au mai fost descoperite
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
aici și din aceiași perioadă au mai fost descoperite: o fibulă din sîrmă de bronz, fragmente dintr-o brățară tubulară din fier și două cuțite din fier. Din secolele III-IV e.n. provin căteva resturi de vase lucrate la roată din pastă fină cenușie, iar din perioada prefeudală (sec. V-X) cîteva resturi de borcane. Perioada feudalismului timpuriu (sec. XI -XII) este reprezentată prin resturi de cazane din lut ca și prin resturi de vase cu marginile subțiate și evazate, lucrate la
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
urme de trecere prin foc. Cel de al doilea mormînt conținea un schelet așezat cu brațele în lungul corpului, orientat în direcția N-S. Cele mai vechi resturi ceramice aparțin provinciei Dacia și provin de la vase lucrate la roată din pastă cenușie - olive sau gălbuie fără lustru, ca și din pastă semifină cu porozități. începutul migarției popoarelor este reprezentat prin resturi de vase lucrate din pastă cenușie negricioasă sau roșctă fin nisipoasă. Alte resturi aparțin sfîrșitului sec. IV și începutul sec
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
conținea un schelet așezat cu brațele în lungul corpului, orientat în direcția N-S. Cele mai vechi resturi ceramice aparțin provinciei Dacia și provin de la vase lucrate la roată din pastă cenușie - olive sau gălbuie fără lustru, ca și din pastă semifină cu porozități. începutul migarției popoarelor este reprezentat prin resturi de vase lucrate din pastă cenușie negricioasă sau roșctă fin nisipoasă. Alte resturi aparțin sfîrșitului sec. IV și începutul sec.V. precum și prefeudalul tîrziu (sec. IX-X); Fundătura. în apropierea punctului
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
mai vechi resturi ceramice aparțin provinciei Dacia și provin de la vase lucrate la roată din pastă cenușie - olive sau gălbuie fără lustru, ca și din pastă semifină cu porozități. începutul migarției popoarelor este reprezentat prin resturi de vase lucrate din pastă cenușie negricioasă sau roșctă fin nisipoasă. Alte resturi aparțin sfîrșitului sec. IV și începutul sec.V. precum și prefeudalul tîrziu (sec. IX-X); Fundătura. în apropierea punctului La Tufari, pe locul numit Fundătura, au fost găsite mai multe fragmente ceramice din L
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
sub denumirea Șipotul lui Mantu sau Schinii Radului, a fost descoperită o așezare cu urme de viețuire din neoliticul dezvoltat pînă în secolul XVIII e.n. Din neoliticul dezvoltat ne-au răms mai multe resturi ceramice corodate și un bolișor din pastă brună-roșcată cu urme slabe de pictură tricromă. Secolele I - II e.n. sînt reprezentate prin resturi de amfore mari grecești din pastă roșcată, iar sec. III printr-un fragment de mănușă de amforă din pastă cretoasă gălbuie. Din perioada începutului epocii
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
în secolul XVIII e.n. Din neoliticul dezvoltat ne-au răms mai multe resturi ceramice corodate și un bolișor din pastă brună-roșcată cu urme slabe de pictură tricromă. Secolele I - II e.n. sînt reprezentate prin resturi de amfore mari grecești din pastă roșcată, iar sec. III printr-un fragment de mănușă de amforă din pastă cretoasă gălbuie. Din perioada începutului epocii migrațiilor au fost identificate resturi de oale, străchini și castroane lucrate la roată din pastă fină cenușie, un brăzdar lucrat din
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ceramice corodate și un bolișor din pastă brună-roșcată cu urme slabe de pictură tricromă. Secolele I - II e.n. sînt reprezentate prin resturi de amfore mari grecești din pastă roșcată, iar sec. III printr-un fragment de mănușă de amforă din pastă cretoasă gălbuie. Din perioada începutului epocii migrațiilor au fost identificate resturi de oale, străchini și castroane lucrate la roată din pastă fină cenușie, un brăzdar lucrat din fier, o fusaiolă bitronconică și o mărgică. De la sfîrșitul sec. IV și începutul
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
resturi de amfore mari grecești din pastă roșcată, iar sec. III printr-un fragment de mănușă de amforă din pastă cretoasă gălbuie. Din perioada începutului epocii migrațiilor au fost identificate resturi de oale, străchini și castroane lucrate la roată din pastă fină cenușie, un brăzdar lucrat din fier, o fusaiolă bitronconică și o mărgică. De la sfîrșitul sec. IV și începutul sec.V provin mai multe resturi de vase lucrate la roată din pastă impură, cu pietricele și nisip ca incredient. Secolele
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
oale, străchini și castroane lucrate la roată din pastă fină cenușie, un brăzdar lucrat din fier, o fusaiolă bitronconică și o mărgică. De la sfîrșitul sec. IV și începutul sec.V provin mai multe resturi de vase lucrate la roată din pastă impură, cu pietricele și nisip ca incredient. Secolele X-XII sînt reprezentate prin cîteva resturi de borcane, iar feudalismul dezvoltat (sec.XVI - XVII) și tîrziu (sec.XVIII) prin frgmente ceramice, o lamă de cuțit, un vărf de săgeată din fier, o
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
0312 -0,0325 -0,0321 -0,0347 -0,0342 -0,0392 -0,0401 IX. Produse din lemn, exclusiv mobilier 0,0143 0,0140 0,0112 0,0139 0,0161 0,0227 0,0345 0,0284 0,0238 0,0224 X. Pasta de lemn, hârtie, carton și articole din acestea -0,0126 -0,0175 -0,0189 -0,0223 -0,0225 -0,0226 -0,0230 -0,0190 -0,0173 -0,0204 XI. Materiale textile și articole din acestea 0,1389 0,1283 0
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Printre secțiunile caracterizate de dezavantaje comparative, care constituie punctele slabe ale României în relația cu UE, se regăsesc: produsele alimentare, băuturile și tutunul (IV), produsele industriei chimice (VI), materialele plastice, cauciucul și produsele derivate (VII), pieile crude, tăbăcite, blănurile (VIII), pasta de lemn, hârtie, carton (X), mașinile și aparatele, echipamentele electrice, aparatele de înregistrat sau de reprodus sunetul și imaginile (XVI), mijloacele de transport (XVII) și instrumentele și aparatele optice, fotografice, de măsură și control, instrumentele și aparatele medico-chirurgicale, ceasurile și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
între 1992 și 2002, deficitul comercial al acestei grupe s-a cronicizat, îngreunând substanțial și procesul de restructurare. Produsele aparținând grupelor (VII) materiale plastice, cauciuc și articole din acestea, (VIII) piei crude, tăbăcite, blănuri și articole din acestea și (X) pastă de lemn, hârtie, carton și articole din acestea se situează de asemenea într-o poziție de dezavantaj comparativ în creștere, importurile înscriindu-se pe o ușoară tendință ascendentă, atât în valoare absolută cât și relativă, în timp ce exporturile au stagnat ca
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
16% 558,9% VIII. Piei crude, piei tăbăcite, blănuri și produse din acestea 1,29% 0,88% 1,02% 1,63% 583,8% IX. Produse din lemn, exclusiv mobilier 2,08% 1,93% 4,03% 2,87% 636,2% X. Pasta de lemn, hârtie, carton și articole din acestea 0,30% 0,46% 0,32% 0,56% 868,3% XI. Materiale textile și articole din acestea 31,04% 33,42% 36,12% 34,44% 510,6% XII. Încălțăminte, pălării, umbrele și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
37% 651,6% VIII. Piei crude, piei tăbăcite, blănuri și produse din acestea 2,71% 3,99% 4,50% 5,64% 735,0% IX. Produse din lemn, exclusiv mobilier 0,64% 0,53% 0,58% 0,63% 347,4% X. Pasta de lemn, hârtie, carton și articole din acestea 1,56% 2,69% 2,62% 2,60% 590,4% XI. Materiale textile și articole din acestea 17,16% 19,33% 26,04% 23,07% 474,7% XII. Încălțăminte, pălării, umbrele și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în noi înșine, urma pașilor săi dă forma lumii. Citim pe Max Weber. Plecînd de la noi îl putem concepe pe El, putem percepe Revelația Sa, Cuvîntul Său. Contemplîndu-L, ne contemplăm ; Contemplîndu-ne, El se contemplă. Ce imagine-i oferim ? 2.3. PASTA FILOSOFALĂ În reflecția filosofică, lumea ideilor și cea a obiectelor, adică sensibilul și inteligibilul, nu mai sunt așa de îndepărtate ca la Platon. Lumea ideilor a fost adusă aproape de pămînt, iar obiectele sunt ca și idealizate, mai au puțin și
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
civilizații... continente mai sunt... Avem o lipsă tenace de înțelegere tocmai a ce e mai important cu noi și cu viața noastră. De aici, un inevitabil declin, o accentuare a pantei nediferențierii, care ne va transforma pe toți într-o pastă. I se va spune "pasta filosofală" și va fi căutată îndelung de ființele viitorului. Globalizarea și avatarurile ei, printre care aș remarca aviditatea stupidă a speciei umana, distruge fără remediu echilibrele naturale, ca și pe cele mentale. În curînd, o să
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
o lipsă tenace de înțelegere tocmai a ce e mai important cu noi și cu viața noastră. De aici, un inevitabil declin, o accentuare a pantei nediferențierii, care ne va transforma pe toți într-o pastă. I se va spune "pasta filosofală" și va fi căutată îndelung de ființele viitorului. Globalizarea și avatarurile ei, printre care aș remarca aviditatea stupidă a speciei umana, distruge fără remediu echilibrele naturale, ca și pe cele mentale. În curînd, o să apelăm la urmașii tribului Boroboro
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
INFINIT 28 1.8. SUFERINȚĂ ȘI IUBIRE 34 1.9. FIINȚĂ FĂRĂ TIMP 37 1.10. VIDUL 39 1.11. LA LIMITA CUVINTELOR 42 1.12. PRADĂ LUI DUMNEZEU 45 2. LEGEA EFEMERULUI 51 2.1. CHEMAREA 51 2.3. PASTA FILOSOFALĂ 56 2.4. CELĂLALT CA MÎNGÎIERE 58 2.5. HANUL SUFLETULUI 62 2.6. "MOARTEA OMULUI" ? 64 2.7. IRAȚIONALITATEA RAȚIUNII 68 2.8. PRIMIȚI CU APOCALIPSA ? 74 2.9. ROZA LUI CULIANU 77 2.10. CREIERUL CUANTIC Viziunea
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
aceea Tebaida are tot ce au capodoperele: alegoriile lucrurilor certe, care vor fi certe numai după multă vreme. Și acum, te rog, mai dă-mi un pic de vin. Spunea toate acele lucruri pe când răsucea cu o Îndemânare de invidiat pastele pe furculiță, se ștergea la gură cu șervetul ori Îl privea pe Faulques În ochi, cu toată lumina Renașterii reflectată În ai săi. În cinci minute, a adăugat imediat, coborând tonul (se aplecase nițel spre el, cu coatele pe masă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
asta (a pus bricheta În buzunar și a făcut un gest În care a cuprins pictura murală), trebuia să prevăd ultimele consecințe. Lui Faulques Îi era foame. Dacă n-ar fi fost vizitatorul cel ciudat, și-ar fi făcut câteva paste la soba cu gaz de la catul de sus al turnului. A urcat, trecând printre Markovic și cărțile de pe trepte, ca să se uite În cufărul unde Își ținea hainele, conservele și pușca cu alice. Nu mai avea mare lucru. Trebuia să
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
gura căscată, era cu buzunarele Întoarse pe dos și fără ghete. Alături de el, obiectele disprețuite de jefuitori: o cască din oțel verde cu stea roșie, un portofel deschis, câteva acte răspândite pe jos, o legătură de chei, un pix cu pastă, o batistă mototolită. Apropiindu-se de cadavru, Faulques luase În considerare posibilitatea de a-l fotografia având casa incendiată drept fundal. Așadar, calculase lumina pentru viteza 125 și diafragma de 5,6, pregătise dinainte camera Nikon F3 și, ajungând În dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ardei; băiat; bloc; brînză; bucată; bucate; bun; de capră; carne; cartofi; caș de vacă; ceapă; delicatesă; fata; fermă; finețe; fotografie; găuri; grăsime; gustare; iaurt; intrare; iute; împuțită; Jerry; liniștit; macaroane; de machidon; mămăliga; mediocritate; miel; minte; moșii; neglijență; nu; papanași; paste; Paște; pizza; plăcut; poftă; președinte; putoare; roșie; roșu; sat; saturație; savoare; sărut; scîrbă; scrob; spaghetti; în șip; șoricel; tren; urîtă; uscată; varză; vitamine; vreme călduroasă; zăr; zgîrcenie (1); 787/135/66/69/0 bucată: pîine (167); parte (97); felie (34
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
la locul lui; lecții; liber; lichid; limba; limba română; lingvistică; lucru; mai multe litere; melesteu; metaforă; minciună; minte; minune; mit; mod de exprimare; mor; morfem; mult; muzică; naștere; negru; neimportant; neînțeles; nu; obscen; om valabil; oră; pace; parte a propoziției; paste; patrie; pix; poate; povață; poveste; preziceri; promisiune; pronunțare; punct de vedere; punte; rău; respectuos; român; rosti; a rosti; rostire; sabie; scrie; scriere; scrisoare; scriu; scump; scurt; semn; serios; seriozitate; siguranță; simbol; sinceritate; sinonim; sintagmă; slogan; a spune; spusă; stilou; stîlcit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
index; indicație; inele; încredere; îndemn; jignire; legămînt; lucru; mama; mădular; medicină; membru inferior; mireasă; mișcare; mîini; de la mînă; mîngîiere; mîță; muget; mustrare; nară; nas; neimportant; nepăsare; nimic; nod de vindecare; număr; obiect; orală; organ; pară; parte a mîinii; parte umană; pastă; pedeapsă; picioare; pipăit; prelungire; pricepere; purta un deget; puțin; rană; recunoaștere; sărută; scrie; a simți; speranță; stilou; strîmte; tendon; totul; uman; unitate; util; văz; veselie; vulgaritate; zdrobit; zgîrîiat; 1 (1); 768/ 151/55/96/0 departe: aproape (163); distanță (38
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]