2,493 matches
-
doar 5% dintre oameni au Rh-negativ. Boala hemolitică este foarte rară la rasa mongolă, la care aproape toți oamenii au Rh-pozitiv. Înțelegerea exactă a mecanismelor genetice de determinare a grupelor sangvine din sistemul ABO și Rh este importantă în stabilirea paternității, precum și în identificarea reală a copiilor nou-născuți, accidental „rătăciți” în cadrul unui spital de obstetrică și ginecologie. Utilizarea unei asemenea analize în stabilirea paternității are valoare relativă: sigură poate fi excluderea unui bărbat incriminat a fi tatăl unui copil, dar condiția
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a mecanismelor genetice de determinare a grupelor sangvine din sistemul ABO și Rh este importantă în stabilirea paternității, precum și în identificarea reală a copiilor nou-născuți, accidental „rătăciți” în cadrul unui spital de obstetrică și ginecologie. Utilizarea unei asemenea analize în stabilirea paternității are valoare relativă: sigură poate fi excluderea unui bărbat incriminat a fi tatăl unui copil, dar condiția de tată real nu poate fi probată pozitiv, definitiv pe calea aceasta, fiind stabilită doar condiția posibilității de a fi tată. Bunăoară, în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
3. venituri bănești din propria producție agricolă 4. pensie stat (de asigurări sociale, de urmaș, de handicap, de boală și alte tipuri de pensii) 5. pensie CAP 6. ajutor șomaj / alocație de sprijin 7. alocații ale copiilor, concediu de maternitate paternitate 8. venit din investiții, economii sau chirii de la proprietăți 9. profit dintr-o afacere 10. am primit bani de la rudele plecate definitiv sau care muncesc temporar în străinătate 11. bani de la părinții / alte persoane sau pensie alimentară 12. Alte surse
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
postului de radio Europa liberă, în anul 1982, în perioada directoratului M. Cismărescu, sub numele și vocea bunului și vechiului prieten Mircea Carp, redactor bine cunoscut și mult audiat al acestui post. Domnia sa își face o plăcere de a restabili paternitatea acestui text, pe care l-a dactilografiat după manuscrisul meu (distrus pe loc) pe pagini purtând antetul Voice of America, adus în țară în copii xerox. Textul se resimte într-o oarecare măsură de toate contextele și chiar incertitudinile momentului
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
azi și destinată întregului teritoriu național, "rumînilor, moldovenilor și ungro-vlahilor". ELOCVENȚA: NEAGOE, VARLAAM, ANTIM IVIREANUL Neagoe Basarab, voievodul muntean, a lăsat niște Învățături către fiul său Theodosie, scrise în slavonește și traduse în românește. Copia din 1654 nu-i prototipul. Paternitatea lui Neagoe s-a contestat, se pare, fără motiv, fiindcă metoda compilării era atunci normală. Se văd elemente indiscutabile din Pareneticele lui Vasile Macedoneanul, din Ioan Zlataust, din Fiziolog, din Varlaam și Ioasaf. Deși cu imagini de împrumut, cadența patetică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în Convorbiri literare. Primul volum al ediției Scurtu includea publicistica eminesciană din perioada 1870-1877, urmând ca volumele II și III, care nu au mai apărut, să cuprindă articolele din Timpul și textele publicate în ultima parte a vieții. Pentru stabilirea paternității materialelor, editorul folosește mărturii ale contemporanilor lui Eminescu, manuscrise și alte mijloace de identificare. Trunchierea sau rezumarea unora dintre articole, modificarea titlurilor, ambiguitățile privind paternitatea unor texte, eludarea criteriului cronologic în organizarea materialului sunt doar câteva dintre carențele ediției lui
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
să cuprindă articolele din Timpul și textele publicate în ultima parte a vieții. Pentru stabilirea paternității materialelor, editorul folosește mărturii ale contemporanilor lui Eminescu, manuscrise și alte mijloace de identificare. Trunchierea sau rezumarea unora dintre articole, modificarea titlurilor, ambiguitățile privind paternitatea unor texte, eludarea criteriului cronologic în organizarea materialului sunt doar câteva dintre carențele ediției lui I. Scurtu. În 1909, sub titlul Icoane vechi și icoane nouă, sunt retipărite la Vălenii de Munte cele șase articole tipărite de Eminescu sub același
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
una la alta din aceste culegeri, în vederea sporirii fondului editat prin adăugarea unor noi texte"164. Pe lângă dimensiunile modeste ale acestor volume, remarcăm selecția tendențioasă a articolelor, intruziuni ale editorilor în corpul textelor, modificări operate la nivelul titlurilor, nesiguranța în ceea ce privește paternitatea unor materiale și organizarea lor aleatorie. Efortul de editare a textelor jurnalistice culminează cu ediția completă a Operelor eminesciene, inițiată de Perpessicius în 1939. Volumele IX-XIII cuprind, în ordine cronologică, întreaga publicistică eminesciană, înlăturând carențele edițiilor anterioare. Eforturile editoriale ale
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în care subliniază că realizarea reformelor vizând îmbunătățirea situației țărănimii este prioritară în raport cu chestiunea icoanelor și a portretelor. Eminescu ar fi promis redacției România liberă câte un articol pe săptămână și chiar alcătuirea editorialelor publicației. În lipsa unor probe consistente însă, paternitatea textelor nu a putut fi stabilită cu exactitate, fapt care a generat excluderea lor din ediția completă a operelor eminesciene. Spre sfârșitul anului 1888, poetul începe colaborarea la Fântâna Blanduziei, publicație politică și literară editată de un grup de transilvăneni
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
autorului", care nu se referă în nici un caz la moartea fizică a subiectului, ci la degradarea instituției reprezentate de către el: "ca instituție, autorul a murit: persoana sa civilă, biografică a dispărut; deposedată, ea nu mai exercită asupra operei sale formidabila paternitate pe care istoria literară, învățământul, opinia aveau sarcina să o stabilească și să-i reînnoiască povestea"299. Transparența lingvistică și o anumită înțelegere a termenului de "obiectivitate" cerute de teoria producerii textuale duc la o imagine a autorului ca "scriptor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a scrisului: aceea legată de știința de a face, de a Întemeia. Atît de profund este la Heliade acest gînd, Încît mitul care se afirmă cu cea mai mare vigoare În poezia lui, indiferent de natura temei, este mitul creației (paternității), cu o sferă largă de cuprindere: de la geneză la eros. O caracteristică a poeziei de Început este complexitatea, ambiguitatea discursului ei. Un „sfînt nesațiu” domină, de regulă, spiritul creator și nesațiul tulbură confesiunea lirică. Discursul cuprinde, În fapt, mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Poemul este terminat, rotund, lucru rar la Heliade care de regulă nu-și duce pînă capăt marile proiecte. Visul este, apoi, o alegorie dezvoltată, cu numeroase referințe biografice și comentarii morale, un discurs cu mai multe nivele. Tema erosului, tema paternității, tema vieții care trece, tema geniilor protectoare ale spiritului (scraful și heruvul), tema morală, tema creației sînt tratate cu destulă coerență Într-un discurs oniric național. Stilul acesta de a trece de la una la alta și de a căuta mereu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
decizie: „Tinere-mi zice, d-acum trăiește Sub legea singură ce-am sfințit.” Heliade trăiește, În poezie cel puțin, sub semnul acestei sacre legi. Toate poemele lui glorifică amorul conjugal, familia, iar simțul lui cel mai puternic este acela al paternității. În dragoste, ca și În cultură, politică, Ion Heliade Rădulescu se simte un Părinte: „Nod și mai tare după-asta vine, Minuturi sfinte sărbătorim: Cerul ne face părinți să fim, Brațele noastre acum sînt pline.” Iubirea, care de regulă este un
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cădere este o nostalgie de Înălțare. La Heliade căderile și Înălțările alternează și adesea (ca În poemul de firitisire de Anul nou, La Maria) se Împacă pe teren moral. Poetul e din nou bătrîn, adică Înțelept, Părinte. Laudă prieteșugul, pacea, paternitatea și rememorează „delirul tinereții”, văpaia unui „nemernic foc”, „suspinurile fugătoare”, dar fără regret. Grijile lui vin din altă parte: „Soț, tată plin de rane ce Încă sîngerează, Tovaroș bucuriei ș-al timpilor scîrbiți, El, o, soție dragă! el vine de-
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
atît de mustrător. În 1831, Anton Pann publică Poezii deosebite, cîntece de lume (ediția a II-a, 1837), parte culese de la alții, parte scrise de el. Cincisprezece poezii sînt de Alecu Văcărescu, două de Ienăchiță și opt de Iancu Văcărescu. Paternitatea altora e greu de stabilit. În 1850 publică ?????? Amorului sau CÎntătorul dorului, o antologie de poezie ?????? reluată, Într-o formă amplificată, În 1852. SÎnt În prima ediție, 88 de poezii, În cea de a doua, 298. Unele aparțin Văcăreștilor, lui
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
în cel mai concret sens posibil. În termenii lui Eliade din același Tratat 56... anterior invocat, oamenii viețuiau în microcosmosul înconjurător. ,,Trăiau" în ape, peșteri, munți și ... dealuri. Ulterior, ,,o magică atingere" (Mircea Eliade) i-a proiectat în pântecul matern. Paternitatea ulterioară dobândită era o simplă legitimare a adopțiunii copilului. Deci părinții săi naturali surveneau întotdeauna după, formându-ne conștiința apartenenței noastre la specia biologică. Or, prima noastră specie a fost una cosmică, mai precis telurică. Realmente straniu și fabulos este
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
antiteroriști (se suflă: USLA)... aceste detașamente de criminali se îndreaptă către Clădirea Radioteleviziunii"98. Abia rostit și mediatizat, termenul de terorism a și fost însoțit de o primă interpretare. Teroriștii revoluției Române ar fi fost membri ai formațiunilor speciale USLA. Paternitatea acestei dezvăluiri i-a fost imediat atribuită lui Teodor Brateș. Ulterior, acesta o va renega susținând că, de fapt, ar fi vrut să spună cu totul altceva. Teroriștii ar fi fost mai curând indivizi ciudați, din etnii diferite, rămași până la
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
va ajunge la maturitate, la echilibru și calm interior abia atunci când va depăși ambele complexe. Ceea ce noi am numit într-o carte mai veche (Carnete europene, 1976), complexul Dinicu Golescu. Expresia a căzut în folclorul publicistic și este azi fără paternitate. Nu numai că nu ne supără faptul, dar în treacăt fie spus chiar ne bucură acest mic succes. Deci să ne vindecăm de complexe. Mai întâi de cele vestice, occidentalizante. Ele sunt mai multe la număr. poate cel mai important
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
românesc de integrare, reabilitare și afirmare în Europa. Dinamica Luminilor românești își păstrează în permanență întreaga sa forță de propulsie și eficiență. Ea este și azi deosebit de actuală. 2. Din istoria teoriei formă fără fond În toate studiile consacrate junimismului, paternitatea cunoscutei teorii a formelor fără fond a fost atribuită, fără excepție, lui Titu Maiorescu. Este în afară de orice îndoială că Maiorescu, într adevăr, a formulat-o cu deosebită claritate, lansând-o în vestitul său articol, din 1868, În contra direcției de astăzi
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
ancora? Prin ce eter vrăjit, de care nu se satură nici cei mai osteniți dintre fiii ei, plutește lumea? Unde se-ascunde tatăl copilului găsit? Sufletele noastre sînt ca acei orfani ale căror mame necununate mor, aducîndu-i pe lume; secretul paternității noastre rămîne îngropat în mormintele lor, unde cată să ne ducem dacă vrem să-l aflăm. în aceeași zi, privind și el - de lîngă ambarcațiunea lui - spre marea de aur, Starbuck murmură: Ă Frumusețe de nepătruns și fără seamăn, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de Arelate († 542), apoi în scrisoarea episcopului Ciprian de Toulon către episcopul Maximus de Geneva, datată între anii 524-533. Textul imnului Te Deum se găsește în diferite manuscrise, fără să fie indicat autorul. Unii critici, comentatori, istorici și patrologi confirmă paternitatea nicetană asupra textului imnului Te Deum. Mai adăugăm că scrisoarea lui Ciprian de Toulon, care afirmă că în prima jumătate a secolului al VI-lea imnul era deja răspândit și cunoscut, face să cadă ipoteza paternității lui Nicetius de Trèves
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
istorici și patrologi confirmă paternitatea nicetană asupra textului imnului Te Deum. Mai adăugăm că scrisoarea lui Ciprian de Toulon, care afirmă că în prima jumătate a secolului al VI-lea imnul era deja răspândit și cunoscut, face să cadă ipoteza paternității lui Nicetius de Trèves asupra imnului Te Deum. Dintre argumentele care pledează în favoarea paternității episcopului Niceta de Remesiana asupra imnului Te Deum, în afară de mențiunea manuscriselor irlandeze, consemnăm următoarele: Imnul nu poate fi atribuit Sfântului Ambrozie sau altor autori de imne
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
scrisoarea lui Ciprian de Toulon, care afirmă că în prima jumătate a secolului al VI-lea imnul era deja răspândit și cunoscut, face să cadă ipoteza paternității lui Nicetius de Trèves asupra imnului Te Deum. Dintre argumentele care pledează în favoarea paternității episcopului Niceta de Remesiana asupra imnului Te Deum, în afară de mențiunea manuscriselor irlandeze, consemnăm următoarele: Imnul nu poate fi atribuit Sfântului Ambrozie sau altor autori de imne, întrucât aceștia au scris imne în metru ritmic, nu în proză ritmică, așa cum este
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
nu în proză ritmică, așa cum este scris Te Deum. De asemenea, o notă dintr-o Psaltire veche, tipărită în anul 1555, la Londra, după manuscrise mai vechi, și care cuprinde Canticum beati Niceti episcopi, dă o explicație sugestivă în privința paternității Te Deum - ului: „Unii spun că Fericitul Ambrizie, în timp ce boteza pe Fericitul Augustin, a început (să cânte) Pe Tine Te lăudăm, iar Augustin a răspuns (cântând) al vers; și așa au compus acest imn. Acest lucru nu este adevărat, ci
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
secolele IV-V. Opera Sfântului Niceta, care i-a adus celebritatea este un catehism, alcătuit din șase cărticele de învățătură, pentru cei ce se pregătesc să primească Taina Botezului. Critica acordă, pe baza unor manuscrise și pe baza studiilor comparative, paternitatea lui Niceta și asupra următoarelor lucrări: De diversis appellationibus (Despre diferitele numiri ale Domnului nostru Iisus Hristos), De vigiliis servorum Dei (Despre privegherea robilor lui Dumnezeu), De psalmodiae bono (Despre folosul cântării de psalmi) și celebrul imn Te Deum laudamus
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]